2,898 matches
-
de acest calibru. Am fost internată În Centrul de cardiologie și chirurgie cardiovasculară din Iași condusă de prof. dr. Marius Ionel George Georgescu. Cu toate că-l cunosc pe domnul profesor și pe mulți colaboratori ai domniei sale de o viață, am rămas uimită de ce-am găsit acolo. La fiecare pas auzeam numai imnuri de laudă la adresa medicilor și a Întregului personal. M-am convins În timp foarte scurt că toate se bazează pe realitate. Am Întrebat, de curiozitate, cum este retribuit personalul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Miluță se încruntă. Nu-i mai era rușine, uitase de toate, c-un huruit greu în cap. Îi auzea alergând prin zgură și pietriș. Ocupând intrările și ieșirile. Cum se uita, răzbind cu privirile dincolo de garnitura trenului, văzu fața ei uimită și speriată, cu gura deschisă, gata să țipe. Cuprins de spaimă, împiedicându-se într-o traversă, făcu doi pași spre muncitorul care-l învățase meserie: Dacă mă refuză, sunt pierdut. Ce-i cu tine? Vreau s-o iau! Să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nămeți, fulgerând albastru urmele cerbului șerpuia printre cușmele albe, ireale, clădite din zahăr zgrunțuros, cu oglinzi negre în loc de ramuri, pe covoarele pomilor; plutind între cer și pământ atârnate de barba ceții; îngropându-se sub umbrele albastre înscorțoșate de chiciură. Privind, uimită, împrejur, cu grijă să nu-și rănească ochii, sufla în pumni, descheiată la șubă luneca înfundându-se în omăt, cu cizmele ei ușoare și înalte, care-i ajungeau până la genunchi, unduindu-și umerii și brațele, de parcă ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prietenul familiei noastre de-o viață, medic adevărat cu trup și suflet, care intră în hol și-mi spune: Aici am să vin eu vreo trei zile să fac curățenie. Eu, care știam cît este el de ocupat, îl întreb uimită: Tu, Puiule? Da, eu! răspunde el și pleacă. A doua zi dimineață parcă eram trasă cu sfoara ce să fac. M-am spălat, m-am îmbrăcat, am dat telefon și mi s-a răspuns că sunt așteptată la ora 11
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
oglinzii și nu-mi venea să cred ce vedeam: radiam, aveam o aură în jurul capului, nu mai aveam cearcăne, întinerisem. Când, în sfârșit, am ieșit din baie, prima exclamație de uimire a venit de la colega de cameră care-mi spunea uimită ce bine arăt. știam și era o bucurie și o bună dispoziție în mine cum de mult nu mai simțisem și care a durat mult timp. Asta se întâmpla la ora 6 dimineața. La prânz, cam pe la 13-14, vine băiatul
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cum sunt. Nu știu; lasă că știi tu! și a plecat. știam într-adevăr cum sunt și cui datorez acest fapt. și eram fericită. Peste o săptămână, acasă, îl întreb din nou pe fiul meu cum eram, de era așa uimit. Nu-și găsea cuvintele potrivite și mi-a spus: Erai așa de albă, așa de... Eu știam, el intuia și nu se putea exprima, voi ați înțeles, sper. Începând de la tratamentul care mi s-a dat inițial am mers bine
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cuminți, simple, lipsite de elemente decorative inutile. De la poarta de lemn până la intrare, pe o distanță apreciabilă, te întâmpinau crizanteme de toate felurile și culorile. O încântare. - Maria! Din prag, o doamnă cu părul alb și ochii albaștri ne privea uimită. - Sărut mâna, mamă! - Bine ai venit, draga mea! Ce surpriză! Nu mă așteptam, în ultima noastră discuție telefonică n-ai lăsat a înțelege că intenționezi să ne vizitezi. M-aș fi pregătit și eu cu o prăjitură, văd că ai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
repede dinții de șoricel, în fructul parfumat. - Mia! Ești o alintată! Sunt copii în lumea asta care nici măcar o gutuie sau un măr nu au de Crăciun! - Imposibil! Moșul duce tuturor copiilor cuminți! - E adevărat, dar... Mama tace. Mia privește, uimită, gutuia din palma ei mică, întrebându-se ce să facă... - Ai putea să o dăruiești cuiva, mai spuse mama și ieși. Cui? Lucia primise și ea jucării, bomboane... - Am găsit! Se ridică fuguța și cu gutuia în mână, se îndreptă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pungă. Întețise repede focul să fiarbă orezul să nu se culce copiii nemâncați. În seara asta mâncăm fără gemene spusese tatăl cu naduf. Ele s-au ghiftuit cu ouă de furat, le ajunge. Soția Îl privise cu luare aminte și uimită nu Îndrăznea să Întrebe mai mult. Așa care va să zică...ouă de furat? Apăi, pentru așa o ispravă chiar merită o bătaie....ce le Învăț eu și ce fac ele... Și-au luat plata fii fără grijă, de data asta au Întrecut
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a cerut-o de soție, a amenințat cu sinuciderea. Îl știam prieten cu alcoolul, cum „îi șade bine” unui „holtei” de 45 50 de ani... Dar nu-mi imaginam că un bărbat poate da o asemenea reprezentație în fața unei fete uimite de ce este în stare să provoace tocmai ea!.. Nu am aflat dacă i-a dat sau nu satisfacție acelui scriitor din boema proletcultistă a anilor '50-'60, secolul XX. Și nici nu era important. Cu această nouă paranteză nu am
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
acuplarea căpătase proporții ireale, ca rezultat al unei lupte, un fel de agresiune, aproape un delict. Abia adolescența i-a prilejuit unele corective, după ce a beneficiat de prietenia unor colege de școală, fetele acelea în care înmugureau, sub ochii lui uimiți, toate calitățile pe care avea să le descopere mai târziu la femeia împlinită: prietenie, generozitate, afecțiune aproape „maternă”, dar și provocarea discretă a unei senzualități fruste. Ele au fost „materialul didactic” viu, cald, familiar, care i-a permis viitorului bărbat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
genunchi. Simțea imediat pe față apăsarea unui obraz rece și țepos, al tatălui bucuros de regăsirea familiei după o zi de muncă în toiul iernii, la pădure. Își amintește perfect de clipa când se deschidea ușa și vedea mai întâi, uimit, o gambă înfășurată în jambiere militărești și sprijinită pe un bocanc imens, cu blacheu de metal strălucitor. În clipele următoare se afla sus de tot, pe unde se rostogoleau vorbele vesele ale celui căruia abia învăța să-i spună tată
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Haideți la masă! x x x Sala de conferințe de la Centrul de Cercetări Spațiale, arhiplină. în sală intră Profesorul și Evelin, amăndoi îmbrăcați 82 în costum de cosmonaut. Evelin poartă și casca costumului. Auditoriul se scoală în picioare șocat și uimit de ceea ce vede. Profesoru Bună ziua doamnelor și domnilor! Vă rog să luați loc. Vă mulțumesc pentru participarea numeroasă. Onorată asistență, ciclul de conferințe, cu participare internațională, va fi susținut în special de către expertul în cosmologie domnul Evelin. Evelin se ridică
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să se mai sature vreodată să simtă apa trezindu-le trupurile la viață. Stătuseră la vorbe toată noaptea, sorbindu-și unul celuilalt cuvintele, flămînzi să asculte dar și să povestească. Recompuneau, bucată cu bucată, trecutul. Lupino fu, pe rînd, curios, uimit, înduioșat, mîndru, emoționat, fericit. Tatăl său îi răspundea la întrebările pe care și le pusese în dureroase clipe de singurătate. Era așa cum sperase să fie! Se trăgea din înaintași respectabili, de care nu-i era rușine. Un destin crud îl
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
atît de tare la plecarea puiandrului, amarul zilelor care urmaseră, dorul lui și al celorlalți membri ai haitei. Cînd crezi că le-ai văzut pe toate în viață, tot se mai găsește ceva care să te surprindă", concluzionă, rememorînd, încă uimit, cum, treptat, chiar lupii tineri începuseră să regrete plecarea lui Lupino. Apoi, la capătul nesfîrșitelor zile de îngrijorare, reîntîlnirea. Fericirea de a-l revedea sănătos, mîndria de a constata că învățăturile pe care i le-a transmis i-au folosit
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să strige la el. Unul chiar îl îmbrânci așa de tare, încât autorul căzu cu picioarele în sus pe spate și dădu destul de tare cu capul de podea. Pentru că în cădere deschisese brațele, mai rămase cu ele rășchirate câteva minute uimit el însuși de cele ce se petreceau. — Cum, nu vrea nimeni un roman în care să nu se întâmple nimic? se miră el destul de inoportun în timp ce-și ferea capul ca să nu primească vreo roșie ori vreun cartof în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
MAESTRU AL AUTOIRONIEI ÎNTRISTATE Unamuno își ironizează egocentrismul în acest microroman filosofico-moralizator în care aspirația sa spre genialitate este ambalată cu întristat talent în ridicolul celor care aspiră fără să posede instrumentele metodice necesare. Don Avito, eroul principal al romanului, uimit și inspirat de modul ales în care albinele hrănesc un ou produs de regină pentru ca din el să-și ia zborul o altă regină întemeietoare de un nou imperiu, se hotărăște să-și manifeste dragostea spre a concepe un băiat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
casă, nesatisfăcut și meditând, tatăl: copilul nu este atent, nu este atent!... De bun folos, pentru a-i deschide apetitul, i-ar da să citească romane de Jules Vernes, dacă nu ar fi romane, dar le elimină epicul. Așa că, rămâne uimit când spunând asta lui don Fulgencio, filosoful îi răspunde: Eu te-aș sfătui pentru un bun folos să-i dai să citească romane și să lase la o parte științificul. "Acest om... acest om... îi zice demonul familiar Fii cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
i semnifică?ia cosmic?, iar inima, pacea. În poezia „Las???i lumea... ", spre exemplu, poetul creeaz? unul dintre cele mai frumoase tablouri nocturne În care stelele -simboluri cosmice ale lumii primordiale, reflectând În razele lor „În???imile albastre", ??ruiesc privirilor uimite, printr-un sublim gest cosmic, str?lucirea z?rilor inaccesibile: „În???imile albastre Pleac? zarea lor pe dealuri, Ar?tând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri... " Dar aceast? str?lucire a astrelor ce Înv?luie Întreg universul În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
odată liniște, de parcă apoplexia tă cerii Îi lovise pe toți, unda amenințării parcă se insinuase În inimile lor care mimau veselia, care Încercau să uite epoca pe care o străbăteau fără vină. Costan a rămas și el cu gura căscată, uimit că Îndrăznise să strige așa ceva, apoi a râs; hohotul lui sinistru accentua și mai tare momentul de groază. A râs și Ionela, din alt motiv Însă, fără să-i pese de stridența gestului: — Cum adică, Vasile, Îmi zici mie doamnă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să alerge printre straturile de materie cenușie din creierul lui. Imagini scurte și precise, care se supra pun peste linia continuă de pe asfaltul șoselei. Nebuna își frânge mâinile. Nebuna plânge încet. Nebuna stă nemișcată și ochii ei sunt mari și uimiți. Nebuna se sinucide cu o andrea (își face harachiri). Ochii nebunei caută prin camera pustie un om din lună. Care nu mai e acolo. Nici luna nu mai e acolo. Nimic nu mai e acolo. Nebuna stă sprijinită de un
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Acești români erau și sunt experți, dar nu sunt folosiți, căci în democrație noi nu producem, distrugem, furăm. În 1994, am participat la PDIR - Proiectul Director al Informatizării al României, care se făcea cu asistența din Danemarca. Aceștia au rămas uimiți că noi distrugem rețeaua de centre de calcul, având în vedere că ei își făceau una. Nu înțelegeau că nu se poate fura în condiții de lumină, ci numai pe întuneric, și atunci se stingeau becurile, se spărgeau felinarele și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
noi vom fi exponatele vii. Ne-am probat costumele de miri,pe urmă în costum de baie,cuminți,ne-am așezat pe scaunele înșiruite în camera ovală. Așteptam cu emoție vizitatoarele. La vernisaj au sosit numeroase doamne. Priveam fețele lor uimite și familiare. Zâmbeam profesional.Speram într-o revedere. „Ți-am smuls,atunci o sărutare La despărțire,dar eu știu: Un strop de apă pe dogoare, E prea puțin într un pustiu”. (M.I.Lermontov) Când s-a apropiat de mine o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Îl ia pe Baron pe după umeri și începe să fluiere. Când aud că se apropie o mașină, se întoarc și îi fac semn să oprească... Urcă repede, dau bună dimineața șoferului și, după ce se așază, se uită unul la celălalt, uimiți. Li se pare sau nu, dintr-o pungă de plastic vine un miros puternic de gogoși... Tică înjură și aprinde țigara, iar șoferul începe să le spună un banc porcos, strîngând volanul cu niște degete albe, lungi, osoase, parcă descărnate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
turbării. Poate chiar existase o astfel de luptă - imaginația o ia la goană, pornește în galop nebun, biciuită de o cravașă imaginară -, poate că aceea fusese chiar noaptea în care monstrul pădurilor căzuse răpus, în sfârșit, în fața porții, sub privirile uimite ale străjerilor storși de vlagă, de frică și de oboseală, suflase din ce în ce mai greu, își horcăise agonia și murise, într-o baltă de sânge care se întinsese din ce în ce mai mult, sub razele lunii revenită în decor dintr-un exil autoimpus. Totuși, niciun
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]