604 matches
-
o casă boierească, dărâmată de stăpânul ei pentru a construi o alta nouă. Scândurile sunt lungi cât camera, crăpate în fel și chip, linii negre care ocolesc nodurile, țesând desene imaginare. Spre ele urcă leneș fuioarele albastre de fum, în unduiri de șerpi transparenți. Mama se spală pe mâini, turnându-și apă dintr-o cană de tablă emailată, roșie ca un măr, își dă jos basmaua lăsând să îi curgă liber părul ondulat, negru cu vițe albe, se dă după ușa
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
închid ochii acum, văd un templu în apus de soare... sau o stradă îngustă, plină de farmec medieval... un felinar ... zâmbetul pe jumătate ascuns al unui băștinaș dintr-un cătun de departe...mersul neînduplecat al cămilelor în caravana lor nesfârșită... unduirea nisipoasă a umbrelor în deșert... valurile mării, șoptind întâmplări de necrezut... Daaaa! Sună absolut fabulos. Și... nu este doar un vis. Sunt lucruri aievea, pe care - cu puțin noroc - le putem trăi pe viu. Ce ziceți de... Iordania - Regatul Minunilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/iordania-regatul-minunilor/ [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
cea referitoare la iubire. Este imposibil să nu iubești primăvara, atunci când admiri acest tablou, ce pare să fie pictat folosind cuvintele unei copile entuziasmată: „Primăvara vie,/ mândră și zglobie,/ curcubeu de flori,/ viață în culori,/ miresme, fiori,/ beție de-arome,/ unduiri sublime,/ cuvinte-mblânzite,/ viața să ne-alinte”! („Primăvara”). Și, dacă alăturăm un alt tablou, ce pare să fie înrămat în cuvinte legănate de nuanțele unui descântec inspirat din folclor, înțelegem emoția iubitorului de natură: „Leagănă-te, pădurice,/ după cânt de pitulice
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1442141927.html [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
s-a stins din viață și a ieșit din lume, la numai 49 de ani, foarte tânără, în urma catafalcului ei se vedea un cortegiu imens de pește 350.000 de oameni, care se întindea de la Piata Universității... asemenea unei tenebre unduiri de codru bătut de vântul tristeții, străjuit de-un cer înlăcrimat, durere nespusa și regrete greu de redat prin cuvinte, plângeau dispariția ei. Tema cărții este extraordinar de importanță prin felul în care temele acestea două au fost abordate cu
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
mai trece, oră cu oră, minut cu minut, ajungând, în baterea cu precizie a acestuia, la marginea timpului sortit întâlnirii cu eternitatea... Când pustiul va șuiera peste preaplinul de tristeți și amărăciuni, paharul acestora vărsându-se în oceanul neîncăpător în unduirile valurilor sale, la granițele uscatului! Când lumina va risipi întunericul prin arderea-i orbitoare, închizându-l în cutia uitării... Acea zi, care, neobosită în așteptarea-i, va încuia lacătul ce cuprinde în fierul său, cântărind doar câteva grame, lanțul existenței
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1479436722.html [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400177519.html [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
formând siajul [ dâră lăsată pe apă de o navă care înaintează. Din fr. sillage. - DEX]. Ștefan dorea să-și etaleze posibilitățile bărcii sale de a zbura cu mare viteză pe apă, profitând mai ales că era o mare liniștită cu unduiri ușoare, în care se reflectau stelele și razele lunii, iar din când în când câte un pescăruș trezit din somn, își lua zborul speriat de acest vultur al mărilor, apărut pe neașteptate să-i tulbure liniștea. Fetele erau temătoare, dar
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495338048.html [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
pe spatele ei, pe sâni sau pe fese. Doar zmucitura guvidului pe fundul mării mă scotea din visare. Eram emoționat, gândindu-mă la cum se va desfășura întâlnirea pe mare, când doar noi doi și pescărușii vom pluti legănați de unduirea molcomă a mării. Speram să se mențină vremea la fel de frumoasă, cu marea calmă și după ora zece, când aveam întâlnirea, că să avem o plimbare de neuitat, așa cum speram ca sentimentele noastre să alerge unele spre altele, precum pescărușul zboară
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423766190.html [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
liliac umbrele alunecă aerul pare de platină bat căutările briza primăverii și ochiul tău se face drum prin tălpile mele ca-ntr-un vers de valery părul de aur inelar trece prin coapsele mele ca un vis și șoldul cu unduiri de mătase se lasă dulce peste lacrimi eu însumi spălat și curățat de zgură mă întreb sub ce totem și lupte m-am născut ca o rană vie de umblu după harfe pierdute prin nisipul anticului egipt prin sarcofagele vremii
LECŢIE NEÎNVĂŢATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lectie_neinvatata_ion_ionescu_bucovu_1364892378.html [Corola-blog/BlogPost/366063_a_367392]
-
de la Cantemir, Neagoe Basarab și până la Blaga și Vulcănescu) o mare vocație metafizică ce s-a manifestat fie în termeni materialiști (la Conta ondulația universală), fie într-o viziune mistică (a ritmurilor la Vasile Pârvan), fie într-o simbolistică a unduirii, cum se întâmplă la Blaga și Dan Botta, toate la un loc întemeiate pe o profundă intuiție a ceea ce se află cuprins în strania sintagmă a Stării d’întîi. Sensul acesteia se circumscrie celui de „stare absolută, pre-ontologică în spiritualitatea
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
independența sufletului poporului, precum profetul Indiei - „nu a venit să vorbească despre Tagore ci și-a mărturisit marea dragoste pentru sufletul larg care ne-a cuprins pe toți”. Am asistat timp de o oră cum valurile de trecători își opreau unduirea și se așezau pe trepte, fascinate de puterea cuvântului. A fost, într-adevăr, o mărturisire de dragoste. Pentru traducătoare, în primul rând, Amita Bhose, pe care Dan Puric a zărit-o cu mulți ani în urmă la Botoșani, la zilele
SOARELE DIN PRIMA ZI ŞI DAN PURIC de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_coman_musat_soarele_din_prima_zi_si_dan_puric_carmen_musat_coman_1327657122.html [Corola-blog/BlogPost/362425_a_363754]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ZBOR ALBASTRU Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru
ZBOR ALBASTRU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1484929486.html [Corola-blog/BlogPost/376137_a_377466]
-
ținea trestia, o trecu în sus spre spate și o plasă, destul de îndemânatic, în față, cât îi permise brațul. Ața, destul de ușoară, nu se întinse cum ar fi dorit el, dar nici în adânc nu se afundă. Plutea tremurând odată cu unduirea ușoară a apei. În schimb, peștișorii se speriară și, cu mișcări rapide ale codițelor și aripioarelor, se îndepărtară grăbiți și se pierdură printre ramurile dese ale plantelor acvatice lângă mal. Nemulțumit, aruncă „undița” și o privi înciudat cum alunecă pe
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Eternele visări Intuind atmosfera neasemuit de pură a începutului de toamnă ce coborâse în peisajul străzii, Karl deschise larg fereastra camerei sale. Cu mâinile sprijinite de pervaz, începu să recepteze cu aviditate unduirile înviorătoare din văzduh, menite să alunge monotonia și nepăsarea din timpul verii și trezind sentimente de nostalgie ce dau sens preocupărilor și speranțelor. Adierile vântului, scuturând câte o frunză din umbrarele dese ale plopilor și teilor de pe bordura aleilor, aminteau
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493037991.html [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
Acasa > Strofe > Atasament > PÂRÂU Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt doar un pârâu ce adună în el, statornicia și puterea muntelui, unduirea sălciilor și arome de floare și iarbă. Am memorat mângâieri de nisip și atingeri de piatră, adăugându-mă la final, undei care îți cuprinde glezna. Când mă presari din căușul palmelor pe trup sau mă sorbi, simt timpul prin care
PÂRÂU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455172949.html [Corola-blog/BlogPost/342945_a_344274]
-
de dor permanent, ești o tandrețe de stele pe cerul inimii mele. Dac-aș putea, ți-aș măsura iubirea cu energie pură, te-aș înălța până la nori și te-aș așeza pe un jilț aurit, bătut cu pietre scumpe. O unduire în noapte îmi șoptește că mă vizitezi cu gândul în somn, ori poate doar mi se pare. Sunt parte din tine, iar tu ești parte din mine. Două suflete îngemănate care respiră la același unison, care fac să vibreze fiecare
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1422211155.html [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - GUSTUL COCLIT AL TRĂDĂRII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Salcia-și pierduse din unduire nu mai auzea cântecul oglinzii în care-și umbrea dorința; se trezise într-o dimineață cu brațul frânt- -brațul acela care prindea prima notă din gâtlejul unui val ce îngâna răgușit: ești frumoasă! în fiecare surâs al fiecărei dimineți mai
GUSTUL COCLIT AL TRĂDĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_gustul_coc_violetta_petre_1361270988.html [Corola-blog/BlogPost/341335_a_342664]
-
Râmnicu Vlcea La aniversarea LIMBII ROMÂNE Dulce Limbă Românească, Grai sfințit dumnezeiesc... Mamă blândă și-nțeleaptă, La mulți ani!... fiii-ți doresc. Când eram în leagăn, tu ne alintai Cu Doina străbună care o cântai. Slova ta de aur, blândă unduire... Armonii celeste, dintr-o mânăstire, Era a ta rugă spre Domnu ceresc; Putere ne-ai dat, toți fiii-ți vorbesc În același grai, sfânt și românesc. Camarad de arme tu ai fost cu noi Și nu ne-ai lăsat singuri
LA ANIVERSAREA LIMBII ROMÂNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1440581424.html [Corola-blog/BlogPost/362949_a_364278]
-
Tălpău Din creaturi feerice ne-ndeamnă inima să naștem că frumusețea noastră trandafiriu-nemuritoare fie dar timpul este viu când în moarte nu încăpem tandrețea dintre noi în amintiri să-nvie... a ochilor lumină-ncântătoare, ce sufletu’-ți păzește neîncetat, în unduiri de valuri luptătoare, ce-și duc la mal iubirea pe-nserat înfometând a inimii văpaie, arzând minciuni din cornul abundentei, dușmanii vieții plini de râie laie, a lor cruzime topind dulceața existenței doar tu, primăvara proaspătă în lume, cu harul artei
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1431614440.html [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
ceții, Cutreierând sfios tărâmuri de povești. În falduri străvezii se oglindesc părinții Cu chipuri fantomatice, nesigure; Pe-aripa gândurilor, azi, coboară sfinții, Bătând la ușa sufletelor singure. Cu mâinile cuminți îmi mângâie neliniști, Îmi răcoresc un vis abia înmugurit: În unduirea azurie-a vechii iniști Să reînviu nădejdile care-au murit. Trecutele-amintiri mă rod ca niște carii; Durerile în suflet ca o toacă bat, Căci drumul către cer mi l-au furat acarii, Atunci când acele greșit ei au schimbat. Referință Bibliografică
PE-ARIPA GÂNDURILOR, AZI, COBOARĂ SFINŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aripa_gandurilor_azi_cob_curelciuc_bombonica_1371492618.html [Corola-blog/BlogPost/346078_a_347407]
-
pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pescar_pe_marea_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
poetul filosof care - în recenta apariție editorială, trilingvă (română, engleză, franceză): „Nunta cuvintelor” (Editura „Singur”, Târgoviște, 2013), s-a dorit în dialog cu Universul, cu Marele Tot, convins fiind că pătrunzând în adâncimile sinelui, va descoperi noi orizonturi. Și, în „unduirile / harfelor / din visul buchetului / de Luceferi” (În raza sufletului), în „eternitatea / Cercului / tăcerii albe” (Apoteoza Cercului), neprihănite, poetul se dorește ancorat de „brațele depărtării”: „Adun și eu /pe brațele depărtării /fărămituri de stele / și chiar un nimb / rămas / de la ospețele
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
visul întrerupt De-ar fi ca să mă nasc din nou, din doruri De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/De_ar_fi_georgeta_resteman_1340198140.html [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
de care autorul rămâne definitiv dependent. Literar! Revenirea la Coarba este anteu (ică) și, deci, hotărîtoare pentru tentațiile de nestăvilit ale scrisului său. Strălucirea reluării „motivului/temei” „Coarba” , în care narațiunea (mit, legendă, credință, magie, superstiție) se leagănă baladesc în unduiri armonioase de nepovestit. Doar de re-re-retrăit estetic. În uitare de sine. În nuvela „Coarba”, reîntâlnim tema, înepuizabilă liric, dar cu o altă motivație - „moartea căprioarei”. Mai tragică decât am putea crede că poate fi suportat omenește. Lectura atentă a celor
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]