530 matches
-
România", zic eu și fața boțită se adună într-un zîmbet și din tot ce urmează înțeleg că a fost rănit în război și salvat de o ambulanță românească. Apoi, mă ia de mînă și mă duce la bătrînul cu turban mare și alb. Înțeleg că-i spune și lui același lucru și îl numește "tată", dar nu pot ști dacă îi este într-adevăr tată sau îi spune așa din pricina vîrstei sale. Pe mine mă împinge în fața lui și-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
toate au fost eșecuri, pentru că, în timp, pe lângă deosebirile doctrinare, canonice și de rit, s-a născut și amplificat și o adevărată ură între greci și latini. S-a ajuns până acolo încât călugării greci fanatici ziceau că "mai bine turbanul turcesc decât tiara papală". Cucerirea și prădarea barbară a Constantinopolului de către cruciații latini în 1204 n-au făcut decât să perpetueze și să crească această ură. Orice încercare de reconciliere și, mai ales, de reunire a celor două Biserici-surori gândită
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și UE pe marginea dosarului nuclear au făcut din Iran una din vedetele politicii și diplomației mondiale. Imaginea noastră, a europenilor inclusiv a românilor asupra Iranului este cea a unei țări conduse tiranic de islamiști fanatici, de acei oameni cu turban, barbă și îmbrăcați cu un fel de halat ce amintește de vremea fanarioților din Principatele Române. Fără îndoială că această imagine este, într-o anumită măsură, simplistă, dar ea se bazează, totuși, pe o realitate istorică și socială de necontestat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
țării voastre. Dar când, oare, schimba-veți aceste haine ignobile de robi turcești, pentru hainele popoarelor civilizate ? Când oare aveți de gând să vă desfaceți de urâtele voastre bărbi ? Și când, oare, schimba-veți, pentru peruci sau pălării, calpacele și turbanele care acoperă capetele voastre jupuite (pelées) sau rase?»...” „... O nouă cerere de 24 până la 25.000 care a fost făcută chiar acuma Divanului Moldovei de către d. președinte plenipotențiar... spre a transporta 100.000 cetverturi de faină sau de grâu, de pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Asta-i viața - și aici gândurile mele ajung, de asemenea, la cazul s)rmanului p)rinte Hoade, care a plecat la Romă și a murit acolo. Ieșim de sub arcad) și mai Întreb)m un negustor voinic și neb)rbierit, cu turban și cu pantofi scâlciați, care vinde niște obiecte din sticl) verde, ciobite. Când aude Întrebarea, se lumineaz) la fâț). Da, desigur, el știe. Începând o conversatie, ne ofer) o cafea. Ne arăt) dup) aceea o fotografie color, mototolit), reprezentându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
socială, obligația netăierii părului se respectă. Cel de-al zecelea guru le-a cerut discipolilor (bărbați/femei) să poarte cei cinci K: - Kes - plete netăiate, barbă nerasă; - Kangha - un pieptene ce trebuie purtat în coc. Bărbații își leagă părul cu turbanul alb/colorat, femeile - cu eșarfă; - Kara - brățară de oțel; - Kach - pantaloni scurți (purtați pe sub haine); - Kripan - sabie, pumnal. cei cinci K sunt autorizați de constituția Indiană. Gurū Gobind Singh a format o armată de paria deveniți lei (singh), adică războinici
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Adevărul e că, uneori, când mă gândesc la ultimii ani și la toate prin câte au trecut bieții de ei din cauza mea, am oarece remușcări. — Becky! Graham, uite-o! Fuge spre mine, croindu-și drum prin mijlocul unei familii de turbane. Becky, scumpa mea! Ce faci? Și ce face Luke? E totul bine? — Bună, mami, spun și o îmbrățișez strâns. Fac foarte bine. Și Luke vă transmite toată dragostea lui. Și totul e perfect. În afară de un singur amănunt minor - am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
harappiene. Pe lângă exemplele deja citate - Marea Zeiță, un proto-Siva în poziție "yogică". Valoarea rituală a arborilor, a șerpilor, a lingam-use mai pot menționa acel "Grand Bath" de la Mohenjo-Daro care reamintește "piscinele" templelor hinduse din zilele noastre, arborele pipai t folosirea turbanului (necunoscut în textele vedice, atestat numai după epoca Brahmanelor), podoabe de nas, pieptenul din fildeș etc.36 Procesul istoric care a asigurat transmisia unei părți a moștenirii harappiene și absorbirea ei în hinduism este insuficient cunoscut. Cercetătorii discută încă pricinile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nemuririi"; înveșmântat în haină roșie, el practică tapas-ul (Ath. Veda, XL, 5, 6-7). Cum se întâmplă deseori în India, "reprezentantul" său pe pământ, brahmacarin-u] terestru (al cărui legământ principal e castitatea), se împreuna ritualic cu prostituata. 29 Vrătya purtau un turban, erau îmbrăcați în negru și își aruncau pe umeri două piei de berbec, una neagră și alta albă; ca însemn aveau un baston ascuțit, o podoabă în jurul gâtului și un arc neîncordat. Aduceau sacrificii într-un car tras de un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ale copilăriei noastre Îndepărtate poate că mai stăruie Încă, la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori, purtând sau poposind pe la colțuri cu donița de bragă Împodobită cu aplicații de alamă și cu ibricul turcesc, cu gât lung, pentru clătitul cănilor de servit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Răcnete.Blesteme. Săgețile vâjâie. Pușcile trăsnesc. Plutește o pâclă înecăcioasă de fum, pulbere și catran. Pe redută la Valea Albă fâlfâie steagul verde cu semilună al Profetului. Osmanlâii se bulucesc peste parapete, valuri-valuri... "Paștele!!! Dumnezăii!!! Anafura!!!" Capetele se rostogolesc cu turban cu tot. Corp la corp. Moldovan cu turc; turc cu moldovan, se tăvălesc în mocirla mustind de sânge, cu degetele încleștate unul în beregata celuilalt, gâfâind, gâjâind: "Moldovaaaa....." "Allahhhh....." Ajutați-mă, oameni buni, bolborosește un bătrân oștean târându-se printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aruncă bomba vistiernicul Juga, un bătrân uscat, cu nas coroiat ca la păsările de pradă. Ștefan fluieră a uimire: Cât?! O mie?! Fantastic! Atâta bănet pentru un cap de pașă?! se miră el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot. Așa mai înțeleg... Juga, cu un zâmbet misterios: Pe deasupra, oferă și... ce credeți? câte cinci cadâne pe cap de pașă. Pe ales... Se produce rumoare în boierimea dezlănțuită. Fantastic!... Boieri dumneavoastră, chicotește Ștefan, deschidem harem în Cetatea Sucevei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mahomed! intră Olena, țipând, luptând cu o sabie de lemn, parând lovitura săbiei lui Petru. Olena-Elena e o fetiță de vreo zece ani, înăltuță, blondă, îmbrăcată cu contașul lui taica pe care îl târșește pe pământ; în cap cu un turban cu tui și sangeacuri desigur, captură de la Podul Înalt, ce-i cade mereu peste ochi. ...E rândul meu să mă fac Ștefan Vodă! strigă ea poruncitoare. Cum să fii tu, Ștefan Vodă! îi răspunde Petru sfidător, cu dispreț. Tu ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bucătărie -, înarmat până-n dinți, luptă pe viață și pe moarte trăgând după el un dulău legat cu sfoară. Tăicuță! protestează Olena gata să izbucnească în lacrimi. E rându' lui... și nu vrea să se facă Mahomed! spune furioasă, își smulge turbanul și-l aruncă la picioarele lui Petru. Cum să fiu Mahomed?! declară cu demnitate regală, Petru. Eu sunt Petru Voievod, Domnul Țării Moldovei! Ștefan râde împăciuitor: Amândoi sunteți Ștefan Vodă!... Mă fac eu Mahomed! și-și pune turbanul pe cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își smulge turbanul și-l aruncă la picioarele lui Petru. Cum să fiu Mahomed?! declară cu demnitate regală, Petru. Eu sunt Petru Voievod, Domnul Țării Moldovei! Ștefan râde împăciuitor: Amândoi sunteți Ștefan Vodă!... Mă fac eu Mahomed! și-și pune turbanul pe cap. "La luptă! Pentru Moldova și Ștefan!!" dă năvală Olena luptând. "Jos cu Mahomed!!" nu se lasă Petru mai prejos. Ștefan luptă cu un sul de pergament, încearcă cu disperare să se apere, dar, atacat din flancuri, copleșit, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vijelie și începe să-i croiască pe spinare cu o joardă: Împielițaților!! Ați dărâmat cetatea!! Diavolilor!!... Olena și Petru, înțelegând că nu-i de glumit în fața dușmanului comun, cad la pace și-și unesc forțele ca să bată în retragere. Pun turbanul pe capul câinelui și tustrei spală putina cu răcnete: "La luptă!! Pentru Moldova și Ștefan!!" Ștefan, în râsetele boierilor, se ridică în capul oaselor, își șterge obrajii mozoliți, râde: Să mă ucidă tatarii, nu alta... Numai tu ești de vină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să dea!... Formidabil! Fantastic! "Năzdrăvanu' " ista... "ca mâța", strigă-n cor boierii entuziasmați. Ștefan zâmbește cinic și continuă cu aceeași patimă, sarcastic, încrâncenat: ...Și-n puterea nopții, când turcaleții osteniți dorm somnul cel greu și dulce, noi, în șalvari, cu turbane, boiți cu funigine pe chip, ne strecurăm, pâș-pâș, sugrumăm străjile. Ca fulgerul cădem asupra taberei! Lovim! Ucidem! Ardem! Foc!! Foc!!... Până să-și tragă osmanlâii șalvarii, buimaci, cu iataganele-n dinți "Ce-i?!?! Cine?!?! Unde-s ?!?!"... Nu-s!!!"... și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne era inima ușoară. Poate... poate pentru că îmbrăcasem cămașa morții... Aveam și bănuțul cu noi, zîmbește el, apoi își lipește fruntea fierbinte de stânca rece și se încruntă. Osmanlâii, cu iataganele, se prăvăleau peste noi. Ce mai zburau capetele, cu turban cu tot... Ce mai răcneam! Sictiream! Înjuram și tăiam! De cele lumești, de cele sfinte, înjuram! Nu mai pridideam tăind la turcime! Mare tăiere am făcut în turcime!... Veneau-veneau, valuri-valuri veneau, puhoi se revărsau... Ne copleșiseră... Piept la piept! strigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cum se poate duce pe creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu canaf de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
figuri a unui boier cu barbă albă și cu ișlicul ca o boltă, modă greoaie introdusă de grecii Fanarului. Pe capra trăsurii șade grav când un vizitiu îmbrăcat rusește strâns în lungul lui caftan, când un turc cu un larg turban sau un arnăut cu fusta albă și fluturândă.“ Numărul mărturiilor de acest fel poate fi lesne sporit, ele reluându-se până în pragul Unirii sub forme prea puțin schimbate. Și pentru consulul francez Eugène Poujade, care sosește la noi în 1849
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
între Galați și Constantinopol, atenția lui Edouard Thouvenel este atrasă de o prințesă moldoveană, nepoată de domn fanariot. „Costumul acestei ilustre doamne - observă diplomatul francez - era împrumutat, în proporție egală, modelor Europei și ale Asiei. Brusa oferise strălucita stofă a turbanului, iar Viena pânza cu mari broderii a rochiei, ale cărei mâneci à l’imbécile vădeau, la aceea care o purta, pretenția de a imita, în 1838, exagerările pariziene din 1832.“ Termenul de „hibrid“ apare de neînlocuit și în cazul, destul de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
piatră stau grupate foarte pitoresc, însă pe un fond gol și alburiu: acolo stau turci ori țigani. (Noaptea, în tren, pe geamul deschis, am auzit glasul prepelițelor din ogoarele bine îmbrăcate ale Bărăganului și Dobrogei). Turci cu fes și cu turban. Măgari cu poveri de vreascuri, deasupra cărora stă un copil mai mare, ținând pe altul mai mic. Portul pustiu. Bastimente nu vin decât foarte rar și se opresc în larg. Dimineața, la 29, puțintel vânt. Marea creață, verde, chiclazorie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai legilor sacre. Mulahi, judecători religioși de înalt rang. Astrologii spun că Selim sultan tatăl lui Soliman Mărețul, purta șapte stigmate, semne ale omorurilor fraților și nepoților săi, când s-a suit pe tron. Ianicerii purtau ciubote ferecate. Sultanul poartă turban cu surguciu trei pene de bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii (căpitani); bucătarii cu șorțuri de piele neagră umblau la locurile de cinste. Ienicerii purtau măntăli vinete și calpace nalte albe împodobite cu pene de pasărea raiului. Urmași din osul Prorocului purtau turban verde. Ordine și disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele noastre ard cu aer și oleu dela ghiauri dobândă cu sabia." "Domn al veacului său" Sultanul. În juru-i feluriți slujitori, bărbieri, paici, picheri, cafegiu, cel care taie bătăturile și unghiile strălucirii sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încercare pentru inși ce n-au calități de traducători. Am citat cea mai recentă gafă: cineva (într-un text de Raymond Aron) a tradus pe „tête de turc” (obiectul de bîlci) „cap de turc”, în loc de „cal de bătaie”, lovind în „turbanul” revistei, la care el, G., ar trebui să țină cu „ambîț”! * Dificultățile lucrului în cultură nu-s, cum s-a acreditat părerea, numai de natură materială (scăderea sumelor pentru achiziții, montări de spectacole, colaborări cu regizorii și soliștii etc.), ci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]