2,841 matches
-
de motor al mașinii de inducție 103 posibilă variația rezistenței rotorice raportate, de la ∞ la . Dacă funcționarea se stabilește la situația când rezistența rotorică este se poate scurtcircuita, cu contactoarele C3, intrarea la G2. a2) O altă modalitate de reglare a turației MAB este prezentată în fig. 5.35. Prin această schemă se elimină contactoarele și se obține o variație continuă a vitezei între valoarea corespunzătoare pornirii cu Rr înseriată (echivalentă raportată) în rotor și viteza nominală (când rezistența înseriată în rotor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
timp este prezentată în figura 5.36a). Dacă se ține seama de expresia alunecării critice scr, (5.209-1), aceasta nu depinde de tensiunea de alimentare, de aceea familia de caracteristici la U1= variabil are punctul critic la aceeași valoare a turației (figura 5.36 b): n=n1(1-scr). Din (5.209-2) se constată că valoarea cuplului critic este dependentă de pătratul lui U1. Prin comanda ventilelor bidirecționale din figura 5.36 a) se obțin tensiuni ale căror valori efective se modifică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
constant (dreapta A) se observă că p.f. se deplasează spre viteze mai mici atunci când tensiunea U1 scade. Variația de viteză este relativ restrânsă întrucât la scăderea lui U1 sub o anumită valoare motorul decroșează. Se poate efectua un reglaj al turației de la nN=n1(1-sN) la n'N=n1(1-scr), dar cu pericol de decroșare crescut (capacitate de suprasarcină redusă) la tensiuni mici. Acest procedeu este aplicabil cu succes la situațiile practice unde cuplul rezistent este dependent de viteză, de exemplu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este aplicabilă cu oarecare precauție, întrucât sarcina trebuie să aibă la viteze reduse cuplu mic, dar care este necesar să crească mult cu viteza. Se utilizează cu succes la antrenarea de pompe sau ventilatoare ale căror cupluri variază cu pătratul turației. Se pot semnala și unele inconveniente ale metodei: -Micșorarea vitezei se face în detrimentul randamentului întrucât se mărește alunecarea. Dacă motorul are o alunecare de 50%, numai pierderile Joule rotorice reprezintă 50% din puterea care trece prin întrefier la rotor, ceea ce
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
-Sursa electronică - gradatorul este un convertor extrem de poluant pentru rețea. Conținutul în armonici superioare al curenților este important; acestea perturbă rețeaua și diminuează performanțele motorului. Procedeul acesta este utilizat preponderent la acționări de puteri reduse. 5.5.3.3 Reglarea turației prin modificarea numărului de perechi de poli După cum se observă și din relația (5.206) modificarea lui p duce la modificarea în trepte a vitezei de sincronism n1. De obicei se modifică valorile turațiilor în raportul 2:1, iar motoarele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
reduse. 5.5.3.3 Reglarea turației prin modificarea numărului de perechi de poli După cum se observă și din relația (5.206) modificarea lui p duce la modificarea în trepte a vitezei de sincronism n1. De obicei se modifică valorile turațiilor în raportul 2:1, iar motoarele respective se numesc cu două viteze. Abordând un principiu similar se pot obține motoare cu 3 sau 4 viteze (mai corect ar trebui specificat "de sincronism"). Se întâlnesc în practică următoarele trei variante de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
bobinei este intermediar, adică τ"<y<τ', ceea ce înseamnă că este alungit pentru numărul mare de poli și scurtat pentru numărul mic de poli. În acest caz se pot obține performanțe convenabile la ambele numere de poli, sau la ambele turații. O situație echivalentă cu cea din figura 5.37 c) și d), din punctul de vedere al numărului de perechi de poli (p=1), se obține dacă cele două bobine se conectează în serie, cea de-a doua bobină A2-X2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de rotație în ambele cazuri. În figura 5.42 se prezintă cazul concret al înfășurării cu Z1=12 pentru p2=2, respectiv p1=1 în varianta numită la cuplu constant. Și în acest caz se constată că la trecerea de la turație mică, figura 5.42 b1), la turație mare, figura 5.42 b2), este necesară inversarea succesiunii fazelor pentru a se menține același sens de rotație la ambele turații. În figura 5.43 se detaliază conectarea la cele două turații în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.42 se prezintă cazul concret al înfășurării cu Z1=12 pentru p2=2, respectiv p1=1 în varianta numită la cuplu constant. Și în acest caz se constată că la trecerea de la turație mică, figura 5.42 b1), la turație mare, figura 5.42 b2), este necesară inversarea succesiunii fazelor pentru a se menține același sens de rotație la ambele turații. În figura 5.43 se detaliază conectarea la cele două turații în așa zisa conexiune la cuplu variabil. Pentru
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cuplu constant. Și în acest caz se constată că la trecerea de la turație mică, figura 5.42 b1), la turație mare, figura 5.42 b2), este necesară inversarea succesiunii fazelor pentru a se menține același sens de rotație la ambele turații. În figura 5.43 se detaliază conectarea la cele două turații în așa zisa conexiune la cuplu variabil. Pentru justificarea denumirilor folosite în cele trei situații, se vor evalua cu o anumită aproximație rapoartele puterilor și ale cuplurilor, conform figurii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de la turație mică, figura 5.42 b1), la turație mare, figura 5.42 b2), este necesară inversarea succesiunii fazelor pentru a se menține același sens de rotație la ambele turații. În figura 5.43 se detaliază conectarea la cele două turații în așa zisa conexiune la cuplu variabil. Pentru justificarea denumirilor folosite în cele trei situații, se vor evalua cu o anumită aproximație rapoartele puterilor și ale cuplurilor, conform figurii 5.38: a1, a2; b1, b2; c1, c2. Se notează cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
conexiuni: când p=p2, respectiv p=p1 (p2=2, p1=1). În cazul conexiunii la putere constantă din figura 5.39 se obțin puterile active: pentru YY a1), respectiv D-a2): . În concluzie, această conexiune realizează cuplu constant la cele două turații. Ca o sinteză a posibilităților oferite de schemele Dahlander, analizate mai sus, se prezintă tipurile de caracteristici mecanice, în figura 5.44. Curba 1 este dependența n=f(M) la funcționarea cu număr mic de perechi de poli p1, considerată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.38 cu indicele 2, adică a2), b2) și c2). Curbele 2, 3 și 4 corespund funcționării după conexiunile a1), b1) respectiv c1). Curba 5 este o dependență tipică pentru ventilatoare, care arată că Mr - cuplul rezistent crește pătratic cu turația. Ținând seama de curbele de variație a cuplului rezistent cu turația, pentru diferite mașini de lucru, se pot indica anumite domenii preferate de folosire a fiecărui tip de schemă, anume: cea la putere constantă se poate folosi la anumite mașini
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
2, 3 și 4 corespund funcționării după conexiunile a1), b1) respectiv c1). Curba 5 este o dependență tipică pentru ventilatoare, care arată că Mr - cuplul rezistent crește pătratic cu turația. Ținând seama de curbele de variație a cuplului rezistent cu turația, pentru diferite mașini de lucru, se pot indica anumite domenii preferate de folosire a fiecărui tip de schemă, anume: cea la putere constantă se poate folosi la anumite mașini - unelte, trolii, tracțiune ș.a. cea la cuplu constant se pretează la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
borne (fig. 5.45-2 c1 și c2). Se observă din acest exemplu că polii ce se formează nu sunt perfect echidistanți, iar câmpul în mașină cuprinde, pe lângă fundamentală, atât armonici impare cât și pare, ceea ce diminuează performanțele mașinii la ambele turații. În figura 5.45-2 a2) și b2) se prezintă situația din figura precedentă dar la momentul t=t2 , unde 6/12 Tttt . Comparativ cu momentul t=t1 se observă schimbarea poziției câmpului față de armătură cu unghiurile: ..9/18/2:.,.6
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
crestături, la care se obțin performanțe comparabile la p1=1; p2=2; p3=3, deci la trei viteze sincrone. Numărul posibilităților crește dacă Z=36, unde se pot realiza p=1; 2; 3; 4; 6. 5.5.3.4. Reglarea turației prin modificarea frecvenței de alimentare a) Generalități, scheme de convertoare Prin modificarea frecvenței tensiunii de alimentare a mașinii asincrone se poate obține o variație a turației de sincronism și, în funcție de cuplul rezistent, se modifică turația rotorului în scurtcircuit. Acest procedeu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se pot realiza p=1; 2; 3; 4; 6. 5.5.3.4. Reglarea turației prin modificarea frecvenței de alimentare a) Generalități, scheme de convertoare Prin modificarea frecvenței tensiunii de alimentare a mașinii asincrone se poate obține o variație a turației de sincronism și, în funcție de cuplul rezistent, se modifică turația rotorului în scurtcircuit. Acest procedeu, al cărui domeniu de aplicație se lărgește în ultimul timp, folosește un motor cu construcție simplă de preț redus și robust, dar necesită un convertor și
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.5.3.4. Reglarea turației prin modificarea frecvenței de alimentare a) Generalități, scheme de convertoare Prin modificarea frecvenței tensiunii de alimentare a mașinii asincrone se poate obține o variație a turației de sincronism și, în funcție de cuplul rezistent, se modifică turația rotorului în scurtcircuit. Acest procedeu, al cărui domeniu de aplicație se lărgește în ultimul timp, folosește un motor cu construcție simplă de preț redus și robust, dar necesită un convertor și o comandă adecvată. Performanțele convertoarelor statice de frecvență depind
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
trasat pe cât posibil pe porțiunile lor stabile. Pentru f1<f1N s-au trasat curbele A, B, C și D în condițiile U/f=ct., ceea ce implică Ψm=ct., și Mcr=ct. -la cuplu constant. Punctele corespunzătoare cuplului nominal arată că turația se poate modifica din apropierea lui 0 până la n1N, așa cum se petrece și la motorul de c.c. cu excitație separată (derivație). Capacitatea de suprasarcină a motorului este menținută la aceeași valoare, întrucât Mcr/MN=ct. Pentru: tensiunea U1, cuplul M
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
frecvența rotorică. Se poate introduce expresia (5.252) și se va obține dependența tensiunii aplicate de la convertorul de frecvență - statorului, în funcție de fluxul rotoric, parametrii mașinii și mărimea cuplului (sau a alunecării). 5.5.3.5 Metode speciale de reglare a turației motoarelor asincrone a) Injecția de curenți rotorici de la o sursă exterioară permite obținerea de viteze reglabile la motoarele cu rotor bobinat, scop în care se folosește o sursă tip convertor de frecvență care alimentează rotorul. Din relația: (5.255) se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a) Injecția de curenți rotorici de la o sursă exterioară permite obținerea de viteze reglabile la motoarele cu rotor bobinat, scop în care se folosește o sursă tip convertor de frecvență care alimentează rotorul. Din relația: (5.255) se constată că turația rotorului depinde de frecvența f2 a curenților injectați în rotor (figura 5.53 a), de convertorul de frecvență CF. Dependența turației de frecvența rotorică f2 este prezentată în figura 5.53 b). Un prim caz particular este cel corespunzător lui
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
care se folosește o sursă tip convertor de frecvență care alimentează rotorul. Din relația: (5.255) se constată că turația rotorului depinde de frecvența f2 a curenților injectați în rotor (figura 5.53 a), de convertorul de frecvență CF. Dependența turației de frecvența rotorică f2 este prezentată în figura 5.53 b). Un prim caz particular este cel corespunzător lui f2=0, adică în rotor este injectat curent continuu, CF este în această situație un redresor fix sau comandat (pentru reglarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este prezentată în figura 5.53 b). Un prim caz particular este cel corespunzător lui f2=0, adică în rotor este injectat curent continuu, CF este în această situație un redresor fix sau comandat (pentru reglarea curentului rotoric - ca amplitudine). Turația este n=n1, adică rotorul se rotește la sincronism, punctul A în figura 5.53 b). Mașina asincronă devine mașină sincronă. Practic, soluția este cunoscută sub denumirea de motor asincron sincronizat. În ultimul timp se folosește această mașină și în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
motor asincron sincronizat. În ultimul timp se folosește această mașină și în regim de generator la hidrocentrale electrice cu pompaj [5]. Pentru f2=f1 (când CF poate fi înlocuit cu un transformator de adaptare a tensiunilor) se obține regimul de turație nulă - punctul B din figura 5.53 b), numit regulator de inducție. În practică, înfășurările rotorice, conectate de obicei în stea, se alimentează de la rețeaua de frecvență f1, iar nulul înfășurării statorice se desface, la aceste borne conectându-se un
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
întâlnit în industria chimică și textilă, este motorul Schrage-Richter, care permite un reglaj al vitezei în plaja . Dificultățile în exploatare se datorează prezenței colectorului și a contactelor perii-inele de contact. c) Conectarea în cascadă este o modalitate de reglare a turației motoarelor asincrone cu rotor bobinat, cu importanță practică tot mai mică, dar cu oarecare însemnătate didactică, fiind exemplificată în fig. 5.54. Un prim motor MA1, cu p1 perechi de poli, are statorul conectat la rețeaua trifazată de frecvență f1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]