2,033 matches
-
de recepționer m-a ținut un sfert de ceas în frig pînă a catadicsit să se ridice din pat și să-și urnească hoitul pînă la poartă ca să-mi deschidă. Înmărmuri cînd în cadrul ușii apăru Bulgarul cu ochii abia mijiți, umflați se somn, făcîndu-i semn să intre de parcă totul s-ar fi petrecut normal, după un plan stabilit dinainte. Încercă să întrebe ceva, dar fu nevoit să renunțe simțind un nod în gît care abia îl mai lăsa să respire. Bulgarul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Încredințeze cerințele celor slabi. Nu ne stă În fire așa ceva. Shirley stă singură la o masă din colțul barului gol. Arată ca o curvă Încrezătoare În schimbul de dimineață. CÎnd ajungem mai aproape de ea, Îi putem observa suferința pe fața ei umflată și roșie. Se pare că cumnățica noastră a plîns. — Bruce... am făcut o analiză... testul Papanicolau... era ceva acolo... trebuie să mă Întorc să fac mai multe analize... — Îmi pare rău, Îi spunem noi, dar se mai Întîmplă și chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mi voie să mă uit. I-am dat mâna la o parte cu multă blândețe. Crispată din cauza luminii, fața lui Palmer prezenta primele semne ale unui ochi vânăt de toată splendoarea. Ochiul era complet închis, iar carnea din jurul lui era umflată și tumefiată. Pe obraz, în locul în care-l lovisem, se vedea puțin sânge. — N-am cu ce să te tratez, am spus. N-ar fi rău să te duci acasă. Am să-ți chem un taxi. — Dă-mi, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am oftat. Anton Înjură mai puțin când e beat. Singurul dezavantaj e că, În loc de asta, exagerează atât de mult, Încât nu mai poate să termine propozițiile. Aranjându-și cravata, dădu un picior roții din față a bicicletei și fluieră Încet: — E umflată bine, ă? După care reuși să se Împleticească până la stradă și, spre surprinderea amândurora, chiar să facă semn unui taxi. Anton și cu mine ne cunoaștem de când eram la școală - cea din Bezirk-ul al Vienei, În caz că Înteresează pe cineva. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-se de durere, și au Început să se plimbe, legănându-și șoldurile Îmbietoare, care contiunau să promită, Îndreptându-se către silueta obeză care stătea la o masă În cel mai Întunecat colț al Încăperii, cu un monoclu vârât sub ochiul umflat. De la indescifrabila doamnă Buddha primiră o cheie cu un smoc de ață colorată, care se potrivea la una din ușile dintre spatele ei. Apoi, cu degetul arătător Îndoit, doamnele Își ademeniră partenerii, ca niște pisici, drept pentru care domnii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mă Întorc. Fără să-mi dau seama, am accelerat. Deși lanțul scârțâi revoltat, roțile rulau c-o ușurință binevoitoare. Câteva minute mai târziu am frânat, am urcat pe trotuar și mi-am sprijinit bicicleta de zid. Acum pulsul meu, deja umflat, Începu să urce ca un val și să coboare În clipa În care am intrat În foaier. Fără vreun sunet, m-am spart ca un val pe o plajă de covoare tocite, plină de plante uscate și asistat de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care... În loc să-mi răspundă, Karp proiectă raza imaginară prin Întunericul mut. Lumina tremură, apoi apăru o femeie tânără, Îmbrăcată Într-un palton de iarnă cu o boa de vulpe În jurul gâtului, stând pe o bancă Într-un parc. Avea ochii umflați. Când s-a șters la nas, am observat că un dinte din față era ciobit la colț. — A, iat-o. Karp părea că răsuflă ușurat. Încordarea de dinainte dispăru. Mă gândeam să Începem de-aici. Cu momentul În care Dora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Încălzesc apa de baie pe sobă. Ghemuit În cada de zinc, mi-am cercetat corpul, vânătaie după vânătaie. Nici un os rupt; coatele și genunchii, juliți. O gâlmă măricică de sânge coagulat pe ceafă; una mai mică pe coapsa stângă. Buze umflate. Ochi Înnegriți. După ce m-am șters, am dat peste o sticlă de șliboviță și o cutie de tinichea cu plasturi uzați. Plasturii mi i-am lipit pe corp, acolo unde am considerat necesar, iar sticla am pus-o pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dorei. Abia acum și-a dat seama În ce hal eram. Arătându-i rănile, i-am explicat ce mi se Întâmplase. — Și nu ți-au luat nimic? — Doar smalțul de pe față, i-am răspuns, așezându-mă la birou. Din cauza buzelor umflate vorbeam dificil. Am Încercat să le dau la o parte cu limba și am descoperit că așa era ceva mai ușor. Nu m-ar deranja să-mi recuperez portofelul. Era nou-nouț. Dar n-au decât să păstreze stiloul. Ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
deveni o prezență furioasă, ca să spun așa. M-am oprit din bătutul din coate. Acum că toată atenția mea se Îndrepta asupra organului acesta roșu și dureros, am observat și alte lucruri. Cum ar fi, de pildă, faptul că venele umflate se Îngroșau cu atâta dârjenie, de la rădăcina țepoasă până la marginea inferioară a glandelor, Încât mă durea chiar tare. Probabil că gluga dezvelită Începuse deja să devină albăstruie, cu pete albe chiar deasupra fâșiei unde se lega de piele. Însă, precaut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fantezii, memorii sau vise - pe scurt: fără istorie. După ce mi-am rezolvat diferitele nevoi la baie, am țopăit Înapoi În camera lui Anton. Când m-am descoperit În oglinda ruginită, mi-am verificat fața. Ceea ce mai demult era un ochi umflat și negru se transformase Între timp Într-o pată gălbuie. În colțul de sus era o umbră verzuie, ca un fel de umbră, dar În afară de astea doar buza, Încă umflată, trăda că am fost implicat Într-o bătaie. Am Înlăturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi-am verificat fața. Ceea ce mai demult era un ochi umflat și negru se transformase Între timp Într-o pată gălbuie. În colțul de sus era o umbră verzuie, ca un fel de umbră, dar În afară de astea doar buza, Încă umflată, trăda că am fost implicat Într-o bătaie. Am Înlăturat o crustă care mi se Încurcase În păr și apoi m-am pieptănat. Câteva minute mai târziu, lustruindu-mi pantofii cu o bucată de perdea, mi-am propus să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
datoram Dorei să duc la bun sfârșit ceea ce ea Începuse. O oră mai târziu când am bătut la ușa lui Heino ca să-mi las valiza, cel care mi-a deschis ușa a fost Boris. Observându-mi ochiul Îngălbenit și buza umflată, s-a Întrebat ce pățisem. M-am așezat pe canapea lângă Chérie care continua să doarmă liniștit, cu coastele tremurânde ceea ce, În mod ciudat, m-a impresionat. I-am servit lui Boris varianta scurtă despre cum am fost jefuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
spălat cum am putut, având În vedere starea În care eram. Saliva amestecată cu sânge se scurse În vasul emailat, desenând niște modele ciudate, ca niște nervuri. La sfârșit am aruncat o privire În oglinda de deasupra ușii. Cu excepția buzei umflate și ochii umflați, arătam mai bine decât era de așteptat. E drept, nu eram o aparență fermecătoare de doamnă, dar păream epuizat Într-un fel fermecător, cumva uman. Mi-am scos rujul din poșetă și, sprijinindu-mă de perete, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
putut, având În vedere starea În care eram. Saliva amestecată cu sânge se scurse În vasul emailat, desenând niște modele ciudate, ca niște nervuri. La sfârșit am aruncat o privire În oglinda de deasupra ușii. Cu excepția buzei umflate și ochii umflați, arătam mai bine decât era de așteptat. E drept, nu eram o aparență fermecătoare de doamnă, dar păream epuizat Într-un fel fermecător, cumva uman. Mi-am scos rujul din poșetă și, sprijinindu-mă de perete, m-am lăsat jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am apucat să-l cunosc. Visam că într-o bună zi o fac și eu parte din echipa de atletism și o să port și eu un șort din acelea albe, cu șlițuri laterale, special tăiate pentru confortul mușchilor febrili și umflați ai coapselor. Cu puțin timp înainte de a fi luat în armată, în 1943, Heshie se hotărâse să se logodească cu o fată pe nume Alice Dembosky, majoreta tambur-major a fanfarei liceului lor. Geniul lui Alice consta în faptul că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-mi asum acest risc în fața celui mai înverșunat dușman al meu? Ce-o să se aleagă de mine dacă mă prinde?! Ajungem la jumătatea tunelului până reușesc să-mi desfac discret fermoarul și iat-o, iat-o arcuindu-se în sus, umflată ca de obicei, clocotind poruncitoare, ca un macrocefal idiot care-și terorizează părinții cu pretențiile lui insațiabile, de nătărău. — Ia-mă la labă, mă îndeamnă monstrul mătăsos. — Aici? Acum? — Bine-nțeles că aici și acum. Când crezi că o să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
încrețind sarcastic din sprânceană către mine, tu care ai început liceul la doisprezece ani, care ai fost ambasador mondial al comunității evreiești din Newark... A-ha, m-am prins. Nu-i propriu-zis diavolul, ci Warshaw Grăsanu’, rabinachele. Liderul meu spiritual, umflat și îngâmfat! El trebuie să fie, după enunțul atât de pompos și după duhoarea de Pall Mall pe care o răspîndește! Rabbi Ve-ne-ra-tî! Cu ocazia bar-mițva-ului meu, stau plin de sfială lângă el, mă las îmbibat de eveniment ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
compartimente și Încercând ușile toaletelor, până când ajunse la clasa a treia. Acolo Își aminti de omul cu vioara și-l căută prin compartimentele urât mirositoare, cu bănci de lemn, până când Îl Încolți - un omuleț mic și stafidit cu un ochi umflat. Dau o cină În seara asta, Îi spuse Myatt În nemțește, și vreau să cânți acolo. Îți dau cincizeci de parale. — Șaptezeci și cinci, excelența voastră. Myatt se grăbea. Voia s-o găsească pe Coral. — Șaptezeci și cinci să fie. — Ceva visător, melancolic, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o dată, de două ori și zice: — Poftim? Aș vrea să știu dacă i-a citit ceva cu voce tare fiului dumneaei. Patrick îl chema. Aș vrea să găsesc toate exemplarele dintr-o anumită carte. Ținând telefonul între ureche și umărul umflat al sacoului, Helen Boyle își deschide poșetuța roz cu alb și scoate o pereche de mănuși albe. Strecurându-și degetele pe rând în mănușă, zice: — Mona? Aș vrea să știu dacă se întâmplă să mai aibă un exemplar din cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
altele, dar eu ies și mă duc la mașină. Ați găsit-o? întreabă Mona de pe banchetă. Mda, îi răspund. Nu că ar mai ajuta-o cu ceva pe femeia asta. De la noi nu s-a ales decât cu o coafură umflată. Și, poate, și cu o eczemă. — Ia arată-ne cântecul, zice Stridie. Ca să vedem și noi la ce-am pornit în călătoria asta. Și-i zic: Să fii tu sănătos. Îmi îndes pagina împăturită în gură și mestec, și mestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mai fericit om din lume. Aici, în timp ce conduc mașina lui Helen, iar ea doarme pe scaunul din față, lângă mine. În noaptea asta suntem în Ohio, în Iowa sau Idaho; Mona doarme în spate. Părul roz al lui Helen stă umflat ca o pernă pe umărul meu. O văd pe Mona în oglinda retrovizoare, lățită printre cărțile și creioanele ei colorate. Stridie doarme. Asta-i viața mea acum. La bine și la greu. Cu bune și cu rele. Aceea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
e o liniște desăvârșită. Pe covor trosnesc bucățele de plastic, uși sparte și contraforți. Se aude bâzâitul filamentului din fiecare bec. Se aude cum îmi ticăie ceasul. În frigider, laptele s-a acrit. Atâta chin și suferință degeaba. Brânza e umflată și albastră de mucegai. Un hamburger s-a înnegrit în ambalajul de plastic. Ouăle par întregi, dar nu sunt, n-au cum să fie, după atâta vreme. Atâta corvoadă și amărăciune au intrat în mâncarea asta, și totul o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
picioare, îmi dă jos șosetele. Ne sărutăm, și-i deschei nasturii de la spatele bluzei. Șosetele mele, bluza ei, cămașa mea, ciorapii ei. Unele cad pe podea, departe, altele se agață și atârnă de partea de jos a candelabrului. Piciorul meu umflat și infectat, genunchii acoperiți de coji și julituri ai lui Helen, de când a lovit-o Stridie - nu avem cum să le mai ascundem. Au trecut douăzeci de ani, dar iată-mă ajuns într-un punct unde n-am visat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Radu, violent, orgoliul masculin. Lasă-mă să-mi termin țigara înlătură ea mîna lui Radu, cu un gest scurt, care aduce, brutal și penibil, în mintea bărbatului imaginea piciorului vacii lovind găleata pusă sub ugerul plin, imediat ce țăranul atinge țîța umflată de-atîta lapte, cu degetele aspre, neunse cu seu ori umezite în apa caldă adusă pe fundul găleții. Păstrează-te, încearcă s-o dreagă femeia ai auzit doar ce-a spus profesorul. Radu îi aruncă un zîmbet echivoc, așază cafeaua lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]