564 matches
-
un simbol, ceea ce demonstrația istoriografică trebuie să ia în considerare, adică să facă deosebirea între faptele istorice reale și cele simbolice. S-a răspândit o imensă literatură, cu deosebire publicistică, care, aliniindu-se afirmației lui Albert Sorel, că de când sunt turci în Europa e și o chestiune orientală, a întreținut ideea că începutul chestiunii orientale se leagă de căderea Constantinopolului. Ipoteza care susține că începutul chestiunii orientale se leagă de căderea Constantinopolului este relativ târzie, ea conturându-se la sfârșitul secolului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și tulburarea vremurilor, nimănui dentr-aceștia nu s-au potrivit, nici sfaturilor și îndemnărilor celor fără de socoteală a unora și a altora din boieri, carii necontenit îl supără și pă afară multe zicea, nu s-au unit, îndemnîndu-l ca de cătră turci să să hăinească și moscalilor, precum și Dumitrașco Cantemir, să să alcătuiască. Nici scrisorilor celor cu laudă ale moscalilor, care den multă îndemnare a vrăjmașilor fără de nicio socoteală îi trimite. Nici ziselor, scriselor și laudelor lui Ren ghenărariul, care den multă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deschisă în evantai către divers și eterogen, se îndreaptă, din nou, îndeosebi spre poezie: Gellu Naum, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Vasile Nicolescu, Petre Stoica, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Marius Robescu, Daniel Turcea, Mircea Dinescu. Inițial teză de doctorat la Universitatea din Iowa, publicată în engleză în deceniul al nouălea, Versiune și subversiune (1999) cercetează cu rigoare bibliografică genul autobiograficului din perspectiva problematicii subiectului. Pornind de la ipoteza dublei legitimări a eului care scrie
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
slab capul, gândirile copile. Stntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate. Ce știm noi? - Voi trimiteți la regele polon Ca el să se unească cu toții la un loc Să dați la turci războaie... Și Cârje cel cu minte Cu leșii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebuie s-o apăr... eu nu trebui s-o știu. * {EminescuOpVIII 155} [ȘTEFAN] am ridicat biserica... mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
copile, {EminescuOpVIII 158} Sîntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate. Ce știm noi?... (provocător) Voi trimiteți la regele polon Ca el să se unească cu toții la un loc, Să dați la turci războaie... și Gîrje cel cu minte Cu turcii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebui s-o apăr... eu, nu trebui s-o știu? ȘT[EFAN] (supărat) E grea cimilitura, prea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a-mpăraților Carpați. {EminescuOpVIII 199} ALEXANDRU LĂPUȘNEANU 2282 [PROLOG] Versiunea A [BOIERI DE LA CURTE] - Vere, ce mai e cu Gruie? - Pe cât știu e la Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oameni. Planul de bătaie al oștirii creștine era izvodit fără de nici o socoteală și pus la cale nepotrivit cu scopul, căci nu se socotise nici feliul de-a fi al dușmanului, nici poziția locului, nici calitatea propriilor luptători, pe când conducerea armatei turcești escela prin unitatea ideei conducătoare, prin dispunerile de trupe potrivite cu scopul și prin încleștarea sistematică a deosebitelor mișcări. Începutul bătăliei urmă printr-un atac înfrîngător, esecutat c-o strălucită vitejie de cavalerii franceji asupra detașamentului de asabi, spahii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Slavici, Creangă, Nicu Gane nu este numai talentul autorilor, concepția lor curat românească, ci și împrejurarea că într-un mediu pe deplin stricat, cum e pătura superpusă de plebe din România, în mijlocul unei corupții care împreună în ea viciile orientului turcesc cu ale occidentului, și-au păstrat sănătatea sufletească, reflectă tinerețea etnică, curăția de moravuri, seninul neamului românesc. Când vede cineva ce soiu de literatură se prăsește în România, cum o revistă literară din București, care întrunește într-un snop o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimic, ne țineți capabili de-o asemenea ignominie, de ce puteți fi capabili d-voastră, cari ați oferit tot? Și încă cum. Nimerit. La timp. Mergând sigur spre împlinirea scopului. Dar aceasta e politica ce înșivă ați urmat-o. Făcîndu-vă mai turci decât turcii - "suntem turci", esclama foaia partidului - împingeați guvernul conservator la rezistență absolută în contra punerilor la cale de la Reichstadt și în același moment erați înțeleși cu factorul de căpetenie al acestor puneri la cale. Guvernul conservator a că ut atunci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-o asemenea ignominie, de ce puteți fi capabili d-voastră, cari ați oferit tot? Și încă cum. Nimerit. La timp. Mergând sigur spre împlinirea scopului. Dar aceasta e politica ce înșivă ați urmat-o. Făcîndu-vă mai turci decât turcii - "suntem turci", esclama foaia partidului - împingeați guvernul conservator la rezistență absolută în contra punerilor la cale de la Reichstadt și în același moment erați înțeleși cu factorul de căpetenie al acestor puneri la cale. Guvernul conservator a că ut atunci jertfă bunei sale credințe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atît de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „CÎntați turcește, că nemțește s-a cîntat!”, ca un ecou al manifestației care avusese loc cu numai cîteva luni În urmă, la 13 martie, În Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupîndu-se de problema Universității maghiare din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că poeții/ scriu într-o stare de vis (sau de grație se spune)/ g.n.”. O împăcare, o împlinire, o lumină interioară calm contemplativă domină febrilitatea și riscurile căutări Unului. Dintre marii poeți contemporani ai unității mistice (Ștefan Aug. Doinaș, Daniel Turcea, Nicolae Ionel), M. împinge rafinamentul cuvântului la limitele tăcerii. SCRIERI: Cartea nunților, București, 1968; Locul sâmburelui, București, 1973; Carte singură, postfață Dan C. Mihăilescu, București, 1982; Fluviul întâmplător, București, 1985; Semne de carte, București, 1988; Lumina de seară, București, 2000
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
avantajul folosirii acestor metode? E puțin probabil ca un cercetător să mai poată face un focus grup cu niște români care au decedat. Demersul prin care consemnările de epocă despre obiceiurile românești, să zicem un studiu despre cum s-au turcit românii În secolul al XVIII-lea, despre reprezentările de sine, analiza făcută pe aceste texte originale pentru a extrage niște concluzii despre mentalul colectiv din acea perioadă e un exemplu tipic de abordare calitativă. Efortul calitativ este unul științific, pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
le murea caii, într-altă parte slujitorimea, unde să făcuse și putoare foarte groaznică și nesuferită de mortăciuni, care aceste nevoi toate moscalii văzând și pierzarea lor înaintea ochilor având-o, o minune! dân netemerea ceia ce mai înainte dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Balș, Romulus Vulpescu, Horia Bădescu, Dinu Flămând, Ion Mircea, Adrian Popescu, Petre Stoica, Mihai Ursachi, Ioanid Romanescu, Marin Sorescu, Ion Stratan, Liviu Ioan Stoiciu, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Elena Ștefoi, Ioan Es. Pop, Ion Drăgănoiu, Marius Robescu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea și mulți alții, iar în ultimul deceniu al mileniului scriu aici aproape toți poeții noilor generații. Capitolul de proză al L. se deschide cu semnătura lui Marin Preda, care publică în numărul inaugural din 1958 câteva „fragmente” cu titlul Lacrimi
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna cu alți doi voinici feciori ai ei și pe Corețchi gineri-său și i-au dus la țarigrad. Ci pe dânsa și pe coconii, anume Alixandru și Bogdan, i-au turcit, iar pe Corețchi l-au închis la Edicula”). Mai străbat severa grilă masculină și Doamna Anastasia a lui Duca Vodă („Doamna Duculeasă fiind în țara Românească, la Drăgănești, până a fi acele turburări în Moldova, dacă s-au așezat domnu-său la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveanu. La Zărnești, Bălăceanu se afla în tabăra austriecilor, comandați de Donat Heissler, „nu în războiu - constată acid Radu Greceanu - ci mai de o margine fiind”. „înfrângerea nemților văzând, cum au putut și el dosul au dat. Și ajungându-l turcii, rău l-au tăiat, și l-au fărâmat; al căruia cap la Constandin Vodă aducându-l, tocma în țară la București, în vederea tuturor [Anonimul Brâncovenesc spune că țeasta a fost înfiptă „într-o suliță în zioa de Sfânta Mărirea mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca să trimiță carte cu mare jalbă și plângere la Suliman, împăratul turcesc, ca să i se facă milă să-l erte, plecându-și capul sub sabia împăratului”344. Episcopul Macarie știa de scrisoarea trimisă în taină („și a trimis singur stăpânitorului turcesc o scrisoare pe ascuns, ca și cum ar fi aripi, cerând ajutor de la dânsul”345), dar de-abia de la Ureche aflăm de implicarea Doamnei, căci epistola trebuia scrisă într-o limbă accesibilă Aulei de pe Bosfor: „Și știind carte sârbească Elena doamnă-sa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Gavrilă-vodă, au dat domniia iar Radului-vodă, fecior Mihnii. Acest domn, cum am auzit den bătrâni, au fost om înțelept foarte, și învățat, grecește, letinește, frâncește; carele la Padova au învățat, fiind fugit de frica turcilor. Că, după ce s-au turcit tată-său (au de voie, au de nevoie, Dumnezeu știe), mumă-sa l-au trimis la Sfetagora, la Mănăstirea Iverilor, și de acolo călugării l-au trimis la Veneția; și, fiind isteț la minte, s-au dus la Padova, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Un bătrân onorat, care au fost de față la multe Întâmplări În Îndelungata lui viață, au făcut observarea aceasta: «că românul e ca ceara și că priimește foarte lesne toate Întipăririle ce-i lasă vremea». - Românii, zicea el, se fac turci cu turcii, francezi cu francezii, englezi cu englezii. Ei astăzi poartă frace strâmte și ciripesc bonjour și bonsoir, pentru că așa-i moda. În vremea turcilor ei purtau cealmale și făceau temenale, zicând hojghioldum, safaghioldum. Sub domnii greci ei Își Încărca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la textele (puse, indirect, în valoare) ce ilustrau un model cultural opus principiilor programatice ale gazetei. Astfel, spiritul lui Constantin Noica din Jurnalul de la Păltiniș e considerat un fals, nu sunt agreați Marin Preda, Geo Bogza, Ov. S. Crohmalniceanu, Daniel Turcea, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea ș.a. După 1980, când gazeta devine aproape un organ de propagandă, campaniile ei denigratoare, cu efecte deseori nimicitoare pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic mai extins. Rubricile sunt aproximativ
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
nucleu care adună și emite filiații socotite emblematice pentru literatura noastră. Tendențioasă este și dezbaterea asupra poeziei românești contemporane, inclusă în rubrica „Spirale” (1982). Aici Eugen Barbu identifică „poeți calofili” (Dan Botta, Grigore Arbore, Vasile Nicolescu), „calofili și livrești” (Daniel Turcea, Cezar Baltag, Modest Morariu, Cezar Ivănescu), „poeți în derivă” (Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui Dimitrie Cantemir (1973), Mihai Eminescu (1975), Mircea
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Cetățile poeziei conține comentarii („construcții eseistice”) aplicate la poezia scrisă de Leonid Dimov, Emil Brumaru, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ioanid Romanescu, Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Adrian Popescu, Nicolae Ioana, Dan Laurențiu, Sorin Mărculescu, Alexandru Miran, Gheorghe Istrate, Daniel Turcea, Ileana Mălăncioiu. Demersul poate fi socotit un fel de replică, după un deceniu, la Poezia unei generații, sinteza lui Ion Pop asupra generației ’60 din secolul trecut, textele lui T. vizând poeți din promoția ’70. Dar eseistul este circumspect față de
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
, Daniel (22.VII.1945, Târgu Jiu - 28.III.1979, București), poet. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Turcea. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești (1957-1963) și este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1968). Debutează cu versuri în 1966 la „Amfiteatru”, iar editorial în 1970, cu Entropia. Face parte din grupul oniric, alături de Leonid Dimov
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Ion Pop, Poezie experimentală, RL, 1971, 11; Negoițescu, Lampa, 273-277; Popa, Modele, 73-76; Felea, Secțiuni, 281-283; Barbu, O ist., 415; Dana Dumitriu, Tot ce atingi e din cuvinte, RL, 1978, 46; Ioan Alexandru, „Epifania”, LCF, 1979, 14; Gheorghe Pituț, Daniel Turcea, LCF, 1979, 26; Grigurcu, Poeți, 287-290; Cristea, Faptul, 171-174; Lit. rom. cont., I, 757-758; Negoițescu, Alte însemnări, 161-166; Radu Petrescu, „Epifania”, VTRA, 1981, 8; Nicolae Manolescu, Știu totul astăzi despre poezie, RL, 1982, 28; Steinhardt, Critică, 61-64; Tuchilă, Cetățile, 313-322
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]