8,899 matches
-
de harul ce mi-i dat: În fața carieristului nicicând plouată-am stat, Și nici n-am spart cu fruntea pânză efemeră Ce-acoperă ținutul precum o emisferă... De unde așa aromă în trandafiri sălbatici? Și cine-i regizorul ce-a răspândit tulpini? De-a închis în inima mea ghimpii ostatici, Și tu la miez de noapte încerci să mi-i alini. CÂTE O ZI DIN MILENIUL TREI Mi-a ațipit surâsul pe stropul ploii duse: Portretul unei zile în care n-am
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
întreaga, mâncarea noastră era o bucată de mămăligă rece într-o mână, sarea în cealaltă. Cu acestea alergăm în leasa de usturoi, de unde culegeam foi fragede, pe care le întingeam în sare. Ne plăceau mult și boabele de bob crude, tulpinile fragede de mărar, agudele roșii dulci- acrișoare dar și cele albe grase, dulci că mierea, cireșele amare, mici, negre care ne colorau mâinile și limba. Adunăm bețe uscate, le aprindeam iar pe jeratec frigeam știuleți de porumb în lapte. În
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_acolo_unde_incepe_raiul_din_dorina_stoica_1385980190.html [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
Lui Vida Gheza Și de se-ntoarce stejarul din mit s-ar vedea om cu dalta modelat: s-au în veșnicie piatra eroului zidit când frigul lunii s-așterne peste sat. În Maramureș statuile din vale vorbesc în miez de tulpini prin atom, pădurea-n elegii sacramentale rămâne falnică în statui de Om. Trec și-acum amintiri pe lângă ele când meșterul le veghează de sus îmi revelează strălucirea unei stele așa cum o face pentru noi Iisus. E brațul meșterului un obicei
ŞI STATUILE VORBESC, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_statuile_vorbesc_poezie_d_al_florin_tene_1364294012.html [Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771]
-
acela era sângele ei, sângele care i se scurgea din trup și care lua cu el în eternitate clipa cerșetoare a supremului infinit, transformând într-o ofrandă silită poarta de pe marginea neuitării. Pleca din zariștea pământească, altoindu-și lacrimile pe tulpina unui catafalc însângerat, scriind o istorie macabră pe care o refuza cu înverșunare, zbătându-se în neputință, uimită de violența lumii. Militarii își făcură treaba cu o poftă pasională, apocaliptic-răzbunători, dornici de fapte năprasnice care să demonstreze tuturor îndârjirea grație
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrierea_unei_istorii_cristea_aurora_1380988246.html [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
A DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe că Dochia, iubita mea fată, Însoțite-va tehomire, destoinic vlăstar răsărit Din tulpina strămoșului Buerebista cel vestit. Eu, fiul lui Scorillo , nu mai am mult, lângă Zaloxis voi fi, Iar tu mă vei urma la tron într-o bună zi! Poate viitorul tău v-a fi mai bun și cu soare. Așa v-
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
auzit, în acest an, În fruntea oastei vine însuși imperatorul Traian. Năvala v-a veni dinspre miazăzi. Imperatorul turbează De mânie. La Dacia noastră visează. Așteaptă cu nerăbdare primăvara să vină. Vedeți? Zăpada s-a topit, mugurii sunt deschiși pe tulpină. Trebuie să fim pregătiți și hamul cal. DURAS Sunt gata stăpâne, Decebal! HASDRUBAL Nădejdea e că înaltului imperator roman Dacia nu-i v-a fi ospitalieră nici în acest an. BALDOBAL Codrii și văile așteaptă să-i înghită. DECEBAL Înainte de
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Ființa Lui, înviază din mormântul patimilor pecete de mir adunată -n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită în tulpina Rugului veșnic Aprins. Sunete devin Cuvânt Tăcut în revărsare necurmată statornicindu-mă în rugă, necovârșită îmbrățișare. Înalț rug de tămâie prin care cuvintele-mi pătrunse de fulgerul gândului de gheață, devin întrupare... .... adânca ... Citește mai mult Cuvinte...zidiri înghețatetopite de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dor_danaela/canal [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
ne-au zămislit din Ființa Lui,înviază din mormântul patimilorpecete de mir adunată -n cerul minții.Cuvântul e taină și icoană,inimă și ruga ei.Sunet nerostit în materie.Duh,coboară prin lacrima tăceriiîn spovedania din neantul firiidevenind întrupare nemistuităîn tulpina Rugului veșnic Aprins.Sunete devin Cuvânt Tăcutîn revărsare necurmatăstatornicindu-mă în rugă,necovârșită îmbrățișare.Înalț rug de tămâieprin carecuvintele-mi pătrunsede fulgerul gândului de gheață,devin întrupare....... adânca ... XVI. IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ȘI FRAGILITATEA GINGĂȘIEI, de Dor Danaela , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dor_danaela/canal [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
să audă cu fantasticele lui urechi muzicale cântecul cel minunat care îl ademenise prin pădure, venind de pe buzele băiatului. Marinică rămase cu turma ciobănașului vreme de trei zile în care învăță cu mare sârg să cânte în frunză și în tulpini de păpădii. Când veni vremea să se întoarcă la ferma sa, veverița îl însoți pentru a-i pregăti concertele așa cum se cuvenea unui mare artist. Și iată că, într-o dimineață, trezit ca de obicei pentru concertul său impresionant din
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459837510.html [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
feciorii iară la locul lor cel sfânt, Îi cheamă rădăcina adânc înfiptă-n glie Să-și întregească soarta înscrisă în vecie, Să împlinească visul transmis cu legământ, Să lase ceva-n urmă că trec pe-acest pământ, Să-și curețe tulpina de atâtea vise frânte, Să se întoarcă acasă la lucrulile sfinte, Ce așteaptă în tăcerea durerii strămoșești, Strigată din adâncuri să nu le părăsești, Că ramul pe tulpină sunt prinse-n rădăcină, Țăranul fiind țara legat de-a lui țarină
ŢĂRANUL ESTE ŢARA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_borbei_1419855520.html [Corola-blog/BlogPost/362311_a_363640]
-
lase ceva-n urmă că trec pe-acest pământ, Să-și curețe tulpina de atâtea vise frânte, Să se întoarcă acasă la lucrulile sfinte, Ce așteaptă în tăcerea durerii strămoșești, Strigată din adâncuri să nu le părăsești, Că ramul pe tulpină sunt prinse-n rădăcină, Țăranul fiind țara legat de-a lui țarină, Ce-l strigă acum din hăul istoriei durerii, Căci trece anul ăsta și-s zorii revederii, Și-i începutul vieții înmugurind sub cer Colindele străbune cu leru-i, Doamne
ŢĂRANUL ESTE ŢARA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_borbei_1419855520.html [Corola-blog/BlogPost/362311_a_363640]
-
din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru furaje. [5]solă de cultură ne arată, de pe care s-a recoltat plantele cerealiere. N.A. [6] soldați ruși N.A. [7] construcție auxiliară care ține de o clădire, de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
domnul Popa George, pensionar în vârstă de 65 de ani. Suntem înconjurați de verdele naturii, izvor de inspirație poetică pentru poeți și scriitori, mijloc de relaxare pentru vârstnici. Marginile aleilor sunt pietruite, pe partea dreaptă vis-a-vis de lacul verde. La tulpina copacului stă de veghe, un citat: Copacii sunt efortul nesfârșit al Pământului de a vorbi cu cerul”- Rabindranath Tagore. Grădina Botanică poate fi asemuită cu verdele smaraldului, piatră prețioasă cu efecte benefice asupra corpului uman, purtat pe degete la mână
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1496152770.html [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
noii ontologii“ a Limbii / Logosului, „a revoltei“ semnificantului împotriva semnificatului, a dialecticii „orizontice“ (cf. BTc, 333 sqq.), a interacțiunii dintre orizontul-avangardă, al cunoașterii metaforice, și orizontul „magnetizat“ al cunoașterii științifice. Și cultivarea paradoxului (fără a se altoi cumva pe vreo tulpină de desuet avangardism - cf. LRSA, 3 sqq. / PMLP, 11 sqq.; PEsp, 37 sqq.; TNSP, 5 sqq.; VUP, 323), se relevă imperios în secolul lui Nichita Stănescu. Un vis al lui Nichita Stănescu a fost acela de a fi un savant
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
să iasă în curte. Azor, câinele vecinilor, s-a repezit după el. Speriat, cel mic a trecut în grădina lor și s-a cocoțat în cireș. A stat acolo până cineva din vecini a chemat câinele, care se culcase la tulpina cireșului. La coborâre, puștiul s-a julit rău. S-a spălat de sânge...în troaca rațelor. Ai lui, ocupați cu înmormântarea, cu jalea, au descoperit prea târziu, când s-a umflat tot într-o noapte, ce pățise. La poartă apăru
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Se_coc_ciresele_.html [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
tăiați, În lumea lor n-au cum să mai fie, Au mai rămas pe munte câțiva frați, Tremurând pentru Crăciunul ce-o să vie. Iisus s-a născut Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele întăresc tulpina Se naște-n suflete Iisus! Albește zăpada cântecu-n copaci Înseninând cerul spre apus, Când umblă Moșul cu cadori în saci Se naște-n suflete Iisus. Colindătorii croiesc cărări prin lunci la porțile din sat oprind în apus, Când din Tainele
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Balada_bradului_de_craciun_al_florin_tene_1355209837.html [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
Dumnezeu a făcut legile Armoniei și i-a pus pe unii în cântec să le învețe pe când erau în pântec la ospețe așa au apărut Poeții cu ritmurile în sânge, dânsul sacru al universului ce plânge cu verbe dintr-o tulpina versuri pe care le șlefuies până ce devin lumină. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Geneză, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al
GENEZĂ, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Geneza_poem_de_alflorin_te_al_florin_tene_1359526808_mria0.html [Corola-blog/BlogPost/348897_a_350226]
-
nu era Zina? Îl strigase sau nu-l strigase Zina? Fusese sau nu fusese vis acea horă îndrăcită din jurul nucului? - strigă el în miezul nopții spre acea nălucă care pierise-n neant. - mai repetă el de câteva ori, rezemat de tulpina nucului și dintrodată își simți mâna dreaptă și piciorul drept moi și se-aplecă spre zăplazul gardului să nu cadă și se târî binișor spre casă, tiptil, fără să mai zică vreun cuvânt... Și se așeză pe prispă să mai
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
mâncat ? Doar nu a băut lapte de creștere, spuse femeia... sau pastile... Dacă crește mai mare, ce faceți cu ea ? - Nu știu. Nu m-am gândit. Deocamdată am studiat-o doar de la distanță. Uriașa șopârlâ stă ca o regină, la tulpina pomilor din grădină, preciză cadrul didactic, dezvăluindu-și spiritul artistic caracteristic. - Și nu v-ați apropiat de ea, niciodată ? îl întreabă alt profesor. - De ce să mă apropii ? O admir de la distanță, spuse liniștit omul. - Dar nu poate fi periculos pentru
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1483226780.html [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - brumă dimineții reci ștergând albul lui Spre inserare - câinii lătra la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Citește mai mult HaikuPenița ruptăcăzută-n iarbă verde -scrisul întreruptNorii atârnă -crizantema se-nclinăspre glia receGhiocel pătat -brumă dimineții reciștergând albul luiSpre inserare -câinii lătra la steleîn parcul umedLeagănul cel vechi-foșnet
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipă și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la paradă Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar codrii și-au pierdut tulpina demult, risipiți, și unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să-l ascult În piatră seacă ni s-o stinge neamul, ... Citește mai mult Eu sunt din țara lui Nimănui,pe vremuri, se numea România,acum, umilă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
străzi, nebunii străjuiescDin țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă,mișeii scuipă și fug când dau din greu,iar guvernanții se-aclamă la paradăRomânii, câți mai sunt, s-ar ascunde,dar codrii și-au pierdut tulpina demult,risipiți, și unii și alții, oriunde,nici dorul doinit nu mai pot să-l ascultîn piatră seacă ni s-o stinge neamul,... XX. TEIUL, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. N-am crezut
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Dorin Istrate este un corifeu și un mesager al dragostei de glia străbună dar și de țara, așa cum se prezintă azi, militând pentru păstrarea ei intactă între fruntarii. Semănător în ogoarele noastre sufletești, el nu uită să vină să vegheze tulpinile abia încolțite și să le hrănească din belșug cu îngrășămintele naturale care să le ajute să crească armonios, să înflorească și să dea roadă. Stă înscris în legile firii ca omul să-și iubească patria. Și nu știu de ce se
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Rădăcini el face o trecere în revistă a numelor glorioase care au slujit țara cu sceptrul în mână, în marile bătălii pentru neatârnare. De te-ntrebi, cumva, vreodată, dacă ai o rădăcină, / Te coboară cât se poate pe a neamului tulpină / Și-ai să vezi, ca-ntr-o oglindă, pe aceia de demult, / Ce-au trudit la temelie, neamul de 1-au început. / Toți, bărbați ca stânca tare, însemnați cu stea în frunte, / Au făcut din a lor viață mari exemple
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]