1,874 matches
-
tataie care ducea pe rând cocoșii în grajd. -Ia vezi, tataie, că tot te duci în grădină, poate îți găsești nădragii și opincile printre răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa fără izmene. -Aoleu, măiculița mea, omoară omul! am auzit frânturi când trecea pe lângă prispă. -Dar-ar boala în năravul tău de buzoiancă! s-a răstit mamaia la mine, dar râsul lui tăticu m-a încurajat să rămân pe loc. -Plec acasă
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
altfel vor fi-mbrăcați. Așa că rămân cu testul Pe mine să îl aplic, Și mă fac frate cu Vestul, Căci pe ei nu voi da click. Nu vreau să fiu o păpușă Ce alege fără cap, Câtă vreme sunt pe tușă Doar acari Păuni ce tac. Aplicând totuși scorarea Testului ce l-am făcut, Rezultaul e-n ochi sarea Și-o vânătoare de vânt. Asta este România Cu candidați surogat Ce-aduc omului mânia, Nicidecum un trai bogat. 11.11.2016
TESTAREA PSIHOLOGICA A CANDIDATILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1478867460.html [Corola-blog/BlogPost/380483_a_381812]
-
pe care-l poate realiza orice cititor interesat, pornind de la textul de bază (mult mai facil și accesibil decât un text științific). În Manoli, spre exemplu, ficționalizând pe scheletul unei ficțiuni, Mircea Băduț își îngăduie libertatea de a contura în tușe groase profilul uman al personajului de legendă (portretizat la intersecția geniului constructiv cu slăbiciunile umane), scoțând în evidență maniile, pornirile sale hübrice, instabilitatea emoțională, impulsivitatea, încăpățânarea de a construi fără proiect și fără metodă (dovadă și eșecurile constructive repetate), patriotismul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
ilustrații ale cunoscutului caricaturist, aflat mereu în vervă și inspirație, Constantin Ciosu. Două dintre aceste lucrări ilustrează și coperțile cărții. Prezența unui caricaturist într-un volum de aforisme are în mod cert o valoare de excepție deoarece demonstrează prin forța tușelor că nu numai cuvintele puține pot crea efecte majore ci și liniile unui desen cu valoare de judecată profundă, spirituală, condensată la maximum, dar emitentă de înțelesuri multiple. Cam în același stil precum aforismele, sau dacă vreți epigramele, în care
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_zambetul_int_mihai_batog_bujenita_1357540931.html [Corola-blog/BlogPost/348819_a_350148]
-
-și prezinte filmele, reprezentanți ai festivalurilor de film din Regensburg, Linz, Budapesta, Vukovar ori Belgrad, critici de film, jurnaliști - vor descoperi savoarea bucătăriei din țara respectivă. Alături de filme noi, cu premii importante în palmares, se vor proiecta - în chip de tușa retro consonanta cu spiritul locului - pelicule de arhivă legate de Dunăre. La cealaltă extremă în timp, ziua României va fi centrată pe fenomenul botezat cu această ocazie THE NEXT ROMANIAN WAVE și va propune atenției publicului scurt metrajele și documentarele
Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară by http://www.zilesinopti.ro/articole/365/festivalului-degustatorilor-de-film-si-arta-culinara [Corola-blog/BlogPost/100017_a_101309]
-
să fie în uter. Când soarele începea să risipească ceață, ieșeam pe ponton și mă izbea, dureros, lumea. Îmi venea atunci, instinctiv, să mă arunc pe jos, să mă zvârcolesc și să tip. La fel ca un prunc nou-născut. Pe Tușă Anuța o vizităm de două-trei ori pe săptămână și numai când știam că Unchiu e la oi sau la coasă. Îmi era rușine să-l întâlnesc, dar făceam eforturi imense să îmi transform rușinea în ranchiuna, să proiectez propria-mi
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
o fost Sântu Ilie și bag seama că trăbă să fie Focă. Sfântu Focă îi în calendar, da nu știu cum îl țâne Anuța, numa ea știe, ca ba le țâne pe nou, ba pe vechi, după capu ei. Atunci a aparut Tușa, încruntând din ochi. - Ori ce viniș az, că doar îi sărbătoare! - Iar? Sântu Ilie o fost, Focă nu-i azi... ce sărbătoare? - Precupu! - Da Precupu n-o fost? - Ore cum să nu fie, Mitule, da adzi îi Precupu pe veți
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
-i azi... ce sărbătoare? - Precupu! - Da Precupu n-o fost? - Ore cum să nu fie, Mitule, da adzi îi Precupu pe veți! Mitu s-a uitat la mine, șmecherește, mi-a tras cu ochiul și s-a întors imediat spre Tușa cu o expresie de om nevinovat. - Îi bine că le mai știi... Dacă era după mine, lucram; norocu că nimeri băiatu asta și ne-am luat la povești. Și îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri... Mă duc atunci... Dacă
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
Dacă era după mine, lucram; norocu că nimeri băiatu asta și ne-am luat la povești. Și îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri... Mă duc atunci... Dacă ai un bobot de lapte, un casulete ceva, că tot am venit... Tușa m-a fixat, clătinând capul. - Eu... am venit să mai stăm de povești, m-am înroșit. Dacă nu îi deranj... - Ba, nu-i băi, da o mai fi avan mamică-ta treaba cu tinie pe-acas, ce pot ieu ști... A intrat
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
Vezi, zice lumea că-s bătrânii nărozi cu atâtea sărbători. Ba-s deștepți, că nu să omoară cu munca. Nici ei, da eu nici atât! Și nici nu trăbă, că n-am învățat carte să fiu domn ca să mor de muncă! Tușa i-a înmânat o pereche de disăguți și l-am vazut plecând, radiind satisfacție. Un om împlinit. - Pe tinie n-am cu ce te-omeni! - Lasă, Tușa, că eu nu pentru aia am venit. Voiam să mai întreb una-alta
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
trăbă, că n-am învățat carte să fiu domn ca să mor de muncă! Tușa i-a înmânat o pereche de disăguți și l-am vazut plecând, radiind satisfacție. Un om împlinit. - Pe tinie n-am cu ce te-omeni! - Lasă, Tușa, că eu nu pentru aia am venit. Voiam să mai întreb una-alta, cum e cu sărbătorile astea, de pildă. Sunt oameni care zic că-s păgâne, că-s diavolești, că-i păcat să le ții... - Da dă-i în
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
Ce-a venerat în schimb? - Ore ce mai dzâc domnii de pe la televidzori, secetă mai țânie? - Se pare că da... - Nu șciu, că mă uit cum să suc ploile pistă munț și văd cu otii că-i mâna de șoloimânar. - Dar Tușa, nu-mi spui și mie ce e cu șoloimânarii? - Ba ie, it dzâc. Da nu acu, de-altdat, c-acu ț-o fi și taie vremea să meri pe-acas. Că mă vai ca să mânie ai tăi și nu te mai lăsa
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
în care se întretaie timpuri și spații, realități și irealități. Ca și în luptă, în contemplare avatarul lup îi rămâne alături eului liric, pentru a savura, într-o elevată tihnă, înseninarea antropocosmică. Cele patru personaje implicate în narațiune, conturate din tușe apăsate și apăsătoare, într-un registru sumbru, sunt remarcabil puse în scenă și... în abis. Pregnantă, ca semnificație și imagine, este iubita, absentă din punct de vedere fizic, dar foarte prezentă în conștiința Poetului, afectat, până la prăbușire, de lovitura primită
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
și tu atât de falnic, Fără de-o tristă mină-n urmă Prin bucurie erai atât de darnic, Acu regrete de ”erete..în umbră.. Când se deschide o poartă sau ușă, Părcă așteptarea se-nplinește, Dar oricâtă bucurie, se pune-n tușă, Căci nu vi..expectanța ”prisosește.. Referință Bibliografică: În memoria ta.. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎN MEMORIA TA.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1462178806.html [Corola-blog/BlogPost/381795_a_383124]
-
Ivanov joacă un personaj complicat, care poartă ceva adânc îngropat în suflet și-ți lasă impresia că e mai mult decât un om care face rău. Așa-i place să-și modeleze rolurile, să nu le expedieze într-o singură tușă. Într-o fracțiune de secundă, își poate schimba la comandă fizionomia, luându-te cu el în lumea răului printr-o simplă încordare de sprâncene, și la fel de rapid revine la energia pozitivă care-l definește. I-ar plăcea, de ce nu, s-
Dacă tu ai ști cât de frică mi-era de tine când te machiam după fiecare dublă. Tremuram toată și tu erai aproape dezumanizat” by https://republica.ro/vlad-ivanov-si-rolurile-negative-zmachieuza-mi-a-spus-daca-tu-ai-sti-cat-de-frica-mi-era-de-tine-cand [Corola-blog/BlogPost/338201_a_339530]
-
în dorinți pe ruguri mistuit de tot ce-o viață-ntreagă mi-am dorit, dar nu devin nici fum și nici cenușă pentru că jaru-n flăcări îl prefac, iar rugurile-ntruna le refac intrând în ele-n loc să stau pe tușă. Ard în dorinți fierbinți ultimul țel ca un luceafăr nou să fac din el sau cel puțin o altă stea polară, ca ajungând lumină în etern, să pot și-n alte vremuri să îmi cern iubirea ce-nsfârșit va fi solară
ARD ÎN DORINŢI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1437756026.html [Corola-blog/BlogPost/343416_a_344745]
-
ceapă... Văzui de toate. Cam scumpă ceapa verde. Trei fire, doi lei! - De, maică! Muncesc oamenii, dar nu au bani... Asta-i viața, ce să facem... Te-am văzut ieri. Treceai pe la poartă și te-am strigat... - N-am auzit, tușă Lina. Zău! - Da, unde te duceai așa repejor? Erai îmbrăcată ca de oraș... - Mergeam la biserică... Să mă spovedesc și să dau un acatist. - Dai acatiste? Mda, e început de primăvară, e martie... Se fac toate cele curate și necurate
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
vecine de ale lor, care întoarseră repede capul să se ferească de privirea ei. Atunci, intuind că ascultau, le strigă supărată: - Fa, Titino! Veniți aproape, nu mai trageți cu urechea! Femeile se apropiară cam rușinate. Deh, fuseseră prinse asupra faptului! Tușa Lina privi grijulie de jur împrejur și le zise după ce își dădură binețe: - Bine, fa, Titino! Tu, femeie bătrână, înveți femeile astea să se ia după tine ca proastele? De ce le bagi în cap păgânisme? Să le îndepărteze de Dumnezeu
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
eu în ochi? - De, fată, taci! A zis moașa aci, cu noi, că ne cunoaștem de o viață și nu trâmbițăm în lume să auză copiii tăi, interveni cu dreptate Maria, cea de a treia femeie din grupul chemat de tușa Lina. Tăcură toate. Se auzeau doar gurile care mai îndemnau oamenii să cumpere produsele aduse cu bocceaua, coșul de răchită, pungile mari de plastic ori cu sacul. Cele cinci femei priveau în pământ, își rumegau gândurile răvășite din cauze diferite
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
fără minte! izbucni moașa. Cum adică dușmani? Nu știți voi că trebuie să-i ierți și să-i iubești ca pe tine însăți? Toate celelalte izbucniră în râs, de se uita lumea la ele să înțeleagă de ce râd. Pricepuseră întrebarea tușei Titina cum că ar fi o capcană, dar aceasta, după ce încetară să râdă, preciză: - Să știți voi că nu e de glumă. Mai este câte o toantă care trece asta în acatist. - Și preotul ce zice, fată? Le citește așa
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
grele apa-mi scapă, Viețuitoarele adapă. Ud câmpuri, lanuri și grădini, Dar și ciulinii plini de spini, Iar în bulboanele curate Înoată pești pe săturate, Sau puști din sate când se scaldă, Ca broaștele în apă caldă. Noaptea comete oglindesc, Tușe-n spectacolul ceresc. Dar cea mai mare fericire Și poate marea împlinire, O simt când luna stă să cadă Pe trupu-ți suplu de naiadă. Iar eu sărut călcâi și gleznă Din trupul cufundat în beznă. Pătrunzi în mine, te pătrund
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416551830.html [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
familiei sale la această aniversare. Așeză sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de soția sa, două canapele făcute de el din dulapi din lemn de salcâm. Tușa Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit pline cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin coborî în beciul construit lângă casă, ce se întindea până pe sub stradă și aduse o sticlă cu țuică de tescovină de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
vorbă de ceva vreme cu coana preoteasă. Părintele ca și ceilalți invitați trecu pe la țarcul oilor și binecuvântă animalele, să fie sănătoase, să facă miei frumoși și să dea mult lapte. Le stropi cu busuiocul înmuiat în aghiazma adusă de tușa Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la masă obosit de atâta stat în picioare în timpul slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui moș Constantin și a tușei Floarea i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]