1,983 matches
-
Licăririle amurgului îmbracă apele în argint, poleindu-le cu aur. Cerul și apa se întrepătrund, iubindu-se sub umbrele întunecate ale sălciilor. Pe când luna strălucește pe cer ca o corabie în albastre depărtări, solistele privighetori își înalță maiestuos cântecul în tufișuri cenușii. Adieri dulci-mirositoare se revarsă cu rumeneala asfințitului. Liliana Unguru, clasa a VI-a E Copilăria Deschide porțile spre viață căci ea e leagănul dorului și e cununa de lauri a universului. ... este zâna frumuseții, parfumul lăcrămioarelor, zborul multicolor al
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
caietul cu Fragmentul becului era strecurat pe jumătate între pernă și cuvertură; iar eu, într-o rână, acoperindu-mi ochii cu antebrațul, aproape amintindu-mi de acel bec, visam: Mergeam de-a lungul unei străzi scăldate în soare, mărginite de tufișuri crescute alandala și de viță-de-vie, de coloane grecești pe jumătate prăbușite și clasice statui albe, cu brațe lipsă sau capete răsturnate sau socluri sparte, ce-și înclinau stăpânii bătuți de vremuri în unghiuri care pentru orice persoană în carne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
covor tăcut de frunze căzute dintr-o salcie uriașă care străpunsese pavajul străvechi. Mi-am croit drum spre copac, evitând cu grijă să calc peste un șir de furnici mari și negre și ocolind multele smocuri de iarbă maronie și tufișuri joase, care răsăriseră și ele pe unde putuseră, printre pietre. Comitetul de revendicare al naturii. Apropiindu-mă, am observat un șezlong de plastic alb, așezat la umbra copacului. O fată stătea întinsă pe el, pe-o parte, cu spatele la mine. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ieșiri antiincendiu, acoperișuri, pivnițe, biserici în paragină, cu turle periculoase, mori părăsite, canale victoriene, tuneluri întunecate, pasaje de trecere, sisteme de ventilație, scări, lifturi, coridoarele mizere și întortocheate din spatele cabinelor de probă ale magazinelor, ascunzișurile de sub capacele canalelor și din spatele tufișurilor de lângă macazurile de cale ferată. Î: Ce este Comitetul de Explorare a Ne-spațiului? R: Membrii acestui comitet cartografiază, explorează și cercetează ne-spațiul. Îmi pare rău pentru felul expunerii. Astăzi e o zi proastă. Mi-a dispărut orice formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
împleticeam spre casă, în seara aceea. Numai un jogger cu malformație la inimă putea inventa ceva atât de-al naibii de ridicol ca joggingul. Am râs și am spus: — Asta n-are absolut nici un sens. Iar ea m-a împins într-un tufiș. — Asta-i. — Hmm. De unde știi că funcționează? — Dacă nu funcționează, îl duc înapoi și-mi cer banii. M-am uitat la adunătura de nimicuri acoperite cu nisip din vitrină și la ghidurile pentru excursioniști cu coperte șifonate. Aparatul foto subacvatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
peluză dinspre spital. O arătare conceptuală mare chiar sub suprafața solului. Măruntaiele motocicletei huruiau și scrâșneau ascuțit și furios, iar noi înaintam într-o revărsare de noroi și apă. Fata acceleră, făcând motorul să geamă, și trecurăm cu greu pe lângă tufișurile mari și copacii desfrunziți de pe domeniul spitalului. Am fost aruncat pe spate, cât pe ce să-mi pierd echilibrul. — Ține-te bine, strigă ea, fără să întoarcă ochii, și cuvintele trecură pe lângă mine repezi și scurte, într-o suflare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la el. Era un copac bun dar parcé nu era destul de bun. Se duse mai departe. Vézu un sac culcat În brebenei. Cine o fi lésat sacul ésta aici?, gîndi Nicolai Arsenievici, trebuie sé fie pe aproape. Se ascunse În tufiș și se puse la pîndé. Aștepté puțin, dar nu vézu pe nimeni. N-ar fi mai bine sé ia sacul sé-l ducé acasé?, gîndi Nicolai Arsenievici. L-ar mînca bine porcul. Dar cine știe cine l-o fi lésat acolo? Poate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa știa cît costé și unde se gésesc. 21 Nicolai Arsenievici s-a Întors acasé tîrziu. I se fécuse foame și trebui sé viné acasé sé ménînce. MÎncarea pe care și-o lué În pédure o mîncé ascuns Într-un tufiș și acum i se fécuse foame. De aceea hotérî sé se ducé acasé. Ascunse toporul la rédécina unui copac și-l astupé cu frunze. Își lué ghiozdanul În care avea lingură, borcanul În care fusese borșul, o bucaté de pîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
azi, putea sé strîngé un sac de brebenei, dar putea sé nu-l strîngé, oricum, mai avea acasé Încé unul. Nici nu se grébea sé meargé prea repede, mergea Încet și se uită la copaci, si se uită și prin tufișuri, poate vede vreun cuib de pasére, vreun iepure sau vreo céprioaré. Erau iepuri În aceasté pédure și erau céprioare și erau și vulpi și mai erau și mistreți, chiar dacé el nu le vézuse niciodaté. A auzit pe mulți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu toporul și taie copacii și-i leagé cu sîrmé de spalier. Și dupé asta spune cé are o pédure a Lui În care cresc copaci atît de mari. Dar Șasa știa cé așa ceva nu se poate. Se duse În tufiș sé-l pîndeascé. Stétu În tufiș vreo doué ore, dar nu vézu nici un Dumnezeu sé viné cu toporul. Hotérî sé mai aștepte puțin. Acum era bucuros cé l-a prins și știa cé El este În aceasté pédure și n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și-i leagé cu sîrmé de spalier. Și dupé asta spune cé are o pédure a Lui În care cresc copaci atît de mari. Dar Șasa știa cé așa ceva nu se poate. Se duse În tufiș sé-l pîndeascé. Stétu În tufiș vreo doué ore, dar nu vézu nici un Dumnezeu sé viné cu toporul. Hotérî sé mai aștepte puțin. Acum era bucuros cé l-a prins și știa cé El este În aceasté pédure și n-a plecat nicéieri. Cred cé hoinérea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Se temea că Dumnezeu sé nu fi terminat scară În acea noapte și acum sé fie gata suit În cer. Cine știe cum dorm Dumnezeii éștia? Poate dorm ziua și noaptea lucreazé că sé nu-i vadé nimeni? Se ascund În niște tufișuri și dorm, iar noaptea ies și-și terminé scară. Cine știe ce fel de om o mai fi și Dumnezeu? „Dar nu cred sé fi lucrat el noaptea În pédure, cé nu se vede. Ar fi fécut o scaré strîmbé și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ai tu putere. - N-am nici o putere, am vézut. - Numai tractoarele smulg copacii, oamenii nu smulg. - Lasé-mé-n pace cu tractoarele tale. - Tractorul smulge copacii, Iti zic eu. Se auzi un foșnet, pe urmé se vézu o pasére micé zburînd din tufiș. Se ridicé de pe sac și se duse și feri frunzele. Lovi de cîteva ori creangă cu piciorul, dar nu mai ieși nimic. Puse sacul sub braț și se adînci În pédure. 39tc "39" Nicolai Arsenievici Își cumpéré o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
va mai téia niciodaté crengi, si nu va mai ciopli moriști. Va merge numai prin pédure și nu va célca grîul. Nu va mai smulge niciodaté nuci și nu va arunca În copaci cu cuțitul. Va arunca cuțitul Într-un tufiș sau În iaz sé nu-l mai vadé niciodaté. La lecția de oră clasei Învéțétoarea l-a chemat pe moș Costea sé povesteascé despre rézboi. Pentru cé se apropia ziua de 9 mai cînd i-am biruit pe fasciști și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
urmă, foarte precaut, scormone ceva în maldărul de frunze. Miss Deemple distinge ce se întîmplă. Îngroapă o nucă. Da, o îngroapă sub frunze. Vîntul i le suflă și-i descoperă nuca. Lui Tano i se pare că arătarea iese din tufiș și sare să-l (s-o) înhațe. După ce a terminat de cercetat zelos tufișul, îngroapă la loc, în frunze, nuca. O bate harnic cu laba. Vîntul (ipocrit) rămîne nemișcat. Îl pîndește cuminte. Nu intervine. Îl îngăduie să-și îngroape nuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
întîmplă. Îngroapă o nucă. Da, o îngroapă sub frunze. Vîntul i le suflă și-i descoperă nuca. Lui Tano i se pare că arătarea iese din tufiș și sare să-l (s-o) înhațe. După ce a terminat de cercetat zelos tufișul, îngroapă la loc, în frunze, nuca. O bate harnic cu laba. Vîntul (ipocrit) rămîne nemișcat. Îl pîndește cuminte. Nu intervine. Îl îngăduie să-și îngroape nuca meticulos. Dar, după ce l-a lăsat să-și termine treaba, îi sare-n față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
truda. Frunzele zboară cît colo. I-a găsit-o. Tano se saltă iarăși în turbare să-l înhațe, dar nu reușește decît să-și prindă coada-n colți. Chelălăie de ciudă. O clipă, rămîne cu botul în o. Miroase iarăși tufișul și-n clipa următoare o ia de la capăt, ca un Sisif canin. Înghesuie nuca dedesubt, temeinic. Mișu Negrițoiu ar fi mai bun la acoperit. Vîntul intervine diabolic și i-o dezgroapă iarăși. Dulăul urlă a deznădejde. Rîdem de el amîndouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sud-americană, o cîtime din behaviour-ism. Jobenul, extravagantul, a turnat un strop de oniric în vinul casei. Chiar dacă Fluturel nu se lăsa dus de farmecul discret al burgheziei. Ce vin îi ăsta? Sauvignon Blanc. Miroase a pipi de motan pe-un tufiș de coacăz. Am presupus întîi că se temea de spectacol, de comedie, dar motivul bosumflării era altul. Mi l-a spus. O să se răsufle. Ce? Hai, mă Dana! O să afle șeful că Lucian a scos din muzeul teatrului jobenul. Aha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
european pe care-l abandonează apoi amețiți pe noptieră. — Ce prostie, rînjește Gulie, lipindu-și de buze chiștocul de țigară, trăgînd în piept încă un fum, asta v-ar fi de ajutor, dom’ Roja? întreabă rupînd o creangă dintr-un tufiș, apucîndu-se s-o curețe de frunze. — Ciudat, zice Dendé, nu mi-am închipuit că Echinoxiul de Toamnă o să ne prindă tot pe poziții. Timpul nu e defel galanton cum credea cardinalul Mazarin pe vremea Regelui Soare, dar nici ca un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să secere în carnea fragedă. Măcelul a durat cam o jumătate de oră. Prelatele camioanelor nu erau toate lăsate pînă jos, așa că țintele au fost mai ușor de reperat. Focul deschis de bateria de artilerie bine camuflată în dosul unor tufișuri a luat convoiul prin surprindere. Majoritatea nenorociților n-au mai avut timp nici măcar să-și scoată mîinile din buzunare, darmite să-și mai apuce armele și să riposteze. Nici măcar locotenentul care avea comanda n-a reușit să reacționeze fiind cadorisit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dus, vrei? Mergim la pădure? Aproape! Ai să vezi? Au străbătut drumul lung de câteva sute de metri, care desparte casa de pădure și s-au oprit În marginea Cociobenei, un teren foarte accidentat, cu râpi, dealuri mici și abrupte, tufișuri și mărăcini, unde pe porțiuni mai mici sau mai mari creștea o iarbă verde și frumoasă din care se Înfruptau animalele sătenilor. Cireada satului păștea În marginea pădurii, sub directa grijă a lui Ciulinel, văcarul satului. Au mers Împreună și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
oară?) acesta mic și necăjit. Răcoarea dimineții crea iluzia că aerul este și mai curat decît este. Din sat, un drumeag șerpuia nehotărît spre pădure și apoi intra hoțește în inima acesteia. La poalele pădurii se aciuaseră tot felul de tufișuri. Rugi de mure, cacadîri, coada vacii, nasul curcanului, corcoduși sălbatici și alte buruieni și arbuști trăiau pe lîngă maiestuoasa pădure, ca și micuțele antilope pe lîngă falnicele turme de antilope gnu. Miriade de gîngănii, lenevite de răcoarea nopții, așteptau căldura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
domina împrejurimile. Cine ar fi fost atent, ar fi observat cîteva urme care continuau strada pînă sus, hăt, pe deal, unde era o căsuță stingheră, modestă și deteriorată în parte. Chiar dacă în jurul curții acelei case nu se aflau copaci sau tufișuri, totuși aveai senzația că acea proprietate era perfect camuflată. În plus, nimeni n-avea în evidență contribuabilul acesta izolat. Nu avea curent, nu avea gaz, apă, telefon și nici măcar nu vota nimeni din căsuța aceea. Singurul locuitor al acestei pustietăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
S-o șterg repede la mare, cine știe, poate și azi e acolo și, cum e tare devreme, poate-l prind singur să mă uit și eu la el... Zis și făcut. Nu era departe casa noastră de mal. Printre tufișurile verzi crescute cine știe cum pe nisip, m-am apropiat încet-încet. Ia te uită ! Am noroc ! Chiar era acolo ! Stătea singur, pe mal. Se uita cum răsare soarele. Ceața dimineții ascundea munții de cealaltă parte a mării (așa-i spuneam toți : "mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
că pe florile mele a întins Maica Domnului scutecele Lui Iisus ! De aceea parfumul meu e așa de prețuit", spuse rozmarinul. Când, într-un târziu, zarva se mai potoli (fiindcă ieșise Luna), în lumina argintie toate florile au văzut pe tufișul de salcâm picături mari de rouă, care lunecau ca niște lacrimi mari, tăcute, pe pământ. Și se făcu tăcere. "Din ramurile mele s-a făcut o cunună suspină sărmanul tufiș. M-au ales pentru spinii mei, nu pentru florile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]