226 matches
-
din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici pe pământ fiule», "Pustia Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici pe pământ fiule», "Pustia Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor / Pustiite
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici pe pământ fiule», "Pustia Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor / Pustiite de mult liturghiile amuție / Cântul fecioarelor, ruga asceților..." (APT, 18); și în ultimă instanță: "Pustia umblă Pustia este
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
aici pe pământ fiule», "Pustia Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor / Pustiite de mult liturghiile amuție / Cântul fecioarelor, ruga asceților..." (APT, 18); și în ultimă instanță: "Pustia umblă Pustia este grai / Cuvânt necunoscut năuc anume / Neamul lui cât nisipiș pe mări / Se-ntinde fără veste peste lume
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Caracterizarea agrobiologica a soiurilor de grâu și agrotehnica acestora în lumina noilor rezultate experimentale." Unele dintre studiile sale au analizat relația dintre rezistență la ger și calitatea grâului. Rezultate la fel de importante au fost obținute în studiul influenței luminii asupra orzului umblător, cercetări care au scos în evidență relația dintre sensibilitatea la lungimea zilei și rezistența la ger a soiurilor și, în același context, considerațiile teoretice cu privire la mecanismul fixării condițiilor fotoperiodice. De asemenea, a efectuat cercetări și cu privire la rezistență la secetă a
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
dirijată printr-un jgheab din scânduri (latoc) deasupra roții hidraulice verticale (roata cu cupe). Apa este dirijată prin latoc și, în cădere, rotește roata verticală care acționează grindeiul și roțile cu masele ce pun în mișcare axele verticale ale pietrelor umblătoare prin intermediul a doi prâsnei. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o casă de locuit din localitatea Cacica, aflată în zona etnografică Humor. Casa datează din anul 1900, ultimul său proprietar fiind Maria Lazarovici. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt inițiați în științele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar mai ales in stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Ei se trag din vechii preoți asceți traco-geti - kapnobatai călători prin nori sau umblători prin fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Faptul
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
pământuluI agricol și apoi continuarea dâmbului și întinderea terasei spre râu este o a doua prioritate. Terasa îngustată astăzi este mai puțin folosită. În teacut, în partea de sud a satului, a existat peste Timiș un pod apoi un pod umblător (schelă) care a dus spre Neuzin. Acum acest drum nu mai circulă. În anul 1717, colonia nou-formată, Szarcsa sau Sărcia a avut 12 case ca, în anul 1727, să se micșoreze la numai 9 case. Din anul 1716, această comună
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la vale, în lungul malului, ca să prindă șăicile oprite prin scruntare și grinzile risipite de pe unde le aruncaseră talazurile".”
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
și acolo se căscau vârtejurile adânci. (...) Nistrul vâjâia în albia-i neguroasă; pâclele se risipeau, răsăritul se înflăcăra.”" În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă traversează Nistrul în vara anului 1576 pe un pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile erau întinse în vânt, de pari strâmbi de salcie, ca să
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
comunități de ceangăi și a trăit toată viața între ei."" (Marius Diaconescu, ibid.) În unele dialecte maghiare (cel din Câmpia Transilvaniei și cel de la Tisa Superioară) "csángó", "cángó" înseamnă "hoinar". Dicționarul limbii maghiare din 1862 dă următoarea explicație: csangó, csángó = umblător, persoană care își schimbă locul. Aceeași explicație o dau și: Dicționarul etimologic al limbii maghiare, Budapesta 1967; Dicționarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania, București 1978; Dicționarul explicativ al limbii maghiare, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1972; Noul
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de pe Tărâmul Celălalt . Deși se pare că termenul solomonar a pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII, originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Unii îi alătura vechilor preoți asceți traco-geti - kapnobatai (călători prin nori sau umblători prin fum), cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții spun c-ar fi urmași ai Sfanțului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgera pe draci și oamenii păcătoși. Mai este o variantă: așa cum se
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
în acele vremuri, era foarte rea, căci ele erau fie acoperite de un strat gros de praf, fie adevărate mocirle cu gropi adânci.” Trecerile peste râuri se făcea, de regulă, prin vaduri, iar dacă acestea erau prea adânci, pe poduri umblătoare. Podurile fixe erau de lemn, peste râurile mai mari sau de piatră, peste pârâuri. Principalele puncte de trecere prin vad a marilor râuri erau la Verișcani și Reuseni, pe Siret, Țuțora și Cernăuți, pe Prut, Vadul Jorii, pe Nistru și
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
lemn, peste râurile mai mari sau de piatră, peste pârâuri. Principalele puncte de trecere prin vad a marilor râuri erau la Verișcani și Reuseni, pe Siret, Țuțora și Cernăuți, pe Prut, Vadul Jorii, pe Nistru și Bătinești pe Putna. Poduri umblătoare erau la Târgul Siret, pe Siret, Cernăuți, pe Prut și Roman, pe Moldova. Principalele surse de venit ale domniei erau reprezentate de veniturile încasate din monopoluri și taxe vamale. Domnul avea monopolul exploatării și comercializării sării și argintului, precum și monopolul
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
călătorul prin nori”, îi reprezintă pe șamanii dacilor, eventual legați de cultul lui Zalmoxe („"de-i solul lui Zalmoxe, de-i solul nimănui, (...) ce-i pasă lui, călătorului?"”); sintagma parafrazează traducerea lui Vasile Pârvan pentru grecescul kapnobates, însemnând de fapt „umblător prin fum”. Din punct de vedere muzical, proiectul a fost puternic influențat de apariția discului semnat de Jon Anderson, "Olias of Sunhillow" (iulie 1976). Albumul a constituit o revelație pentru Dan Andrei Aldea, conducătorul formației și compozitorul celor mai multe piese de pe
Zalmoxe (album) () [Corola-website/Science/317849_a_319178]
-
cotrol, barca plutește în aval către mare. După o serie de aventuri, echipajul ajunge pe un aisberg, cu barca distrusă, care se va lipi de o insuliță. Grupul pleacă folosindu-se de o plantă care se mișcă cu ajutorul semințelor ei umblătoare autopropulsate, care se îndreaptă instinctiv spre pământ. Ajunși la granița dintre emisfera luminată și cea întunecată, ei își dau seama, cu groază, că sunt târâți dincolo de ea. După o lungă călătorie, sămânța se oprește în apropierea vârfului unui munte care
Sera () [Corola-website/Science/320753_a_322082]
-
care are ca scop distrugerea voinței pacienților. Povestea se termină cu "Bruce" lucrând la o fermă a Noii-Căi, unde suferă de pe urma unei grave deficiențe neurocognitive determinată de renunțarea la Substanța M. Deși este considerat de supraveghetorii săi doar un corp umblător, "Bruce" reușește să zărească rânduri de flori albastre ascunse în lanurile de porumb, realizând că acestea sunt "Mors ontologica", sursa Substanței M. Sfârșitul cărții ni-l prezintă pe Bruce ascunzând o floare în pantof pentru a o da "prietenilor" săi
Substanța M () [Corola-website/Science/320782_a_322111]
-
s-a numit și se numește biserica Mirăuțului sau simplu Mirăuț"". Tot pe timpul lui Iuga Vodă s-a început și reconstruirea cetății. Cum cetatea era despărțită de biserică printr-o vale adâncă, domnitorul a poruncit să se facă un pod umblător din piei de bivol, care era lăsat atunci când domnitorul și urmașii săi voiau să treacă de la cetate la biserică și apoi era ridicat. Cu toate acestea, asemănările tehnice ale zidăriei și prezența de cărămizi smălțuite (în pavimentul interior și în
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
scurte traversări de fluvii, râuri, canale sau de lacuri ori care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave. Când este folosită la transportul de persoane, animale și vehicule de la un mal la altul mai poartă și denumirea de "pod umblător", "pod mișcător" sau "pod plutitor", care poate fi cu sau fără propulsie proprie. Corpul bacului este construit din lemn sau metal, are fundul plat, prova și pupa plate, pentru a putea acosta la maluri neamenajate. În județul Alba, bacul este
Bac (navigație) () [Corola-website/Science/323649_a_324978]
-
cunoscut drept „peștele umblător mexican” sau Ambystoma mexicanum, conform denumirii științifice, este o specie de salamandra care trăiește în Xochimilco - "Grădinile plutitoare" din apropierea capitalei Mexicului, Ciudad de México. Spre deosebire de alti amfibieni, axolotl nu dezvolta plămâni și își păstrează branhiile externe care îi permit să
Axolotl () [Corola-website/Science/331084_a_332413]
-
e capabil să se reproducă în stadiul de larva, prezentând deci fenomenul de neotenie. -ul crește până la 30 de cm. în lungime, își folosește cele patru picioare pentru a se deplasa pe fundul apei și coadă pentru a înota. „Peștele umblător mexican” se hrănește cu insecte, pești mici și crustacee, preferând apele cu temperaturi mai scăzute. Ambystoma mexicanum este inclusă în lista speciilor pe cale de dispariție cu mențiunea "în pericol critic". Conform Academiei Mexicane de Stiinte, în 1998 erau 6000 de
Axolotl () [Corola-website/Science/331084_a_332413]
-
din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată de dervișii umblători ce vizitau lăcașurile an de an, găsind aici găzduire și un public primitor. În Asia Mică, Akhiyat al-Fityan a reprezentat cea mai importantă împlinire a idealogiei "futuwwa" și a reprezentat o mare putere până la sfârșitul secolului al XIV-lea, când
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
rouă/ Ar trăi vreo două, tri/ Ca și o rouă s-o topi/Omu'n lume cât trăie/ Se străduie agonisi/ Se străduie ca furnica/ Când moare n-are nimica. Și mai am una: 'Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare/ Să se-ntoarcă cel ce moare'. Dar-ar Dumnezeu să ne putem înturna înapoi. Oricum, de sărbători, de nașterea Mântuitorului se pune un colac pe masă, se leagă picioarele de la masă. Asta ce înseamnă? Că la masă sunt morții și
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
de România. Sfântu Gheorghe: chiar se poate pătrunde în intimitatea unui oraș? cum și pe unde? Pe furiș, ne propune artista, și prin zonele mai puțin sau deloc umblate din ființa locuitorilor săi. Din cele aproximativ 60.000 de universuri umblătoare care alcătuiesc populația Sfântului Gheorghe, Carmen Lidia Vidu a ales 6 venetici, toți actori la Teatrul Andrei Mureșanu, și îi provoacă la o socratică dezbrăcare a sufletelor. Începe un joc al dezvăluirilor și tăinuirilor, fotograme din filmul vieții celor 6
Confesiunile unor venetici – „Jurnal de România. Sfântu Gheorghe”, un spectacol experimental by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105712_a_107004]