472 matches
-
imagini grațios filigranate (roua risipită pe munți din „cămări multe”, colunii însetați, adăpați „fără scumpete”) sau unele accente de nesfârșită însingurare și melancolie, lirismul lui D. prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă cu reverberații folclorice - face să tacă, într-un psalm, zbuciumul interior, dăruind aspirația spre necuprinsă odihnă: „Că pre tot craiul potoale, / Ca spuma mării cea moale”. Accentuat, un element de mișcare - zbaterea valurilor - figurează suferința lăuntrică, intensificată
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
socială și succesul lui Dumitru Vinea, personaj oarecum schematic și convențional, individ primitiv și vanitos, a cărui dominație necontestată în uzina pe care o conduce cu mână forte este o expresie a autorității înseși. Încercarea lui I. de a-și umaniza personajul, înzestrându-l cu un sentiment al golului și eșecului, care să îl așeze în galeria personajelor de tipul doctorului Ilea, este neconvingătoare. Bine construite artistic și perfect verosimile din punct de vedere uman sunt personajele Mateescu - cinicul coleg de
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
pentru problemele de istorie literară, estetică, morfologie a culturilor, teoria valorilor. Sub semnul raționalismului și al istorismului, esteticianul călăuzit de idealul valorilor vede în artă forma cea mai înaltă a muncii, „un produs al lucrării de transformare a materiei”. Artele umanizează și modelează; Goethe (citat frecvent în Estetica) pare a întruchipa idealul omului complet. Forța esteticului ține, în cele din urmă, de ridicarea din contingent și, astfel limitat în cercul kantian al frumosului, în „etero-cosmic”, se ajunge la perceperea „sufletului lumii
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei sunt elementele specifice acestei faze. Mai întâi, „îmblânzirea” obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă, ci ca receptacole ale unei priviri intime, familiare, care le umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile sălciilor împreunate ca niște rime elastice / o pisică moartă paie și haine vechi plutesc pe apă / timp străvechi încremenit în scorburi
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată în anexa 2. 62 Rosetti Al., Istoria limbii române, București, 1968. 63 Hasdeu B. P., Originile Craiovei, în Olteneștele, Craiova, 1884 (p. 36). ?? ?? ?? ??
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
comunitățile umane și chiar pentru întreaga umanitate. Odată cu maturizarea, știința curriculumului aspiră să descrie riguros numeroase căi alternative. Oamenii își vor putea lua în stăpânire destinele, în sensul că vor putea alege căile și construi științific „cursul vieții” în lumea umanizată prin informatizare într-un uriaș global village. Există o „carte câștigătoare” în acest teribil pariu și știința curriculumului mizează totul pe ea. Este „cartea educației” - un atu cunoscut de milenii, dar niciodată valorificat integral. Vechii greci întrezăriseră această șansă avansând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parcurse de elevi în societatea democratică 10. O întreprindere similară a realizat George Sylvester Counts (1889-1974). Lucrarea sa The Selective Character of American Secondary Education (1922) critica racilele capitalismului american și atrăgea atenția asupra eufemismelor în care sunt „învăluite” și „umanizate” prin folosirea de metafore despre „producția de masă” sau prin tehnici pedagogice descrise naiv. Counts insista asupra unui fenomen sociopedagogic pe care teoreticienii îl ecranau: curriculumul adevărat. Acesta nu era cel descris metaforic, ci acela transmis, generație după generație, reproducând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau retipărite opere cruciale, cu orientare viitorologică și prospectivă: Newman și Olivier (1967, 1972)28, Kohlberg (1966, 1972)29, Scriven (1972)30, Martin (1972)31, Grannis (1972)32, Lamm (1972)33 și Rogers (1972)34. Toți pledau pentru curriculumul „deschis”, „umanizat”, „spiritualizat”. Conceptul de revoluție culturală, împrumutat, se pare, din țările comuniste - în special din China maoistă -, nu s-a impus în America. El implica ideea de radicalism extrem, care nu se potrivea nici tradițiilor și nici situației obiective din școli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care îl aveau în epocă moderniștii pozitiviști, unii umaniști au încercat să le corecteze erorile. Este cazul lui W.J. Popham. Împreună cu Eva Baker, acesta a publicat în 1973 Expanding Dimensions of Instructional Objectives 39, o încercare disperată de a „umaniza” obiectivele descrise în termeni behavioriști de B.S. Bloom în taxonomia sa. Popham și Baker și-au concentrat atenția mai ales asupra obiectivelor afective (taxonomia lui Krathwohl); le-au analizat, le-au explicat, conferindu-le sensuri mai largi decât înțelesurile comportamentale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
succes ș.a., ci va impune și modalități de cercetare precum semiotica, analiza cinematografică, etnografia, etnometodologia ș.a.101 Kincheloe și Steinberg (1993) au încercat să propună un model „foarte personal” al postmodenismului. După ce l-au „satanizat”, s-au gândit să-l „umanizeze”, potrivit principiului clasic că „Nu-i dracu’ chiar atât de negru”. După ei, postmodernismul este, în egală măsură, trăsătură (negativă) și posibilitate (pozitivă); adică o modalitate nouă de oprimare politică, dar și un instrument pentru schimbarea socială progresivă. Această ambivalență
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unei rupturi radicale cu trecutul. Doll încerca de mai multă vreme să propună schimbări în curriculumul modern. Încă din 1983, de pe poziții progresiviste, cerea depășirea modelului industrial-tehnocratic. El scria: Progresivismul a fost o luptă continuă pentru a ameliora sau a umaniza aspectele mai dure ale acestui model industrial-tehnocratic (to soften or humanize the harsher aspects of this industrial-technocratic model). Într-un final, se va putea vedea ce conținut trebuie sădit pentru creșterea unui nou model educațional, un model capabil să înflorească
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are, ca miză de profunzime, un conținut existențial cu totul străin de istoricitate. Se produce acum o „întoarcere acasă”, universul poetic, ce amenința să se pulverizeze în abstract și simbolic, își recapătă consistența, emoția se încarcă de senzualitate, lumea se umanizează: „gust vinul ceresc și asupră-mi coboară/ bucuria celui care se-ntoarce acasă” (Izvorul nostru-i aici). Dar melancolia și presentimentul morții nu întârzie să-și semnaleze prezența: „Scârție lung cariul în pieptul vechi al morii/ unde te duci călătorule
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
se identifică unui anume timp și avansează în a produce câteva schimbări. Sacralul vechilor autori bate în retragere în fața laicului, „înțelepciunea divină” se restrânge (nu mai covârșește, adică) făcând loc și celei „profane” (Al. Duțu). Demersul, în esența lui, se umanizează, iese de sub semnul eternității fixe și alunecă sub imperiul schimbării. Pandantul filosofic al acestei translații va fi tot cel recomandat de Veacul de Mijloc: sentimentul deșertăciunii și caracterul iluzoriu al întreprinderilor omenești. Dar ansamblul de măsuri pe care scriitorul și
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
rușinea de a fi devenit copil și se arată tuturor „sărac cu duhul”. Zaheu ignoră șoaptele răutăcioase ale foștilor săi prieteni, rupe convențiile „oamenilor serioși”, trece cu vederea zâmbetul superior al mamelor aflate pe uliță. Suit în sicomor, Zaheu se umanizează. El nu-și mai tăgăduiește, cu ipocrizia unui despot, neputința și curiozitatea. Adevărata jertfă a lui Zaheu are loc nu într-un templu, alături de farisei, ci în piață, acolo unde a înșelat încrederea celor mai tari sau mai slabi ai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a lui Șolohov, În ce constă Înalta sa valoare artistică. (Ă). În centrul romanului lui Șolohov se află partidul, bolșevicii, forța conducătoare pe drumul socialismului. (Ă). În Temelia, Ion Butnaru este o ficțiune pe care romancierul a căutat să o umanizeze atribuindu-i o dragoste nefericită. Dar oare dragostea poate fi atributul moral esențial al unui comunist? (Ă). Dar faptul că În Temelia partidul nu există ca o forță puternică, dominantă, l-a făcut pe romancier să-i opună o chiaburime
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vârsta Înaintată o reproșăm personajelor, ci o anumită comportare bătrânească, o anumită lâncezeală, lipsă de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și sinucideri? Ce se obține prin emotivitatea stârnită cititorului de aceste informații? Explicația este simplă: ieșită cumva din timp, fără o marcă anume a prezentului, implicarea psihologică (teama de moarte, în cazul nostru) reușește să potențeze tocmai actualitatea, să o umanizeze. Simpla consemnare neutră a unor evenimente politice, economice, sociale etc. nu este suficientă cititorului. Pentru a stârni interesul și curiozitatea (ce noutăți ai?), știrile alese trebuie să creeze o cât mai mică distanță psihologică a individului față de eveniment, să-l
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
raportului dintre sacru și profan, hohotul de râs, indiferent că este vorba de parodie, imitație sau chiar blasfemie, denotă prezența presantă a sacrului, a cărui energie numinoasă, generatoare a unei tensiuni imposibil de suportat de fragila ființă umană, este disipată, „umanizată” printr-o explozie vocală reflexă. În această perspectivă, atitudinea reținută a Mântuitorului (faptul că, așa cum reiese din Evangheliile canonice, Iisus nu a râs niciodată) devine motivul central al unei dispute teologice și culturale care nu a încetat să fascineze gândirea
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
modalitatea de caracterizare a uriașului funcționează pe baza unui principiu bifacial, cel al formulării unor idei despre urât într-o manieră amuzantă. Deși portretul său este schițat aparent comic, în profunzime uriașul este condus de sentimente nobile, el fiind puternic umanizat pe parcursul desfășurării acțiunii. Faptul că îl ajută pe Harap-Alb în îndeplinirea unei misiuni (cea de a o păzi pe fata Împăratului Roș), și de asemenea, întreaga sa activitate în grupul de uriași, denotă un caracter calm, împăciuitor, așezat și cu
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
o cochilie extrem de sofisticată, alcătuită dintr-o crustă inexistentă, care ne ajută să ne deplasăm dintr-un loc În altul În spațiul cosmic. În contact cu voi, sau cu orice alt lucru, suferim o scurtă metamorfoză. Cu alte cuvinte, ne umanizăm. Putem lua contact cu orice ființă și orice lume. Și asta aproape instantaneu, fără nici un fel de efort. Dacă vrem să luăm contact cu insectele, ne metamorfozăm În insecte și adoptăm și modul lor de viață. Pe loc ne acoperim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
acolo, eu le făceam prezența, eu le normam coșurile. Îi puneam la muncă forțată știind foarte clar că vor urma episoade de hepatită, râie și păduchi și că, în lunile noiembrie-decembrie, toată școala o să pută a dezinfectante. Tot ce putem umaniza era atmosfera. Îi făceam să discute teatru, romane, filosofie, muzică. Mi-era teamă că se vor încartofări. La prânz ne scoteam pungile cu mâncare. Nu aveam cu ce ne spăla pe mâini. Uneori ne ștergeam mâinile cu frunze de brusture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
heterosexuală, atunci chiar cred că ajungem să ne cunoaștem și să ne acceptăm tot mai puțin între noi. În final, Maria a ieșit și ea din conferință și am plecat toți trei la căsuța mea care, dintr-odată, s-a umanizat substanțial cu un sugar și o mămică. Doar Cristina mai calcă pe aici cam o dată sau de două ori pe săptămână, o jumătate de ceas, când mă aduce acasă miercurea sau lunea. Când vine Cristina, fumează 3-5 țigări scurt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dea de mâncare lui Codruț la mine, ceva s-a schimbat în casă. Nu mai îmi e așa de străină. Imaginea unui copilaș care suge, e descutecit, tras de piciorușe („unu merge la purcei”... ah, Doamne, bunicile noastre ale tuturor!) umanizează locul, îi dă un anume sens viu. Dan cu Dylan erau la fotbal, ca băieții. Seara am fost la Adriana să facem o „cloacă”, așa îi zicea ea, la curățat argintărie. Ea a crezut că ne jucăm. Eu, ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de la mama lui, original, care face de râs atâtea surogate și fantezii smintitoare, și unde mai pui că-i bună să facă și copii pentru cine ar avea nevoie de așa ceva, și-i bună și ca obiect decorativ, care să umanizeze și să igienizeze atmosfera. E o treabă deșteaptă să ai o femeie frumoasă lângă tine, fără să fie totuși un lux, cum ar vrea să te facă să crezi cei care cheltuie și risipesc pe femei, ceea ce nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și imediate însoțite de o radicalizare acută a intereselor și sentimentelor, constituie uneori condiții neprielnice medierii, intervenției echilibrate și acțiunii precise, care să garanteze libertatea filosofului, necesară, așa cum am văzut, menținerii unei detașări. Totuși, rolul filosofului este esențial pentru a umaniza acțiunea, pentru a lărgi orizontul, pentru a menține deschise perspective ce îndepărtează unilateralitatea, pasiunile, violențele sau unele logici impetuoase ale puterii. Trăim într-un tip de privare (in dürftiger Zeit) și această lipsă, această ariditate, are repercusiuni asupra dinamicii acțiunii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]