1,398 matches
-
se spune” sau la “ce scriu criticii”, lumea exterioară conta mai mult și eram preocupată de imagine, fără să fiu prea sigură de mine. Nici acum nu sunt sigură, dar am ajuns la o stare de împăcare (fără aroganță sau trufie), în sensul unei înțelegeri acceptate, a unei stări de conviețuire calmă cu reușita și abandonul, cu limitele și neodihna de a le înțelege, măcar, dacă pe unele nu le poți depăși. - Și pentru că tot a venit vorba de oglinzi, să
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/India_ca_spatiu_spiritual_intact_intr_un_dialog_cu_scriitoarea_carmen_firan_autoarea_romanului_india_impotriva_cuvintelor_.html [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
trâmbițele crăiești ale teatrului, cinema-ului, tv-ului de altădată răsună mătăsos chemător, nostalgic; unde joacă azi maestra, păunii politici, împanglicații primăriilor nu se pot strecura să confiște nimic, așa cum o fac cu alții. Bizarieriile studiourilor năucitoare, scălămbăielile, invazia kitsch-ului, trufia, ignoranța, obrăznicia, se prăbușesc la pământ! Actrița Tamara Buciuceanu-Botez este uriașă pe muchia timpului acestuia al unui răsărit tragic în toate artele românești. Cât timp o avem printre noi pe maestră și pe alți titani artiști, mai avem speranță! Născută
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422101607.html [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
cuvinte parfumate și mătăsurile ce sporeau misterul raiului desfătărilor, mărgăritare, lăute, mătase bătută cu zarafir, marame din mătasă albă cu fluturi de aur, mosc, esență de trandafir și iasomie ... Licurișca îmi spunea povestea de iubire și de speranță și de trufie a unei tinere fete, ca și cum nu ar fi povestit despre ea însăși și se întreba melancolică dacă ar mai fi avut înțelepciunea să-și retrăiască viața încă o dată, dar acest lucru nu mai era posibil și nu regreta nimic, pentru că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
dar se pare că Estera orchestrase deja melodia, așa că noi aveam doar rolurile banale de interpreți riguroși ai partiturii. Uvertura a deschis-o Mancuse, care ne-a vorbit vreo treizeci de minute despre agape, sindrofii, baluri mascate, Titus Livius și trufia lui Alexandru cel Mare, homeopatia lui Hahnemann, tratamentul psihanalitic la Sigmund Freud, decorarea cupolei catedralei din Parma de către Correggio și despre legea biogenetică fundamentală, ontogeneza repetă filogeneza și apoi ne-a dat lovitura de grație spunîndu-ne că, dintre toate limbile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
SFIDAREA TRADIȚIILOR Se spune că pe acest pământ ar exista popoare care au pierdut de mult calea dreptei credințe și s-au lepădat de sfintele idealuri ale tradițiilor. Iar din această cauză, fiind ei cu mințile rătăcite și bolnavi de trufie au început să nesocotească cele lăsate pe fața pământului de Atoatecreatorul, apoi, devenind perfecționiști (un fel de sectă periculoasă), ce și-au spus în gândul lor cel nerușinat: - Ia, hai, să facem noi mai bine decât a fost făcut și
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420215335.html [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
bune, sau mai ușor de folosit. Uitaseră de înțeleptul concept: „las-o, bă, că merge și-așa” iar acum trudeau ca proștii zi și noapte ca să le fie, chipurile, mai bine. Sărmani dezaxați! Acumulaseră bunăstare și uitaseră că asta aduce trufie, ură, dorință de jaf din partea celor tradiționaliști, războaie și, în ultimul timp, imigrație. Pe lângă alte cataclisme: cutremure, potopuri, uragane, sau înghețuri cumplite asta, imigrația deci, părea cea mai cumplită osândă pentru nebuneasca lor erezie. Din păcate nu se învățau minte
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420215335.html [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
se afundase binișor printre copaci. Un vânticel prielnic zviduise de umezeală cărările, acestea părând acum ca desenate, adevărate linii luminoase, căi printre copaci. De obicei, în astfel de plimbări, privea mai cu seamă în sus, prin preajmă, aliniindu-se parcă trufiei copacilor. Acum făcea ce făcea și privirile-i se lăsau în jos, ba în stânga, ba în dreapta. Părea să caute ceva?! Ceva o-ndemna să facă așa. Nici ea nu știa ce! Dar, ce să vezi, în latura stângă a potecii
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie?... Oricum i-ar spune unii sau alții, numai ea și doctorul Damian știu, ca mănușile alea fastuoase au rolul ingrat, de-a ascunde de lume o boală extrem de urâtă. Tânără se luptă psoriazisul la fel ca și cu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
în sala de festivități vreo 150 de inși. Prezidiul trona pe o tribună exagerat de înaltă față de restul sălii, - membrii ai C.C. Dumitru Popescu, primarul Pană ș.a. Luând cuvântul, Dumitru Popescu supranumit Dumnezeu, la un moment dat a spus cu trufie, textual: ...și să se curețe grajdurile la Uniune! - trimitere la legendarele grajduri ale lui Augias curățate de Hercule și o aluzie clară la o presupusă stare inconvenabilă a Uniunii. Lângă mine, în dreapta, se afla confratele Octavian Paler. În spate, un
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
cum vă cheamă și ocupația, dar eu nu m-am recomandat încă. Miruna. Miruna Spiridon din Timișoara. Am absolvit economia cu specializarea în comerț exterior, dar lucrez într-o bancă, în funcția de contabil-șef, spuse ea repede, vădind parcă trufia și aroganța celui ce se situează pe o treaptă socială mai înaltă decât semenii săi. - Îmi pare bine de cunoștință. Eu nu mă pricep la contabilitate și nici bani nu am în bancă, însă la construit de nave pe bucățica
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445346849.html [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
răsplată; iar mai la urmă, după moarte, vom fi luați la puricat de-acea teribilă instanță, ce judecă fără rabat și-al cărei verdict impecabil va fi totuna cu vecia - o nouă viață ne așteaptă, ori în canon vom regreta trufia?... În ce privește guvernarea, vestitele orori nu le-am uitat: Socrate condamnat la moarte, Platon de Denys exilat. Când un tiran respingător - așa ca Denys, bunăoară - din legi face un preș de șters pentru a sa vrere murdară, e semn că omu-i
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_te_george_petrovai_1363652501.html [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
superstiție. Însă întâlnim și fragmente în care iubitul neportretizat „face să se aprindă-n ceruri / steaua bolnavă”. După remarcile în exces: „îmi dai tot deși nimic nu-ți cer / îmi dai tot și nimic nu-ți cer”, menite să confirme trufia în iubire, finalul conține imagini de grație feminină: „vântul ia chipul tău / șarpele verii / înghite globul pe care scrii”. Față de probleme, atitudinea e aceeași ca în fața bucuriilor: „ de câte ori am pierdut în cursa vieții / mi-am zis / e spre binele meu
VICTORIA MILESCU: Conspiraţii celeste by http://revistaderecenzii.ro/victoria-milescu-conspiratii-celeste/ [Corola-blog/BlogPost/339570_a_340899]
-
cel care-i înconjurat de cinstea cea de scurtă durată dată de oameni, și cel care se încrede în însușirile lui trupești și are slava lui în el însuși, nu-i urcat în ceruri, ci rămâne în țărână”. Necredința generează trufia, încrederea în sine. O minte iscoditoare, scrutătoare a tainelor lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un mod fals și ipocrit. Prin învățătura sa și prin modul său de a fi, transpare trufia de tip luciferic mascată printr-o smerenie ipocrită tocmai pentru a produce înșelare și amăgire. Sfântul Vasile cel Mare arată foarte clar acest lucru, afirmând despre Eunomiu: „Căci prin cele prin care se preface că disprețuiește înfumurarea se ridică pe
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
este echivalentă cu prima cădere a protopărinților noștri și este socotită de urmași, adică de noi, drept “fericita cădere”, fără de care, Dumnezeu Tatăl nu ne-ar mai fi trimis un Mântuitor să ne spele de păcate, de greșeală și de trufie. Am moștenit păcatul primilor oameni, dar nu am rămas în el. Dumnezeu, în Milostivirea lui, L-a trimis pe Fiul său Unul Născut să ne ridice vina neascultării. Apoi ne-a trimis Tainele Botezului, Mirului, Euharistiei, Spovedaniei - care este socotită
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
cum vă cheamă și ocupația, dar eu nu m-am recomandat încă. Miruna. Miruna Spiridon din Timișoara. Am absolvit economia cu specializarea în comerț exterior, dar lucrez într-o bancă, în funcția de contabil-șef, spuse ea repede, vădind parcă trufia și aroganța celui ce se situează pe o treaptă socială mai înaltă decât semenii săi. - Îmi pare bine de cunoștință. Eu nu mă pricep la contabilitate și nici bani nu am în bancă, însă la construit de nave pe bucățica
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_0.html [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
tristețe întâlnesc, Și-arar sclipind vreo luminiță, Pe ici și colo-ntrezăresc. Și caut pașnic să găsesc Măcar un pic de armonie Un strop, o rază de iubire, Oftez prelung, nu am aflat Decât dezamăgire. Doar rânjete difuze Minciuni, dezmăț, trufie, O răutate cruntă Domnește-n agonie. Mă-nvalui în lumina Ce pâlpâie plăpândă Ferindu-mă de demonul Ce stă de mult la pândă Și-n veșnicul abis Ființa să-mi cuprindă. Referință Bibliografică: Trăire / Eugen Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TRĂIRE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/eugen_baciu_1430732915.html [Corola-blog/BlogPost/384530_a_385859]
-
candele de zăpadă, dedesubt cenușa-i înflorind ghiocei! Poate doar un Elf să-l ridice din cenușă ca o pasăre Phoenix. Privind marele drum de foc și Dumnezeu a plâns o clipă fără ca nimeni să-i invoce numele iertare pentru trufia gândurilor. Nici flăcările care au ars moartea nu se simt mai vii, nemuritoare rămâne lucrarea pe care toți sfinții o pipăie cu sufletul se miră și respiră o bucurie, Bucuria brâncușiană a zborului deasupra sclipirii candelei de zăpadă. Referință Bibliografică
POATE DOAR UN ELF de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poate_doar_un_elf_llelu_nicolae_valareanu_1359326084.html [Corola-blog/BlogPost/364857_a_366186]
-
Pentru asta, a primit în dotare pentru prima oară o pușcă. A fost un moment de grea cumpănă în viața lui. Ușor, ușor, pușca aia blestemată îl smintise de-a binelea. Devenise parcă altcineva, un om de nimic, plin de trufie, cu sentimentul perfid că e ca un zeu de puternic. Iar rătăcirea asta avea să-l coste cumplit. Într-o dimineață senină de primăvară, când roua pădurii încă nu se zvântase, Emil Părău urca cu pușca pe umăr, printre copacii
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
făcut, Doamne Sfânt, prea puțin bine, doar pentru-al meu folos comori am strâns. Cad în genunchi în lacrimi și cu jale implor, în rugăciune prefăcut, ca săptămâna patimilor Tale să fie pentru mine-un început. Promit să-mi plec trufia în smerenii și orice ură să o iert firesc, să strâng ulei sfințit din milostenii, ca mila Ta, Iisuse, s-o primesc. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugăciune / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII, 11 aprilie
RUGĂCIUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1491935190.html [Corola-blog/BlogPost/371799_a_373128]
-
un drept... Dar Dumnezeu își arată dragostea Lui față de noi prin aceea că, pentru noi, Domnul Iisus Hristos, a murit când noi eram încă păcătoși ..." (Romani V, 6-8). A "măsura" acel dar cu meritele și vrednicia noastră este începutul acelei trufii duhovnicești care este adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim conștienți iară și iară de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Odes I, 17): „Mignonne, allons voir la roșe...” Uite aici perfecțiune: „Vino, iubito/ Să devenim vecinii luminii!/ Tu nici nu știi/ Că în fața ta/ Există biblioteci neguroase!/ Vino, am șoptit./ Deschide aceste antice cart / Și lasă-mă/ Să-ți mângâi trufia!” Baki Ymeri este un poet adevărat și, mai ales, important în peisajul liric românesc: „De ce mă vrei?/ M-ai întrebat. (...) Nevăzute albine/ Îți desenau pe buze o inimă./ De ce mă vrei?/ M-ai întrebat./ Nevăzute albine/ Se trudeau să poarte
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Cronica_baki_ymeri.html [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]