1,151 matches
-
s-au construit având drept ideal un model ideologic unic și centrat, modelul omului nou. Societatea comunistă și-a propus să creeze o nouă tipologie umană, să reeduce oamenii În spiritul unei pedagogii de masă, să le inducă un mesaj unificat. Ea dorea să inducă un model standardizat de comportament, de gândire și de raportare la lume, la societate. Nu intru În amănunte, se poate discuta de unde provine acest model, dacă Își are originea În filosofia marxist-leninistă sau dacă preia și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
încercat să influențeze socialiștii să nu coopereze cu comuniștii. După cum explica Ray Cline, fost director adjunct al CIA: Aceste tipuri de asistență financiară și tehnică acordate partidelor creștin-democrate sau altor partide necomuniste, precum și eforturile de a separa socialiștii de fronturile unificate dominate de comuniști trebuiau să se deruleze în secret. Liderii partidelor italiene nu își puteau permite să îi lase pe comuniști să obțină dovezi că sunt susținuți din afara țării, deoarece astfel s-ar fi redus din indignarea opiniei publice față de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
inacceptabilă pentru că nu avea forța de a asigura unitatea lui Cristos. E adevărat că, după ce Teodor din Mopsuestia subliniase conjugarea celor două naturi în unicul prosôpon al lui Cristos, Nestorios ajunsese să accepte două prosôpa distincte, adunate într-un prosôpon unificat, și contra acestei noțiuni e orientată polemica lui Chiril atunci când exclude (prin al patrulea anatematism) existența a două „prosôpa sau naturi” în Cristos. Începând cu 428, el se arată neîncrezător în privința termenului de „nelocuire” (enoikêsis) și vorbește în mod constant
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a Europei și de spațiu științific european ocupă o poziție strategică În orientarea temelor de cercetare și a mobilității internaționale a cercetătorilor. Vechile entități geo-politice că «Europa de Est» au cunoscut o redefinire a frontierelor lor regionale, În funcție de apropierea de Europa politic unificată (Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, «PECO»), ceea ce deschide problemă limitelor Europei «Orientale» și a gradului de penetrare a ideii de Europa Occidentală În raport cu Rusia (vechea «problemă orientala», readusa În actualitate). B. Participarea inegala la mobilitatea științifică internațională. Unul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și a dreptului etc. E. Înscrierea Într-o lume internațională multipolara. Dincolo de diferențele naționale și regionale, acest spațiu este structurat pe axe internaționale precum cele care disting polii economici dezvoltați și subdezvoltați (Nord și Sud) sau entitățile politice transnaționale (Europa unificată, America de Nord, Rusia...). Alegerea limbilor de comunicare poate fi revelatoare pentru multiple probleme: includerea sau nu a unui spațiu cultural Într-un centru de cercetări (rusă la CMB, de pildă); participarea inegala la schimburile internaționale, În funcție de stăpânirea englezei; divergențele de orientări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte de vedere ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impună voința miilor de municipalități și să forțeze eliminarea vămilor, taxelor și a nenumăratelor statute și coduri locale, care mențineau În viață o economie medievală Îmbătrânită. În plus, era necesar să se stabilească o limbă comună, un sistem de educație unificat, o singură forță de poliție și alte mecanisme centralizate pentru a face viabilă o piață comercială internă națională. Aceasta nevoie, spune Karl Polanyi, este cea „care a Împins statul teritorial În față ca instrument al naționalizării pieței și creator al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Piețele naționale au mărit rata, viteza, fluxul și densitatea schimburilor de proprietate Între oameni, În timp ce statul-națiune teritorial a creat și a menținut legile și regulamentele necesare pentru a asigura un flux eficient de proprietate Într-o zona geografică vastă și unificată. Geniul statului-națiune stă În abilitatea sa de a furniza o nouă identitate colectivă pentru numărul crescând de agenți liberi și autonomi, care formau lumea relațiilor de proprietate privată În piețele autoreglementate. A realizat acest lucru fixându-se pe sine ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un număr asemănător de europeni, au văzut În Comunitate Economică Europeană și În succesoarea sa, Uniunea Europeană nu mai mult decât o piață comună care putea să ofere statelor membre avantajele care decurg dintr-o zona internă de schimb lărgită și unificată. Primii săi arhitecți și vizionari au promovat În mod public ideea pentru a obține aceptarea Uniunii. Pe de altă parte, era clar Încă de la Început că scopurile lor erau mult mai ambițioase. Jean Monnet, părintele fondator al Uniunii, a declarat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
controlul asupra forțelor armate proprii. Valéry Giscard d’Estaing, fostul președinte francez, care a coordonat procesul de concepție al constituției, a a afirmat că el crede că vor mai trece douăzeci de ani până când Uniunea va avea o politică externă unificată și completă, putând vorbi cu o singură voce pe arena internațională 32. Guvernele naționale vor menține control asupra taxelor. În timp ce bugetul anual al Uniunii Europene este mai mare de 100 miliarde de euro, statele membre au refuzat cu fermitate, până
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economică, socială și politică În schimbare continuă. Noul lider politic joacă mai mult rolul de mediator decât cel de comandant militar. În noua schema politică coordonarea Înlocuiește comenzile. Într-o eră tehnologică, În care spațiul devine un singur câmp global unificat, durata se reduce aproape la simultaneitate (totul fiind comprimat și accelerat), conștiința istorică este caracterizată de mari viziuni utopice, ideologii politice bine definite, proceduri birocratice bine stabilite și țeluri sociale pe termen lung, care cedează teren unei conștiințe terapeutice caracterizate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În formare au inventat un naționalism imaginar pentru a uni popoare, anterior separate, Într-o nouă configurație politică, statele-națiune au trebuit să caute În trecut și să Împrumute fragmente din diversele istorii culturale locale pentru a alcătui un nou mit unificat al originii naționale. Introducerea de noi tehnologii Într-o societate este de asemenea condiționată Într-o mare măsură de conștiință culturală. De exemplu, În 1831, europenii au inventat cloroformul pentru chirurgie. Cu secole mai Înainte, chinezii au inventat acupunctura și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
postmoderni s-a alăturat cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate, suportă doar o agendă colonială care dă naștere la intoleranță față de alte puncte de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Hobbesiană conform căreia comportamentul uman era, prin Însăși natura lui, agresiv și lacom și, prin urmare, dacă nu era controlat ducea la un război „al tuturor Împotriva tuturor”. Numai stabilind o autoritate suverană care să impună o voință unică și unificată, asupra oamenilor se poate reduce violența și asigura progresul material. Relații asemănătoare există Între state. Prin urmare, singurul mod de a menține pacea era sau ca o țară să obțină hegemonia și să-și impună voința asupra celorlalte, sub forma
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
până când se ajunge din nou la o stare stabilă. (Metanul acționează ca un regulator atât prin adăugarea, cât și extragerea oxigenului din aerul atmosferic.) Interacțiunea constantă și feedbackul dintre ființele vii și conținutul și ciclurile geochimice acționează ca un sistem unificat, menținând climatul și mediul Înconjurător și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea și evoluția creaturilor individuale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică. Întrebarea care intervine este următoarea: Există o modalitate de a reintegra individualizarea extremă a personalității postmoderne Într-un Întreg global mai unificat? Nereușita ar exacerba sentimentul de alienare personală și teama existențială pe care atâția tineri le au deja Într-o lume În care sunt din ce În ce mai conectați, dar În care se simt din ce În ce mai izolați. După cum arată o anchetă condusă de Kaiser Family
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
inacceptabilă, pentru că nu era suficientă pentru a asigura unitatea lui Cristos. E adevărat că, după ce Teodor de Mopsuestia subliniase conjugarea celor două naturi în unicul prosôpon al lui Cristos, Nestorie ajunsese să accepte două prosôpa distincte, adunate într-un prosôpon unificat, și contra acestei noțiuni se orientează polemicii lui Chiril atunci cînd exclude (în al patrulea anatematism) existența a două „prosôpa sau naturi” în Cristos. începînd cu 428, el se arată neîncrezător în privința termenului „nelocuire” (enoikêsis) și vorbește în mod constant
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
propriu și al științei, și al literaturii - deși Eliade a crezut totdeauna, și a mărturisit-o poate chiar prea abundent, că amândouă sunt doar calotele nu unei singure opere, ci unui singur proces mental și ale unei singure biografii. Polarizarea unificată ce i-a izbutit lui Eliade - care făcea parte din sistemul său de echilibre și care Îi asigura sănătatea mentală - este extrem de problematică pentru oricare dintre cititorii săi. Dacă un istoric al religiilor italian, francez sau american care este familiarizat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
perpetuarea ei sub semnul unei stranii pedagogii (căci de aceea, În fond, Încă scrie), Zerlendi e un personaj care Își ajută din plin naratorul și autorul: ceea ce Eliade nu a Împlinit În Întreaga sa biografie de până atunci, nostalgia sa unificată, este o amendare răsturnată a destinului lui Zerlendi. Cu alte cuvinte, incompletitudinea lui Eliade este totodată excesul lui Zerlendi, care se reîntoarce - fie și În acest mod anevoie de descifrat - pentru a depune mărturie și, de asemenea, pentru a controla
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
I de Hohenzollern, viitorul rege al României independente, a fost marcat și de o serie de aspecte ale problemei orientale care și-au pus amprenta asupra evoluției poziției internaționale a României, din această perioadă. Preluând gestionarea destinelor tânărului stat român unificat, În luna aprilie 1866, În Împrejurări prea bine cunoscute, pentru a mai fi necesar să fie recapitulate, Carol I Își asumă și un portofoliu grevat de probleme Încă nerezolvate, În cea mai mare parte, de evoluția problemei orientale, În care
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Cuza afirma că acesta va fi „așa precum România o va simți și o va dori” <ref id="10"> 10 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, p. 106. </ref>. Trebuie să observăm Însă că, În urma acestor Împliniri, domnia unificată a Principatelor Române n-a obținut alte prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
cel inferior Classis Moesica. Numai după realizarea de către Traian, în ajunul războaielor dacice, a canalului legând cele două biefuri, concomitent cu șoseaua mergând de-a lungul fluviului, agățată pe podini de lemn în Cazane, această flotă a putut fi efectiv unificată. Astfel Danubiul a putut coborî liber, cu nume cu tot, în cursul său inferior, atât pentru romani cât și pentru urmașii lor. Era firesc ca daco-romanii și noi românii să păstrăm și să extindem pe tot cursul fluviului acest nume
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
permite însă o restitutio ad integram deplină. Caracteristica fundamentală a acestei psihoze este o disociere a funcțiilor psihice, precum și impresia că personalitatea bolnavului își pierde unitatea sa, iar întregul complex psihic nu se mai combină într-un conglomerat omogen și unificat totodată, care caracterizează persoana umană. Disocierea intrapsihică și starea de discordanță exterioară a bolnavului în raport cu lumea, sunt caracteristici specifice psihozei schizofrenice; fapt care a făcut pe unii autori să o compare, simbolic, cu „o orchestră fără dirijor”. În ceea ce privește manifestările psihopatologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depășit barierele mentalității catolice. Papa Ioan Paul al II-lea a reînnodat dialogul catolicilor cu creștinii ortodocși și chiar cu mozaicii și islamicii. Putem spera, datorită gândirii sale hiperrealiste, într-o lume de religii prietene sau chiar într-o lume unificată religios? Cine știe... 15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitatetc "15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate" Numai gândirea hiperrațională ar putea domina hiperrealitatea. Realismul practic a fost obsesia istoriei și a gândirii moderne. Hiperrealitatea și hiperrealismul au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formula legi mai precise deci asupra relației dintre condițiile exterioare și comportamentul lor. Considerând limitele schemei funcționale și ale celei cauzale, putem întrevedea cu claritate faptul că ele sunt complementare și că este posibilă conectarea lor într-o schemă explicativă unificată. Schema funcțională trebuie deschisă spre exterior, explorând modul în care afectează condițiile de mediu funcționarea sistemului. Schema cauzală trebuie completată cu explicarea procesului de producere a efectului, prin evidențierea funcționării sistemului în diferitele condiții de mediu. Rezultă de aici ceea ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]