432 matches
-
oare? Își tem capul... Cuvântul meu nu-i îndeajunsă chezășie? Și-apoi, însuși domnia-ta, boier Stanciule, ești pilda vie a iertării mele. Ai fost fârtate de pribegie și rele cu marele boier Mihu; m-ați vrăjmășit cu sârguință, ați uneltit împotriva tatălui Bogdan, a fiului Ștefan... Eu n-am... n-am... Ce n-ai?!?!... Ai! Ai fost apropiat al lui Petru Aron, ucigașul tatălui meu! Stanciu, stacojiu, jurând cu mâna pe inimă: Eu n-am... n-am... Cum aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-mi scoată numai un ochi; vezi bine, "însemnat" nu mai puteam fi uns domn... Și nu eram decât de-o șchioapă... Dihonia a început cu fiul cel mare al Voievodului, Iliaș-Vodă. Doamna Stanca, mama fratelui său vitreg Ștefan, a uneltit să-l otrăvească pe Iliaș, ca să-și vadă feciorul încoronat. Iliaș-Vodă a înșfăcat-o de păr și a înecat-o în hârdăul cu apă de ploaie din curtea Cetății... Ștefan, fiul Stancăi, cu ajutor leșesc îl înfrânge pe Iliaș și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu vreun an În urmă se auzise cu satisfacție la Curtea episcopului din Konstanz că tânărul Conrad, fratele ducelui Bertold, atacase Într-o noapte Schaffhausenul, trecându-l prin foc și sabie, pentru a plăti necredința starețului care-și petrecea timpul uneltind la Curtea Imperială Împotriva vecinilor lui de la Nord. Dar pe Otto nu-l putuse prinde, căci fugise prin niște galerii subterane. Deși scotociseră tot palatul, oamenii lui Conrad nu putuseră afla decât niște călugări speriați, cărora tânărul duce le dăduse
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Conrad nu putuseră afla decât niște călugări speriați, cărora tânărul duce le dăduse drumul, privindu-i cu dispreț. De atunci starețul Otto Își petrecea timpul fie la Curtea Imperială, fie În ascunzătoarea pe care nimeni nu i-o dibuise, uneltind fără Încetare și Încercând, prin toate mijloacele, să le facă rău prinților din Breisgau și să-și recapete scaunul. Simeon Își aminti ceea ce nu era un secret pentru nimeni: Între Curtea Imperială și familia Zähringer, dușmănia nu Încetase să crească
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
puțin n-are nevoie să-i mai cadă și alții În spate, chiar acum când lucrurile se tulbură. și dincolo de Rin și În Burgundia, mai departe, Staufenii ațâță spiritele. Fratele tău ar putea să-ți povestească multe despre cum se uneltește la Schaffhausen și la Sankt Gallen și În multe alte părți. Ducele n-are nevoie de alți dușmani; are deja destui, pricepi femeie? Lasă politica pe seama bărbaților și vezi ți de gherghef. și ieri m-a Întrebat părintele stareț de la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
castelan se Închină În fața stăpânului: — Mărite stăpâne, iartă-mă. N-am cunoscut gândurile mișelești ale trădătorilor. Mă rugaseră să-i adăpostesc pentru a putea face În fața Măriilor Voastre un nou jurământ de credință. Să jure că niciodată nu vor mai unelti, că s-au Înșelat și-și dau seama de greșelile lor. Stăpâne, nici prin gând nu-mi trecea că era o minciună nerușinată și că voiau să mă facă și pe mine părtașul fărădelegii lor. Până și sper jurul de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
organizarea de întruniri, la care de multe ori participau și conducători ai organizației, dar a avut un puternic caracter antisemit; rezolvarea problemei evreiești” era singura soluție de rezolvare a situației românilor ca „să nu ajungă robi la evrei în numele satanei uneltesc să pună stăpânire pe țară. Deci, lupta sfântă pentru apărarea națională” dusă de A.C.Cuza era de fapt, lupta împotriva evreilor. Într-o Chemare către săteni, se spune că „Liga nu voiește să fie un partid. Auziți-ne, pentru că vorbim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
către săteni, se spune că „Liga nu voiește să fie un partid. Auziți-ne, pentru că vorbim de pământul nostru românesc, despre primejdia care ne amenință...în numele copiilor noștri care nu trebuie să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prea tînăr pentru a urca la tribuna din ședințele publice; eram, cred, cel mai tînăr deputat, mă gîndeam să nu mă grăbesc, să mă obișnuiesc cu practicile parlamentare. În cursul lunii octombrie, opoziția a ridicat în Cameră chestiunea Manoilescu, care uneltea pentru aducerea prințului Carol în țară și s-au cerut lămuriri. Șeful partidului național-țărănist a declarat, spre mare surprindere, că, dacă țara vrea, nimeni nu se poate opune țării. Din capul băncii ministeriale, Ion I.C. Brătianu l-a fulgerat pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fost învrednicită de D-zeu să vedeți realizat visul neamului întreg și să semnați în numele femeilor române marele act istoric de la Alba-Iulia. Federația societăților femeilor române din Iași, vă salută cu dragoste și protestează alături de D-voastră contra acelora care uneltesc revizuirea tratatelor, prin care ni s-a înapoiat pământul sfânt moștenit de noi de la viteazul nostru strămoș, marele Traian. Dreptatea istorică câștigată prin atâta sânge vărsat nu poate fi călcată prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
să cumpănim după faptele lor, pe adevărații prieteni, ca și pe dușmani. știm că nu ne sunt prieteni cei care pe vremuri au „înscris” în programul lor drepturi pentru femei, dar nu le-au înfăptuit niciodată. Să știe cei care uneltesc și trăiesc din vrajba dintre om și om, între neam și neam, cei care jinduiesc după noi războaie că mamele, surorile și fiicele românce le sunt dușmane. Prietenia noastră noi o dăm acelora care au înfăptuit recunoașterea și asigurarea drepturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din Grecia. Femeile din țara noastră zguduite în inimile lor de mame și de soții de apelurile femeilor din Spania și din Grecia, înțelegând limpede cât de mare este primejdia unui nou război, pentru propriile lor cămine, dacă cei ce uneltesc contra păcii sunt liberi s-o facă în țări ca Spania și Grecia, au contribuit cu adunări, iscălituri de protest, clăci de lucru, pentru susținerea și încurajarea celor ce luptă pentru libertate în țările lor întunecate încă de fascism. Să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
numai. Învățătorii și profesorii erau mutați și plimbați din loc în loc, precum țiganii cu ale lor corturi. Aceasta era politica de stat generală, ca oamenii să nu prindă rădăcini, să nu aibă prieteni și legături prietenești de durată, ca să nu uneltească împotriva orânduirii comuniste... Era vremea apocaliptică a persecuțiilor și a exterminării elitelor țării, pentru ca astfel masele rămase fără conducătorii politici și spirituali să urmeze și să se supună noii orânduiri sub oblăduirea Moscovei. Izolați în acele locuri munceam cu îndârjire
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o sfântă bătaie, era atât de eficientă. Fanarioții judecau după coduri proprii, pornind de la prezumția de vinovăție. Princepele lui E.Barbu, prinzând un hoț de codru, îl grațiază și îl face spion. Inspirată decizie, pentru că acesta își toarnă socrul care uneltea mazilirea Princepelui. Vodă convoacă divanul în ziua de Crăciun și îl judecă pe ticălos pe bază de probatoriu scris. Sentința: va fi scos din dregătorie și în locul lui va fi numit calul bătrân de paradă al domnitorului. Justiția modernă se
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se avântă pentru comuna - cauza noastră sfântă.“ (Luceafărul, nr. 3/1958) Rușinea rușinii: Mihai Beniuc (nota V. I.) „Noi, milioane de oameni care vrem pace și recunoașterea meritului celor ce muncesc pentru binele omenirii, avem acest sentiment că s-a uneltit împotriva omenescului din noi atunci când, aplecându-se urechea la sugestiile americane, s-a acordat premiul Nobel lui Pasternak, în esență pentru cartea sa Doctor Jivago, deci pentru o ticăloșie.“ („Rușinea de a pierde omenia“, Scînteia, 2 noiembrie 1958) De la „deputatul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
astăzi, asigurându-li-se, pentru ei și familiilor lor, casă și masă ă tainul sultanului. Procedeul era benefic: sultanul avea o rezervă de domni, îi amenința pe cei în funcție, iar cei ținuți într-o detenție suportabilă nu mai puteau unelti, umblând cu pâra pe la Sublima Poartă. Mazilitul Mihai Hohenzollern, absolvent al facultății de făcut regi din Ciorogârla, a primit tainul acestei țări pentru el și familia lui în care l-a cooptat și pe prințul Duda de Șorogari, Bahlui și Râpa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prestigiului dinastiei. Ionel lipsea din Iași, precum și generalul Averescu; fură aduși de urgență în același automobil. Sosirea lor în oraș a produs senzație. Se cunoaște rostul și călătoria prințului Carol în Extremul Orient. Lumea credea că acest scandal a fost uneltit de germani și austrieci bazându-se pe rolul lui Simovici, [pe] înlesnirile ce d-ra Lambrino [le] avu în călătoria ei la București și în înapoierea ei la Iași. În București nu se știa nimic de cele petrecute cu principele Carol
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
precedentele alegeri investiseră pe noul șef chiar în ziua morții: astfel, în noaptea încetării din viață a lui Ionel, fusese ales Vintilă, a doua zi de a lui Vintilă, Duca. De rândul acesta, intriganții avură mână liberă și timp să uneltească. Marți fu înmormântat Duca, miercuri Franasovici și Tătărescu se duseră la Sinaia. Dr. Angelescu, cam îngrijat, se înțelese cu Dinu să ceară o audiență ca să afle rezultatul memoriului încredințat lui Duca și a cărui rezoluție o promisese regele. Când însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aflau în necontenită rivalitate între ei și nu pregetau să-și demonstreze puterea călcându-i în picioare pe locuitorii sărmani care-i urau din această pricină. Iată de ce acest loc era prielnic celor care voiau să se ascundă sau să uneltească. Fațada bisericii Sant’Apollinare avea două turnuri, un cvadriportic și un pronaos, unde ne-am așezat să mâncăm, la adăpost de soarele amiezii. Prin fața noastră treceau pelerini și preoți de tot felul. În timp ce încercam să găsesc pe cineva de la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
jos cu forța pe Isacco Platone. Teodoro Calliopa reușise să potolească răscoala, pusese mâna pe el în timp ce încerca să fugă la Cervia și-i tăiase capul în forum. Au continuat descriindu-ne starea tristă a Bizanțului din pricina împărătesei Martina. Ea uneltise împotriva moștenitorului legitim Constantin, pentru a-și pune pe tron propriul fiu, drept care avusese parte de urmările faptelor sale. S-a descoperit că, de fapt, Constantin nu murise din cauza ofticii, ci a unei otrăvi care dădea simptome asemănătoare. Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se mai ascundea în spatele unor justificări și se folosea de propriile greșeli pentru a-și sfătui fiul cum nimeni n-ar fi putut s-o facă mai bine. Într-o zi a dorit să-i mulțumească ducelui de Vicenza, care uneltise împotriva lui, nesocotind părerea întregului consiliu și fără să bage-n seamă mânia lui Rodoald. Atunci când l-am întrebat de ce a făcut acel gest, ne-a răspuns: - Așa cum știți și voi, ne naștem sortiți să murim, și nu există bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
adevărul să fie singura și îndurerata mea jeluire, încât să nu rămână neștiute nelegiuirile unui despot și ale dezmățatelor femei stricate care-i trăiesc în preajmă. Așadar, la scurt timp după moartea lui Rotari, Gundeperga a început din nou să uneltească împotriva tronului și în favoarea papei, stârnită nu atât de fervoarea credinței catolice, cât de ura față de Rotari și de mânia de a-l vedea pe fiul Gailei domnind în liniște și pace. Ca să lovească în Rodoald și să-și recapete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de mai multe ori să intre la San Giovanni, dar, de îndată ce trecea pragul, două mâni nevăzute îl strângeau de gât, sufocându-l și trântindu-l la pământ. În a doua parte a scrisorii se plângea de faptul că acești catolici unelteau pentru a pune mâna pe biserica lui, căutând să-l învinuiască de profanare. Ceea ce s-a și întâmplat: la scurt timp după cele petrecute, deoarece el nu contenea să protesteze din cauză că giuvaierele, în cele din urmă înapoiate de fur, fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
metalele topite, si sfredeli Canale245-n dur oțel, si combustibili îndesa, si roți Alcătui și lanțuri, scripeți în jurul Cerurilor lui Los; Ținut-a sfat cu Șarpele lui Orc ascunși în întuneric, 95 Și cu-a Satanei Sinagoga în sumbrul Sanhedrin, Să uneltească împotriva Lumii lui Los și sfîșiata celor patru vînturi Pe Enitharmon să o dea, de-a viitorului nădejde părăsita. Tot viitorul Pare-nțesat de nimicire fără capăt care nicicînd nu va putea fi izgonita; Prezentul e-nghițit de disperată remușcare într-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu Eugen Simion și cu George Pruteanu) - să supraviețuiască, el, ca scriitor, și să-și salveze părinții arestați, le ilustrează pe toate în narațiunile din această fază, scriind despre „lupta de clasă” din lumea satului, despre dușmanii puterii populare care uneltesc neîncetat, despre „bogătani”, care, în mod fatal, sunt „oameni cu păcat”, și despre „lupii” vânați de reprezentanții ordinii publice, în fine, despre „marile construcții ale socialismului”. Este greu de reținut ceva valabil din punct de vedere estetic din aceste texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]