229 matches
-
dispăru. Gajus dădu fuga în bibliotecă, văzu scrinul deschis: raftul cu jurnalul era gol. Cu câteva zile în urmă, Drusus vorbise despre vila lor din Umbria, situată în apropiere de izvoarele sacre ale Clitumnus-ului, despre vechea Via Anerina, foarte puțin umblată, cel mai scurt drum între Roma și Umbria, înconjurat de codri și poteci de munte care coborau spre Hadriaticum. De acolo se putea debarca în Illiria. Gajus se întoarse și se întrebă cu teamă cum putea s-o avertizeze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să-mi iau zborul, să cat alinare. Mă-ntorc tot mai des către ani ce s-au dus, Căutând întrebărilor mele răspuns Și chiar dacă nori îmi întunecă zarea, Nicicând eu nu voi opri căutarea. Pașii, mă duc pe cărări mult umblate Și visuri mă poartă nebune în noapte, Iar zorii mi-aduc în tainice șoapte, Gânduri răzlețe, ce mă cheamă departe. O pereche sau două de aripi mi-ar trebui Să cutreier cerul într-o singură zi, Să mă întrec cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
-n durerea mea și nu mă mai acri la suflet. Bine, cumătră! Dumnezeu ți-ajute! zise vicleanul lup și se îndreptă numaidecât înspre casa caprei. știa că e vrea să se întoarcă iezii de la școală, iar capra mai avea de umblat vreme multă printre tarabe. Nu știu cum se codi și se învârti printre mulțimea de oameni din piață, dar cât ai clipi era de strajă la casa caprei. Își aprinse o țigară și aștepta liniștit venirea iezilor și plănuia a-i face
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
măcar să-i zguduim cît să se audă de departe. Așa au gîndit și cei doi fugari. Au mers, în căutarea locului potrivit, zile la rîndul. Poate că, la început, nici n-au dorit cu adevărat să se stabilească undeva. Plăcerea umblatului, a descoperirii atîtor locuri incredibile, a atîtor ființe deosebite, le-a fost unic țel. Au străbătut munți, apoi văi, apoi, de multe ori, iarăși munți. Au trecut primăveri și toamne peste ei, i-au încercat veri năucitoare și ierni cumplite
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fii și cu o faimă deja împământenită de mare generozitate. În zilele petrecute în cortul roșu, nevestele lui Iacob vorbeau între ele despre planurile și visele bărbatului lor. Ochii Rahelei luceau la gândul mutării înspre sud. Ea era cea mai umblată dintre ele, pentru că asistase la nașteri peste tot, la Carchemish și chiar în orașul Haran. - O să vedeți munții cei mari și un oraș adevărat, spunea ea. Piețele pline cu mărfuri uimitoare și cu fructe cărora noi nu le știm nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
marmură, întrebându-mă dacă n-aveam chef să merg acolo. Firește, nu în calitate de pensionar al azilului. „Vai, domnule sculptor, credeți că-mi arde de glumă? se scuzase el pentru posibila neînțelegere. Dumneavoastră sunteți încă tânăr. Dar administratorul e un om umblat, a vânturat lumea și are o slăbiciune pentru artă. Și, cum ar vrea să facă ceva pentru bieții bătrâni care se prăpădesc, s-a gândit să profite de existența acelor stânci și să creeze un cimitir unic. Fiecare bătrân decedat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și celălalt este îngerul Domnului. Ați venit să pedepsiți fărădelegea Sodomei și a Gomorrei. Auta se gândi că nu mai era timp de zăbavă: lumea știa. Îi tălmăci tovarășului său ceea ce i-a spus bătrânul. Dar bătrânul Abraam, pesemne om umblat, băgă de seamă că numai cel căruia îi spusese Enoh cunoaște limba sa, și îl întrebă cu smerenie: - Enoh, ce grai să rostească gura mea ca să fie plăcut și limpede urechilor îngerului Domnului? - Tu cunoști poate limba rome? îl întrebă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
viziteze când se va simți În stare. În ciuda faptului că nu aveau În comun decât cărțile și bicicletele, rămase impresionat de curajul și Încrederea În sine a tânărului scriitor, ca și de lipsa lui de respect pentru căile bătute și umblate. Era Întruparea noii epoci științifice, ridicând În slăvi invențiile și viziunile care aveau să transforme viața de zi cu zi. Când Henry Îi povesti cum devenise dependent de dictare ca metodă compozițională, Wells proroci că, Înainte de finalul secolului următor, vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se mai clinti din loc. Povestașul își continuă istorisirea. L-am ascultat până ce a ajuns la ultima sărutare. Și abia după ce gloata s-a împrăștiat, ne-am reluat și noi preumblarea. Piața Miracolelor era la răscrucea mai multor ulițe foarte umblate. Una dintre ele, înțesată de librari și de scribi publici, se deschidea spre spațiul din fața Marii Moschei; o alta îi adăpostea pe negustorii ce vindeau tot felul de încălțări și de conduri; o a treia era plină de hățuri, șei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de pe fix, chiar și de cei mai buni prieteni ai lui. Nu numai cunoscuții, dar și trecătorii întâmplători îl zăreau cum își făcea plimbarea, bine-mersi, nu împreună cu soția ca de obicei ci, de unul singur, prin locuri cât mai puțin umblate. Un ochi atent ar fi observat că dorea cu tot dinadinsul un loc de plimbare cât mai retras, unde avea posibilitatea să mediteze în voie și să stea de vorbă cu sine însuși, în special după ultimele evenimente care au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o cotitură, un iepure roșcat, dintr-un salt trecu drumeagul și se afundă într-un desiș de cătină. Se însera... La intrarea în pădure, ca să scurteze drumul spre casă, lăsă drumeagul pe partea stângă și se abătu pe o potecă, umblată doar de sălbăticiuni, dar știută și de ea. Poteca, strâmtă, se îngusta pe măsură ce înainta în inima codrului. Pădurea de fagi și goruni era ciudat de tăcută... Trunchiurile se înălțau către bolta cerului, uriașe... sus, se întâlneau crengile verzi, fragede... iar
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de aici și până la lună, sau de la Ursa Mare până la Vânător?!... - Știu eu cum să măsor, dar n-ai să mă Înțelegi oricât de mult m-aș strădui să-ți arăt, așa că Împarte cuvintele alea odată! Of, of, ești om umblat și-mi Înțelegi vorbele din minte, dar În afara lui Minos și a tatălui meu, nimeni din sat nu mă pricepe... Și nici chiar tu n-ai Înțelege dacă m-aș apuca să vorbesc despre lucrurile care Îmi trec doar mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
țintă și să le treacă În caiet, iar Zare trebuia să lipească bulinele albe de hârtie și să astupe cu ele găurile făcute de gloanțe. Până atunci misiunea lor se limita la supravegherea drumului de țară, ierbos și nu prea umblat, pe care cineva, un trecător rătăcit, dacă ar fi trecut, ar fi ajuns În bătaia pistoalelor mitralieră mânuite cu Încă destulă stângăcie de colegii lor de dincolo de deal. Grințu se ridică din nou În capul oaselor. Era clar că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
atent și Subalternul Îl și stimula : Ați văzut? — Nu, ce era? Povestitorul nu aștepta mai mult decât acest minim semn de curiozitate că și Începea cu un alt potop de vorbe din care se dovedea că el e un om umblat și priceput, drept, cinstit, curajos și cu o moralitate de netăgăduit. Construcțiile de drumuri, conducte, linii de Înaltă tensiune, poduri sau hidrocentrale erau domenii prin care el Însuși trecuse și făcuse pe acolo un mare număr de minuni. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și rugă mi-au fost cărările umblate. Am înfruntat troiene și munți cu zăpadă, am înfruntat vânturi și ploi cu nori negri care îmi întunecau cărările și mă întrebam: mâine pe unde îmi va mai purta pașii Dumnezeu? Prin ce adâncuri sau grele urcușuri? Am dormit prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de care și să înghiți tot colbul șleaului. Auzitu-m-ai? Păi cum ești tu apucat ai fi în stare să mă pui la coada trupei. Mai degrabă spune-mi cu ce îl botezăm pe Hliboceanu diseară. Aista-i om umblat, nu un țângău, ca Gheorghe sau ca Alecu... Am eu grijă de asta, dar la Fântâna cu răchiți trebuie să-i spunem că diseară îl botezăm la Crâșma din drum și că el trebuie să plătească mâncarea și băutura. Lasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aflîndu-se mai în față, răspunse repede: ― Noi am venit să mărturisim, don' plutonier, că dumnealor n-au nici o vină cu porumbul boierului. ― Așa? făcu Boiangiu, apropiindu-se de el. Ia vino încoace, măi Pantelimoane, că doar tu ești soldat!... Carevasăzică umblați și cu rebeliune?... Paștele, și arhanghelii, și anafura care te-a făcut pe tine, Pantelimoane! Cu o mișcare fulgerătoare îl înșfăcase de guler și începu să-i care la pumni peste cap, peste obraji, pe unde-i nimerea. Ceilalți, văzând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ating de el. Nu sunt eu ca Agnès nici pe departe dar hai să fim serioși, s-a mai pomenit oare o societate mai puțin veridică decât aceea zugrăvită de acest cumsecade domn Prévost? Eu, care sunt o tânără destul de umblată, nu pot să-mi închipui că există ființe asemenea acestor Maud sau Antoinette, care se lasă siluite fără să riposteze și care își dăruiesc trupurile unor domni chipeși care le sunt pe plac așa cum dăruiești o bucată de pâine ori
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Unii o credeau a fi doar la început, alții prea lentă, alții - o ambiție ratată. Locuitorul din centru nu avea aceeași opinie despre ea ca locuitorul din mahala; la fel importatorul de aparate de radio și fabricantul de casînci; insul umblat și sedentarul; simpaticul saloanelor și solitarul; omul de cultură și indiferentul față de emoțiile artei. Unii o lăudau, alții, mai numeroși, o criticau. Criticile vizau în primul rînd ineficiența administrațiilor, dar și mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții înapoiate de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează bucatele feciorului de împărat și revine în palat, după ce se roagă de trei ori: "-Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre/ fată curată, /de soare/ văzută,/ de vânt/ bătută, /pe pământ/umblată, /de voinici nesărutată!" Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de-mpărat, întors de la vânătoare (c-avusese și mai mult noroc la fiarele sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se întâmplă cu bucatele gătite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar fata, tremurând, se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
oțet, macerat 10 zile; cu fiertură de bănuți, prin tamponări. PLESCĂIȚE (bube cățărătoare) Sunt erupții ale pielii, uneori purulente, care apar pe mâini sau pe picioare și se manifestă prin mâncărimi, usturimi, tendința de a se extinde continuu. Apar din cauza umblatului desculț pe miriști păioase (grâu, secară, orz, ovăz), de la Înțepături de mărăcini sau de la insecte, de la scos cânepă topită din baltă, lovituri. Tratamente: Spălături cu zeamă de boz, de castraveți, cățușnică, gușa porumbelului, cu apă În care au stat haldani
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lupta Împreună Împotriva turcilor, dar care Întîrziau, Mihai Viteazul a făcut Înțelegere cu căpetenia unor haiduci din Serbia, pentru ca aceștia să Îi hărțuiască. Pentru această Înțelegere, ce Mihai Viteazul o face cu banul sîrb Sava, pe drumuri ascunse și puțin umblate, Însoîit de căpitanii MÎrzea Sighiceanul și Ghețea de la Pădureț (Argeș), de vătaful Simeon și de alți oșteni și prieteni, trece munții, pe Valea Motrului prin Cloșani, Valea Cernei, Mehadia, Oravița și În Valea VÎrșețului se Întîlnește cu acest Sava, unde
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din aceea că el confirmă conștiința mesianică a lui Isus, care și-a încurajat ucenicii să-l considere regele uns al lui Israel sau, în limbajul Romei, „Regele iudeilor”. Conform uzanței, autoritățile romane amplasau crucile de-a lungul celor mai umblate drumuri, pe vârful colinelor și la poarta cetăților. De obicei, condamnatul își ducea bârna pentru cruce sau patibulum (cf. Plautus, Carbonaria 2; Miles gloriosus 2.4.6-7§ 359-360; Plutarhus, Moralia 554A-B), uneori purtând un titulus în jurul gâtului, care-i indica
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
colaborare cu Mircea Micu), Timișoara, 1966; Aventurile lui Singur-Eu, București, 1968; Brotăcel și Roșioara, București, 1970; Nelu Mititelu, București, 1973; Țară de doină, București, 1976; Bucurii de la părinți pentru cei ce sunt cuminți, București, 1985. Traduceri: Frigyes Karikás, Un om umblat, București, 1964; Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, București, 1966. Repere bibliografice: Romulus Rusan, „Coboară munții”, ST, 1956, 3; Savin Bratu, „Coboară munții”, GL, 1956, 19; Remus Luca, Profil de tânăr poet, VR, 1956, 7; Al. Căprariu, Doi poeți tineri, TR, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]