770 matches
-
satul românesc decât o carieră universitară. A ales să fie profesor la un seminar nou înființat, la Dorohoi, numai pentru a avea timp să-și desăvârșească visul. Trei zile pe săptămână erau dedicate catedrei, iar restul rămânea pentru activitatea de la Ungureni. A fost adesea somat să renunțe la această activitate, fiind amenințat cu destituirea. Abia în 1938 se stabilește cu familia în Iași, dar „sediul principal” a rămas casa copilăriei și satul, unde prezența îi era necesară. După instaurarea regimului comunist
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fost iubit și respectat. A transmis elevilor săi interes pentru cultură, le-a oferit un model de conduită socială exemplară și, mai ales, le-a sădit dorința de a înfăptui. Principala sa realizare a fost însă școala pentru adulți de la Ungureni. A pornit de la modelul Grundtvig, a apelat la sfaturile unora mai experimentați, ca Simion Mehedinți, Apostol Culea sau Dumitru Furtună, cunoscutul folclorist. Dar s-a sprijinit mai ales pe intelectualii satului, îndeosebi pe învățători și pe disponibilitatea și devotamentul unor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au implicat Natalia Arnăutu, prima profesoară de filosofie din familie, preotul Vasile Arnăutu și studentul Constantin Arnăutu, economistul Aurel Arimescu, învățătorii Ion Arnăutu, Dumitru Neculau și Natalia Baciu, sătenii Ion Chipăruș și Vasile Ștefan - cu toții membri ai familiei. Acțiunea de la Ungureni a reușit datorită muncii și perseverenței animatorului, dar și datorită unei strategii deosebite, îmbinând obiectivele culturale cu cele economice și preocuparea pentru organizarea instituțională. Cu acest program complex i-a și atras pe țărani, aceștia l-au susținut și urmat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un misionar aproape uitat”, prefață la volumul Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Moisiu, Alexandru, 1927, „O veste mai bună”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 2. Neculau, Adrian, 1988, „A Social and Pedagogical Experiment: The People’s University at Ungureni”, în Analele științifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași, seria Filosofie, fasc. 1. Neculau, Eugen D., 1927, „Din experiență”, în Buletinul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Moisiu, Alexandru, 1927, „O veste mai bună”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 2. Neculau, Adrian, 1988, „A Social and Pedagogical Experiment: The People’s University at Ungureni”, în Analele științifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași, seria Filosofie, fasc. 1. Neculau, Eugen D., 1927, „Din experiență”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 1. Neculau, Eugen D., 1936, Problema ridicării satului românesc, Iași. Neculau, Eugen
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nr. 2. Neculau, Adrian, 1988, „A Social and Pedagogical Experiment: The People’s University at Ungureni”, în Analele științifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași, seria Filosofie, fasc. 1. Neculau, Eugen D., 1927, „Din experiență”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 1. Neculau, Eugen D., 1936, Problema ridicării satului românesc, Iași. Neculau, Eugen D., 1968a, „Îndemnul unui vechi animator cultural către noii directori de cămine”, în Îndrumătorul cultural, nr. 9. Neculau, Eugen D., 1968b, „Universitatea Populară de la Ungureni
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ungureni, an I, nr. 1. Neculau, Eugen D., 1936, Problema ridicării satului românesc, Iași. Neculau, Eugen D., 1968a, „Îndemnul unui vechi animator cultural către noii directori de cămine”, în Îndrumătorul cultural, nr. 9. Neculau, Eugen D., 1968b, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Revista de pedagogie, 4. Neculau, Eugen D., 1973, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Sociologia în acțiune, vol. II, Iași. Neculau, Eugen D., 2003, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Iași. Neculau, Eugen D., 1968a, „Îndemnul unui vechi animator cultural către noii directori de cămine”, în Îndrumătorul cultural, nr. 9. Neculau, Eugen D., 1968b, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Revista de pedagogie, 4. Neculau, Eugen D., 1973, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Sociologia în acțiune, vol. II, Iași. Neculau, Eugen D., 2003, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Neculau, Eugen D., Experimentul social-pedagogic de la Ungureni, manuscris. Pavelcu, Vasile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Universitatea Populară de la Ungureni”, în Sociologia în acțiune, vol. II, Iași. Neculau, Eugen D., 2003, Sate pe Jijia de Sus, Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Iași, ediție îngrijită de Marcel Lutic. Neculau, Eugen D., Experimentul social-pedagogic de la Ungureni, manuscris. Pavelcu, Vasile, 1937, „O universitate populară”, în Vremea școlii, an X, nr. 6 (iunie). Pavelcu, Vasile, 1971, „Aniversare”, în Cronica, 9 ianuarie. Popescu, Tiberiu, 1974, Educația adulților, E.D.P., București. Sadoveanu, Mihail, 1967, Opere, vol. XX, Editura pentru Literatură. Stoian
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1938, „Școala Superioară Țărănească”, în Cultura românească, București. Țopa, Leon, 1935, Universitatea țărănească. Teoria și practica ei, Cernăuți. Urbánczyk, Franciszek, 1975, Didactica pentru adulți, E.D.P., București. Vetișanu, Vasile, 1973, Elogiul eroismului, Editura Albatros, București. Zub, Alexandru, 1971, „Experimentul biblioteconomic din Ungureni”, în Revista bibliotecilor, iunie. *** Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an II, nr. 1. *** Din activitatea Căminului Cultural „Ungureni”, an I, nr. 1.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Țopa, Leon, 1935, Universitatea țărănească. Teoria și practica ei, Cernăuți. Urbánczyk, Franciszek, 1975, Didactica pentru adulți, E.D.P., București. Vetișanu, Vasile, 1973, Elogiul eroismului, Editura Albatros, București. Zub, Alexandru, 1971, „Experimentul biblioteconomic din Ungureni”, în Revista bibliotecilor, iunie. *** Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an II, nr. 1. *** Din activitatea Căminului Cultural „Ungureni”, an I, nr. 1.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Cernăuți. Urbánczyk, Franciszek, 1975, Didactica pentru adulți, E.D.P., București. Vetișanu, Vasile, 1973, Elogiul eroismului, Editura Albatros, București. Zub, Alexandru, 1971, „Experimentul biblioteconomic din Ungureni”, în Revista bibliotecilor, iunie. *** Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an II, nr. 1. *** Din activitatea Căminului Cultural „Ungureni”, an I, nr. 1.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din Transilvania ca adepți ai bisericii catolice, păstrând tot timpul această tradiție, așa cum mulți români din Ardeal au rămas, de la Unirea cu Roma până în zilele noastre, ortodocși, în ciuda presiunilor și a vicisitudinilor istoriei. De către românii localnici ei sunt numiți și ungureni, termen prezent în toponimia țării noastre (sensul de bază este “transilvănean”) și chiar în Amintirile lui Creangă. Chiar și din punct de vedere etnic, ceangăii cunosc două diviziuni: una mai mare în zona Roman - Bacău, care prin modul de viață
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe drumurile pastorale, în speță pe drumurile dintre Transilvania către Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi de Carpați, ar fi stârnit invidia, de aici au pornit incidente și așa s-a născut balada ; b) balada Miorița este foarte răspândită în Moldova scenă a incidentului și în Transilvania
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți, ceea ce ar confirma că transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți, ceea ce ar confirma că transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație cu privire la această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul victimă ar fi fost un moldovean, anume ungurean fiind vorba în aceste variante de o substituire din cauza sentimentelor locale moldovene. Aduce în sprijinul identității „vrânceanului”, dovezi istorice: „știa că în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ca și mai târziu biruri grele apăsau în Principate asupra
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Collection "GF" (aceleași date pentru prima ediție). * genul literar. MAINGUENEAU Dominique (1996) Les termes clés de l'analyse du discours, Paris : Éditions du Seuil, Collection MÉMO. * intertext vs intertextualitate. MARINO Adrian [1988] (1998) Comparatism și teoria literaturii, traducere de Mihai UNGUREAN, Iași: Polirom, Colecția "Collegium" (Comparatisme et théorie de la littérature, Paris : Presses Universitaires de France, Collection "Écriture"). * critica surselor vs intertext; * invarianții; * entropia. MAURON Charles [1962] (2001) De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere de Ioana BOT, aparat critic, bibliografie și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. LIPOVETSKY, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007. LIPOVETSKY, Gilles, L'Ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1983. LYON, David, Postmodernitatea, trad. de Luana Schidu, Editura DuStyle, București, 1998. LYOTARD, Jean-François, Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilitatea comunicării, decât de perspectiva baudrillardiană, care prezintă un fenomen al consumului excesiv și de necontrolat. 385 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, Galilée, Paris, 1981, p. 116. 386 Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 29. 387 Ibidem, p. 8. 388 A se vedea "From the Society of the Spectacle to the Realm of Simulation. Debord, Baudrillard and Postmodernity", în Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, pp. 79-123. 389
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de o lupoaică." "Hitler a vrut să creeze rasa acarienilor." "Un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
uman. Partea care interesează aici privește moartea lui Lazăr: pur și simplu, cade din copac, se rupe creanga; sau, cocoțat pe ea, o taie cu inconștiență. Se merge direct la țintă, fără complicații dramatice cu duhurile Galla ori cu „cel ungurean”. O asemenea „cauză” a morții este de-a dreptul rizibilă. Se cunosc basme care narează nașterea eroului dintr-un lemn (Tei-Legănat) sau din piatră (Omul din piatră). Lemnul și piatra (dar nu orice lemn și nu orice piatră) apar ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
îi dau oare polobocu’ cel mare? țața Ileana rămăsese pe gânduri cu găleata în mână, vorbind doar cu ea și făcând socoteli doar de ea știute. Popa Cucoș stătea în dreptul porții la biserică, în cealaltă parte a satului, pe pământul ungurenilor. Ieșise din casa pariohială cu gândul de a da mâncare la porci. Scroafa i-a fătat șase purcei și mai are o animală mare de porc într-un coteț, lângă biserică, la câțiva pași. Asta e de fapt toată averea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
împuținat de spate așteptându- vă. Vestea că Lică, băiatul Tincăi lu’ Graur s-a întors acasă, a făcut repede înconjurul satului. Dar și mai iute a mers vorba că își va cumpăra casă, oriunde va găsi, fie și pe pământul ungurenilor. Că lui nu-i rușine cu oamenii din partea ailaltă de sat. Lumea nu s-a mai arătat interesată de faptul că Lică și familia lui s-au mutat în casă veche, pe pământ ce nu-i de-al lor, vorba
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și rar fulgii de nea erau purtați de pala de vânt rece. Lică ieșise la poartă. Mânile lui mari țineau Biblia strâns lângă piept, iar ochii negri își căutau drumul. S-a uitat în partea răzeșilor, apoi în strânga spre ungureni. A oftat și și-a luat inima în dinți pornind spre cei din urmă. Avea să meargă acasă la țugui, să vadă dacă mai citește din cartea lor sfântă. Mergea cu capul în jos, trăgând din când în când căciula
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]