400 matches
-
sl)biciunii celor care dispun de o mare putere material). Ins) cei slabi și dezorganizați sunt adesea mai puțin predispuși c)tre control, decât cei care sunt bogați și bine disciplinați. Aici, trebuie din nou aduse în centrul atenției vechile truisme. Un adev)r vechi, formulat de Georg Simmel, este acesta: atunci când cineva ,,se împotrivește unei mulțimi difuze de inamici, el poate obține adesea victorii izolate, ins) este foarte dificil s) ajung) la rezultate decisive, care s) fixeze în mod categoric
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în care guvernele controleaz) actele cet)țenilor, oferind recompense și impunând sancțiuni, emițând legi și creând reglement)ri. Problemele interne sunt cuprinse în aria controlului de stat; nu și problemele ce țin de politică extern). Enunțul pare a fi un truism, ins) aceast) calitate îi dispare, dac) se accentueaz) mai degrab) asupra controlului, decat asupra ariei. Ce a fost mai dificil - moderarea și ținerea sub control a comportamentul Rusiei, în cazul Berlinului și al Cubei, sau, în ceea ce privește teritoriul Statelor Unite, determinarea persoanelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cînd Învățați procedura. Aceasta este modalitatea prin care puteți determina nivelul de presiune pe care trebuie să-l aplicați pentru a face stabili dacă energia meridianului curge cu putere. O modalitate de calibrare este să faceți o afirmație de tip truism „SÎnt Îmbrăcată cu o bluză albastră”, În condițiile În care acest fapt este evident pentru ambii parteneri. Imediat după ce ați făcut afirmația realizați testarea. Dacă este o afirmație adevărată, meridianul va da un rezultat puternic la testare și dumneavoastră veți
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
a ceea ce poate păți cel care se opune comunismului. Ștefan Borbély: Și Îndemnau la prudență. Ruxandra Cesereanu: Asta da. Însă ei nu au fost agenți ai reeducării. Nu știu cum de ai Înțeles că am susținut așa ceva. Corin Braga: Voi spune un truism, și anume că reeducarea dă rezultate cu atât mai bune cu cât oamenii respectivi sunt privați mai masiv de cultură. Din cauza aceasta Între intelectuali și mase există totuși o diferență. Cu cât cultura ta este mai bogată, cu cât citești
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niciodată un caracter de exclusivitate”. Vechiul scepticism, oarecum empiric, evolua acum „spre un relativism estetic pur principial, reatașat la teoria cunoașterii”. Cele mai multe cărți îmbătrânesc, mai multe încă mor repede; judecățile de valoare despre atâtea cărți se învechesc și ele, devenind truisme sau anacronisme. De necesitatea revizuirii unor astfel de judecăți (devenite prejudecăți), mai exact de inerentele mutații în materie de gust și receptare, frecventatorii lucizi ai artelor erau conștienți de mult. Totuși, pronunțându-se pentru reconsiderarea miturilor, pentru izgonirea locurilor comune
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
să creadă că nici o altă țară nu depășește priceperea americană În producția de avioane. Nu e chiar așa, Airbus, consorțiul european, a depășit Boeing În ultimii trei ani iar acum controlează 76% din piața mondială de avioane 24. E un truism că Royal Ahold, o companie olandeză de produse alimentare, este practic necunoscută În America, cu toate ca are venituri de aproape șaizeci de miliarde de dolari În 2002 și este pe locul doi În lume la vânzări de produse alimentare. În ultimul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numai în condițiile în care există un consens între argumente, iar acest consens nu e perceput ca unul artificial, regizat, ci este rezultatul unor surse cu adevărat independente (Harkins și Petty, 1987). 2) Conținutul și forma mesajului. Este un mare truism să spunem că efectul persuasiunii depinde de forța, tăria argumentelor. Studiile din domeniu au confirmat această afirmație, dar au și nuanțat-o. În principal, în următoarele direcții: cel puțin pentru un anumit segment populațional (mai educat), poziția propusă nu trebuie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard, stilul truismelor oficiale. Tristețea unor lumi dispărute sub asaltul necruțătoarei sete de bani a secolului, materialismul plat, impostura îi smulg un oftat deloc jucăuș, iar în text domină demitizarea. Patriarhul Moise își trimite solii în Canaan, ei fiind ipostazieri ale agenților Mosadului
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
dat mâna Împreună; așa Încât, de mai mulți ani, ele fac un singur partid conservator; și În țară sunt numai două partide adevărate: stânga și partidul conservator și liberal În acelaș timp” . Caracterul polemic al afirmațiilor lui Boerescu ține de domeniul truismului. Dezavuând noua opoziție parlamentară, rezultat al alegerilor din aprilie 1875 („coaliția de la Mazar-pașa”), el Încerca să o izoleze simbolic În sfera „extremei stângi”: eludarea prezenței unor conservatori sau moderați În rândurile acesteia nu poate trece neobservată. În același sens funcționa
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
volumul Tensiuni lirice contemporane (1975), însă multe articole din sumar au caracter de cronică, eludând promisiunea din Preambul de a examina lirismul contemporan în raport cu „stările de conștiință” pe care le exprimă. În pofida unor observații pertinente, discursul critic aliază din nou truismul cu formulări alambicate, cu un metaforism găunos. În ipostaza de prozator, Z. resuscită medii și categorii umane asemănătoare celor din epica de la finele secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, înscrisă în spațiul micului realism și
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
ca actori, roluri, scenariu educativ situație ce naște întrebarea firească dacă este calitatea de părinte o adevărată profesie care trebuie învățată sau este doar o piesă de teatru programată să se joace din când în când? Răspunsul este aproape un truism, pentru că și poziția de părinte și meseria se deprind în timp, se perfecționează cu timpul, presupun dorință, voință și motivație, se asimilează în mod organizat, sistematic, presupunând efort continuu de autoinstruire și de autoperfecționare, se exercită o vreme îndelungată și
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
confruntării armate din episodul Lupta, descrisă în manieră homerică. În schimb, pastelurile, portretele, idilele se înfăptuiesc doar în marginile grațiosului, unele chiar lezează simțul estetic prin neologisme șăgalnice și, nu rareori, printr-o tentă de mievrerie. Versurile meditative nu evită truismul, eroticele au un aer convențional, afectat madrigalesc și epigonic. Simplificând, autorul apare în poezia naturii ca un pastelist descins din Vasile Alecsandri, factice și destul de anemic, fiind un eminescianizant în cea erotică, subjugat de model. Mai multă însuflețire, prin atitudinea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
există un surplus de forță de muncă pe piață (manifestată prin șomaj), atunci migrația va reprezenta un mijloc de eliberare a presiunilor exercitate de șomaj (Massey et al., 1998). În cazul României, dacă discutăm la nivel național, este aproape un truism să afirmăm că migrația a avut un efect pozitiv de reducere a șomajului. Întrebarea care ne interesează este: pentru câtă vreme migrația exercită acest efect pozitiv? Dacă introducem timpul, discuția în termeni pozitiv-negativ se complică, pentru că intervin două componente esențiale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comportă fără posibilitate de contestare ca un nazist, explicația este simplă: tocmai pentru că era nazist și deloc comunist”. Iată de ce, dezaprobă Revel, „o anumită stângă, mai numeroasă decât am crede, se luptă feroce, de asemenea, pentru a interzice constatarea unui truism: identitatea esențială a fascismului roșu și a fascismului negru” (Revel, 1998, p. 233). Pe 6 noiembrie 1989, la Frankfurt, se stingea, în vârstă de 88 de ani, un martor capital al secolului XX: Margarete Buber-Neumann, născută Thuring, deportată la Karaganda
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Literatura și tranziția (2000) conține eseuri și medalioane pe teme diverse, precum cenzura, necesitatea reevaluărilor, contextualizările politice ale literarului, balcanismul, postmodernismul, criza criticii etc. Regimul predilect al discursului este cel general-abstract, cu exemplificări minime, riscul, neevitat întotdeauna, fiind preluarea de truisme. Într-o lucrare de istorie a literaturii române vechi, Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (2000), semnată alături de Elvira Sorohan și Valeriu P. Stancu, P. analizează și definește aplicat timpul narațiunii în cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin și
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
curent cu evoluțiile moderne, bunăoară cu interpretarea operei lui Shakespeare întreprinsă de Jan Kott ori de regizorul Peter Brook, eseistul pare să fi încercat, fără succes, să rivalizeze cu aceștia. Contestate aspru și ironizate de unii comentatori (Mircea Iorgulescu reproșa „truismele abundente”, „frazele găunoase”, excesul de limbaj figurat), cu un succes de stimă pe lângă alții, aceste cărți au trecut în uitare. Cariera strălucită și succesul repurtat ulterior de N. pe alte meridiane în disciplinele către care s-a îndreptat - semiotica artei
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
poetica autorului ș.a. Astfel încât, în lipsa excursului analitic și a contextualizării istorice, ideea principală a cărții - poezia lui Cristian Popescu „e o configurare de destin literar și personal, linia distinctivă între text și eu fiind tot mai firavă” - rămâne suspendată între truism și incontinență. Aceleași carențe apar și în O plimbare de dimineață pe strada Servandoni (2003). Urmărind să realizeze o „teorie a atitudinii critice”, în fapt o dislocare a conceptelor critice uzuale, P. lansează un contradiscurs care, dorindu-se subversiv, rămâne
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
este o știință experimentală în căutarea unei legi, ci una interpretativă în căutarea de înțelesuri”.2 Răspunsul meu este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge firesc din premise. Criticul antropolog ia un truism și îl face absurd. Își duce raționamentul la limitele extreme încât consecințele devin nerezonabile. Totuși, există un truism în esența acestei obiecții - și trebuie să-l studiem cu atenție. Pentru început, există multe situații în societate care nu sunt o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge firesc din premise. Criticul antropolog ia un truism și îl face absurd. Își duce raționamentul la limitele extreme încât consecințele devin nerezonabile. Totuși, există un truism în esența acestei obiecții - și trebuie să-l studiem cu atenție. Pentru început, există multe situații în societate care nu sunt o chestiune de intenție sau scop. Unele lucruri sunt determinate foarte simplu. De exemplu, șoselele proaste duc la un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
află la nivel intercultural. Această distincție pare mult prea simplistă și arbitrară. Și totuși, aceasta este exact poziția de care vrea să ne convingă criticul antropolog în atacul său asupra științelor sociale nomologice. În schimb, eu aș sugera să considerăm truismul implicit din această critică drept un avertisment și nu o piedică. Trebuie să fim conștienți întotdeauna de faptul că termenii folosiți de cercetători pot avea sensuri diferite în contexte diferite. Revoluția franceză și Revoluția industrială nu sunt același lucru. Caracterul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și conținuttc "Scriitura \: între formă și conținut" A existat dintotdeauna o secretă corespondență între tehnicile scriiturii și coerența lumii înfățișate într-un discurs totalizator. Registrul formal al expresiei verbale predetermină conținutul oricărui enunț și îi circumscrie, sui generis, finalitățile. Acest truism exprimă o evidență, dar ne reamintește în același timp de o veche exigență a culturii europene: omul valorează tot atât cât cântărește propriul logos (și tăcerea corespondentă). O reflecție asupra excentricității ca practică discursivă ar rămâne incompletă dacă nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
paginile dedicate autorilor britanici strălucesc prin convergență. Noutatea momentului cartezian care plasează subiectul epistemologic în centrul discuțiilor metafizice nu este suficient cântărită. Res cogitans domină totuși întreaga istorie a gândirii moderne până la apariția maeștrilor bănuielii (Marx, Nietzsche, Freud). Alte asemenea truisme ascund un potențial hermeneutic neexplorat. Interpretarea postmodernității apare drept paradigmă coextensivă a modernității. În cele din urmă, concluzia depinde de modul în care gândim relația dintre tradiția creștină premodernă (patristica și scolastica). Prin recursul la opera unor mari savanți catolici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a subiectului, ci doar una dintre cele care, în ultimele decenii, de la New Historicism (Stephen Greenblatt, în legătură cu Shakespeare, a vorbit convingător despre „negociere” socială în procesul constituirii eului modern) la feminisme și toate celelalte poststructuralisme, au relansat acest - în fond - truism al reflecției sociale. Ceea ce e inedit, la Taylor și la autorii afini cu el, este redescoperita insistență asupra comunității, formulată uneori disjunctiv, ca și cum sfera privată definită de liberali ar fi una exclusiv individuală și nu ar permite articularea unor asociații
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
personalizarea instruirii, posibilă în învățământul superior, cu precădere la seminar, trebuie să constituie o preocupare constantă a cadrului didactic. 7.3. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelortc "7.3. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor" Deși acceptată de către persoanele neinițiate ca un truism, principiul însușirii temeinice a cunoștințelor presupune ca fixarea profundă a materialului de predat să preocupe cadrele didactice. Elevii trebuie să fie capabili să recunoască elemente ale materialului predat, să-l reproducă și să-l poată utiliza creator în diferite ipostaze
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în privința propriilor caracteristici indezirabile și creează iluzia controlării acestor caracteristici și senzația de superioritate, ameliorând astfel stima de sine. 3) „Jocul cu principiile”. Corespunzând doar în aparență unor principii generale, apărările grupate în acest stil constau în evocarea de platitudini, truisme, clișee, sofisme pentru a disimula un conflict intern sau o amenințare externă. Se reușește astfel înlăturarea din conștiință a semnificației emoționale a conflictelor sau amenințărilor respective. Creând iluzia „înțelegerii”, aceste apărări îi dau subiectului sentimentul de control și de detașare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]