4,931 matches
-
Oana Pellea...eject. este un fake. nu e tânți roz a lui schmitt. Actorii sunt cu adevarat mari când au umilință, modestie, curățenie pură. Doamna Oana Pellea, prin tot ce afirmă tinde spre toate acestea dar nu le conține. Pasul umilinței este golgota. Domnia sa are senzația că este în vârf, dar în realitate se află la bază. Căci drumul Golgotei se deschide doar spre cel care își dorește cu toata ființă să îl parcurgă, nu spre cel care are doar o
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
porcar crud și gelos, un grădinar al nefericirii. Dar să știi: când moartea vine și-ți adulmecă trupul, o gonim lovind în lighean, ciocnindu-ne între noi, distrugându-ne tot mai precis, tot mai sigur. Ce nevoie ai tu de umilință, te-ntrebi, tu care ai fost întotdeauna așa de brutal, de puternic? L-ai dat afară pe popă în ziua când l-am chemat cu gândul că vrei să-ți găsești împăcarea și l-ai scuipat în obraz. Iarba va
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
Nanei. Mă așteptam să îmi răspundă la noi se pune altfel problema, noi suntem prietene adevărate, de-o viață,timpul, distanțele nu schimbă nimic între noi, și așa mai departe. Dar ea mi-a răspuns, cu colțurile gurii lăsate - a umilință, a vinovăție: - Ei, noi! Noi suntem altă generație... oamenii comunismului, cum ne spune Claudia. Noi n-avem pretenții,ne mulțumim cu puțin.... Vreau să spun cei din categoria noastră... * Fotografiile și convorbirile pe internet rămân viitorul domnului Aurelian Morar, ca
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
departe până la Marea Galbenă și până în Kamciatka. Multe popoare au cântecéle și jocuri prin care proaspătul om e incitat să învețe acest exercițiu al admirației, al bucuriei, al entuziasmului. Sau, cum de atâtea ori a fost cazul, al fățărniciei, al umilinței și al supunerii. Și, de multe ori, înainte de a reuși să pronunțe sacrosanctele silabe: ma-ma, micul om reușește să aplaude. Dar cât de greu, cu câte eforturi, cu câte eșecuri! Îl privesc cum se încruntă, cum își încleștează fălcile
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
însoțită de doi slujitori. Mai știm despre ea că și-a pierdut demnitatea sacerdotală și că a fost izgonită din orașul Ur de către regele Lugullane din Uruk răsculat împotriva regelui akkadian Naram Sin. Poemul Enheduannei este expresia suferințelor și a umilințelor pe care fiica regelui Sargon le-a îndurat. Cu alte cuvinte, la începuturile literaturii întâlnim nu numai un nume de poet, ci și biografia sa. S-ar putea întâmpla ca Enheduanna să fie o excepție. Si, dacă este așa, cum
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
constantiniene de pe Aventin, cu Santa Sabina, nici tu icoane înnegrite ale Fecioarei, nici tu fresce numai frigul fierbinte al cerului dinăuntru, piatră și ardoare, un altfel de soare. Negația și interogația. Riva degli schiavoni, Dalmația, Sacul de cânepă al sclavului, Umilința slavului, teroarea frigului, mysterium iniquitatis, toate anunță Lumina. Dar nu se știe în care ceas. Toate pregătesc Invierea. Medaliile scuipatului pe haina împăratului. 2. Vino, la Subiaco, unde croncăne inteligibil corbul lui Benedict, parc-ar emite un edict. Crux. Crevasă
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
ea acum. Cum o uriașă prostie fusese și fuga ei de trecutul său românesc, dorința ei să-și ascundă numele, să se lepede de ființa ei de altădată așa cum te-ai lepăda de o haină ponosită, în care ai cunoscut umilințe fără număr. (Mereu folosea comparația asta când voia să exprime raporturile ei cu patria-mamă și cu sine însăși cea de atunci!...). Toată această încercare nefericită constituia al doilea mare eșec al său. Acum își dădea seama cu claritate că rădăcinile
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
să pună în scenă conflictele interne, speranțele și dezamăgirile tuturor în fața unei istorii mai totdeauna înfricoșătoare și nemiloase. Un corolar al acestui al patrulea punct înșiruit este, firește, biografia acestor oameni. Aproape toți au trecut prin perioade de încarcerare, de umilință și de chin; nu cred că am putea găsi nici unul care să nu fi intrat în faze lungi de tăcere publică. Destui au făcut concesii și compromisuri efemere. Totodată o parte dintre ei ajung miniștri, academicieni, ambasadori. înfrîngerile și victoriile
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
pân' nu te mușcă-aspidă nu știi că lucrurile din otravă-ncep din carne vie - zvârcol - răzbunare te vei trezi cu pumnu-nfipt în ceruri un pumn cu viscol - nu cu lumânare un pumn care promite lumii geruri până-mi voi smulge umilința rănii și fulger scăpăra-voi toată ura până satanele n-or plăti samă vămii doar colți de lup vor umple-mi sânge gura! ...dușmani când voi aduce-n fostu-mi hal de-atunci abia nu m-oi numi „Ardeal”! SCHIȚE
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Romanul „Arme și lopeți”, (Editura Zedax, Focșani, 2010), adună crâmpeie de viață pe un laitmotiv cazon, căruia scriitorul Gheorghe Andrei Neagu îi adaugă diezi sentimentali cu modulații tonale între o literatură de porthart, pe o constantă a frustrărilor și a umilințelor unor întregi generații de recruți, și o proză care păstrează încă ceva din încrâncenarea culmilor Vrancei și misterul nedezlegat al transhumanței mioritice, un modus vivendi local, tradițional și cu un brand cu totul specific unei lumi învăluite în taine și
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
până la maturitatea, care i-a accentuat caracterul atipic al faptelor și acțiunilor sale civice, politice, culturale... Romanul „Arme și lopeți” sugerează chiar din titlu intenția autorului de a oferi un tablou al cazărmilor oștirii române, cu tot cortegiul lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
O viață sau o moarte? Să merg e întrebarea,sau...poate mai aștept! Pășesc timid,cu frică și nu mai am cuvinte, Dar simt cum mă cuprinde.. Lumină din Tabor! Ce sfântă-i revederea,Iubitul meu Părinte, Mă-închin cu umilință,Treimii celei Sfinte, Că-i Dumnezeu și Tată și Drept Judecător! Referință Bibliografică: Între două lumi..... / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Constantin Ursu : Toate Drepturile Rezervate
ÎNTRE DOUĂ LUMI..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380775_a_382104]
-
și se feresc de ei. De aceea ei nu au prieteni, nu vizitează și nu sunt vizitați de nimeni. Cei cu acest mod de comportament se demască ușor. L-am văzut odată pe Mitică prăbușit, într-o stare de jalnică umilință când fratele lui i-a smuls pe față masca prefăcătoriei. Dar viclenia iese la suprafață oricum. Un astfel de exemplu mi-a venit în minte, prin chipul lui Dinu, care din bun senin, îndemnat și el de soție, imi spunea
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
făcut-o inertă la mediul înconjurător, la zbaterile într-o viață sufocantă care nu permite deschiderea vreunei ferestre prin care să pătrundă speranța. Fiul ei, David, ar putea fi raza ei de lumină, dar copilăria lui trăită în bătăi și umilințe, mai mult îi întunecă viața. În partea a doua a romanului, „David - în furtuna vieții" a ajuns în anii marilor împliniri. Coplilăria dureroasă este lăsată în urmă, se bucură un timp de o frumoasă viață de familie, alături de Maria și
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
a pulveriza distanțele, reducând lumea asta largă la dimensiunea unui sat mai mare. Toate scrierile mele, inclusiv acest volum, sunt mărturii ale luptei pe care am dus-o pentru biruința binelui, frumosului și omenescului din noi prea adesea căzut în umilință, suferind înfrângeri, dureri, răni și prea adesea cuprins de însingurare și tristețe. Pentru mine scrisul devine un altar pe care sufletul meu se reconstruiește din țăndările unor lovituri și din durerile neplânse, înăbușite în cămara inimii. În același timp, scrisul
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
degetul pe pergamentul scabros al Securității, astfel de indivizi își pierd calitatea de "oameni ai Domnului", devenind scule ale Necuratului. Încercarea absolut nefericită a părintelui Marchiș (prietenul și confidentul atâtor intelectuali de frunte ai țării) de a vorbi în limbajul umilinței nevertebrate despre "marile merite" ale lui Teoctist m-a întristat infinit mai mult decât anodinele sale note către Securitate. Prestația duplicitară a simpaticului și inteligentului preot de la Stavropoleos a acționat asupra mea precum un duș rece: am înțeles că în
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
amenință că va ieși cu o bâtă de baseball pe străzi. Nu pare să fie chiar genul lui: o criză anterioară, adolescentină, a depășit-o făcând praf "bucătăria camera de zi și dormitoru'" cu polonicul. La 30 de ani, înfruntând umilințe și rateuri, alunecând prin "straturile de slineală și panică", el își rezolvă problemele sentimentale și socio-profesionale exclusiv în cheie imaginară. Dar și aceste vise par unele kitsch, episoade ale unui siropos film hollywoodian, iar nu expresii exaltate ale personalității. Autentică
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
buhăite, dar încă fine. Părul lung avea acea culoare nedefinită a blonzilor când albesc, fără să fi fost vreodată gri, o nuanță bizară de culoarea nisipului sau a aripilor de pescăruș. Privirea îi era moartă, ca și cum ar fi trăit toate umilințele unei vieți departe de ea însăși. În secunda următoare însă, a exprimat furie, poruncă, blândețe mângâietoare - toate la un loc - și am simțit, în aceeași clipă, un fel de înălțare a sufletului extrem de ciudată. Privirea goală devenise plină de seducție
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
optimism. Unul este întoarcerea ,căpșunarilor" care vin să-și petreacă în țară concediul. Cum, speranța stă tocmai în ei, în ,căpșunari", în oamenii care aici nu aveau nici o șansă, care au plecat din disperare, care, până să plece, au cunoscut umilințe de neînchipuit, au stat la coadă pentru vize zile și nopți, dormind pe stradă, în fața ambasadelor? Da, tocmai de la ei și tocmai fiindcă ei, aici ,cei mai de jos", au izbutit să se salveze. Dacă se întâmplă să revii în
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
munții noștri se întretaie, din negura veacurilor, axele planetei, cine ar îndrăzni să ne lovească fără a se teme de energiile cosmice care ne protejează? Și dacă am fost și suntem atât de sus, cum se explică multele secole de umilință a periferiei, marginalitatea care încă și azi ne macină și ne dă frisoane? De fapt, patriotul de serviciu, cel care își bea cafeluța de dimineață cu cocarda tricoloră traversându-i burdihanul, nu e interesat de situația reală, de nivelul la
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
Gheșeftarului încoronat. în adevăr, martorii noștri vor spune ce este și cine este regele Carol I. Vom diseca viața "spionului prusac", vom analiza opera omului care ne-a adus în cutele mantiei lui de hulan prusian toate înjosirile și toate umilințele. Vom apăsa puțin cu degetul corpul ploșniței regale, și dacă va da dintr-însa mult sânge, multe afaceri și duhoare urâtă, nu va fi vina noastră, ci va fi meritul tribunalului care ne-a înlesnit ocazia neașteptată a acestui proces
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
1072. Rămâi în afara lumii și nu o lua în seamă dacă nu vrei să devii la fel de nebun că și ea. 1073. Lumea este un ospiciu unde fiecare nebun își impune normă să de normalitate. 1074. Bisericile sunt simbolul absurd al umilinței. 1075. Omul trebuie să-și caute neapărat un mântuitor fie el luat și la preț de specula, după câte păcate se săvârșesc zilnic. 1076. Unde ești înger al amintirii și durerii ce-mi spui că de fapt trăiesc prin tine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au fost transportați la Școala de Securitate de la Măgurele unde au fost supuși individual unor anchete bestiale. Pentru a se obține declarații că au fost plătiți de Ion Rațiu cu dolari să stea pe baricade au fost supuși unor îngrozitoare umilințe și torturi, dintre care unele nici nu se pot descrie. În timp ce anchetele inchizitoriale se desfășurau în infernul de la Măgurele, în Piața Universității au venit un număr mare de manifestanți o dată cu ivirea zorilor. Printre ei au fost infiltrate bande de delincvenți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fii prozator înainte și după romanul de debut. O discuție de citit, în jurul unui sentiment care nu se măsoară în număr de pagini tipărite și în notorietate de librărie: "Scriitorul absolut este acela care nu mai trebuie să suporte și umilința scrisului! Scriitor nedublat de un autor! Din nefericire, cînd lași îndoielile să lucreze, ei, bine, atunci trebuie să demonstrezi cu cîte o carte că ești scriitor." Cartea cu care Ioan T. Morar a făcut o primă demonstrație ( va fi urmată
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
lebădă n-ar fi existat fără Manual de târâre (pierderea tatei), }ara nimănui (ruptura cu omul pentru care am făcut o pasiune), Fosforescența putregaiului (stingerea surorii pe care n-am cunoscut-o), Poemele absenței (moartea mamei), Leandrii Greiciei (apărarea de umilință), Cântecul lumânării (un accident cu traumatism cranian și comoție cerebrală), Rama Da Nu (intrarea unei mașini în propria-mi casă)... Așa mi-am scris cărțile - pe muchie. Scriu sau mă sinucid... Până au trăit ai mei, nu m-am desprins
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]