25,589 matches
-
provoacă des oameni la duel. În doar cîteva luni, se laudă duelomanul, a participat la 14 dueluri, "6 la munteni, 5 la moldoveni și 3 pe granița Milcovului". Din această remarcă, rezultă că piesa a fost prelucrată de Negruzzi înainte de unirea Principatelor române (1859). Mai mult decît atît, Cezar Bolliac pare că se referă anume la această piesă a lui Negruzzi (numind-o însă altfel, Două dueluri) într-un articol din "Curierul românesc", din 17 XII 1845. Probabil, deci, că vodevilul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
sentimentul crepuscular par vagi ecouri din poezia lui Blaga. George Meniuc luptă dramatic cu o tendință melancolică, străduindu-se să țină partea vieții, a energiei și a tradiției, în poeme ca Vlagă, Copilăria-mi verde, Muzeu, Hălăduire, Fântânile trecutului, Oseminte, Unire etc. Răzvrătit împotriva depresiei și a "non-eului bizar", înstrăinat, poetul apelează la resursele copilăriei și ale originilor (casa, plaiul natal și "singurătatea Ierbii"), pentru a înlătura lașitatea unei sinucideri: "Mâna nu m-ascultă, răzvrătită/ Să-mi reteze gâtul cu tăișul
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
ochi. Locuința de pe Săulescu 2 (un vechi imobil adăpostind numeroase apartamente, magazine, ateliere etc. și care, la origine, fusese hotel - celebrul Hotel Petersburg, intrat în istorie prin adunarea de la 27 martie 1848 a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre Piața Unirii, iar din balconul unor vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
patriarhului de la Iasnaia-Poliana. Muncă laborioasă semnată de soția sa, Janina Ianoși, carte apărută în 1975 la Editura Univers. Istoricii cunosc multe alte amănunte ale trecerii lui Tolstoi în tinerețe (26 de ani) prin Muntenia și Moldova, cinci ierni doar înainte de Unirea Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul XVIII: cucerirea mult râvnitului Bizanț, a doua Romă a Europei, și care cetate eternă ar fi trebuit să devină astfel Moscova Rusiei
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
află Palatul Conachi-Cantacuzino, de pe Bd. Carol I, deși a găzduit zeci de ani un trust de construcții, palatul situat peste drum de Biblioteca Universitară „Eminescu”, ce fac parte, împreună, din ansamblul Fundațiilor Regale. Cu chiu, cu vai, lucrările la Muzeul Unirii și la Casa Cantacuzino-Pașcanu se apropie de sfârșit. Când vor fi redate circuitului public? Nu se știe. Dacă, însă, la câteva din aceste edificii s-au făcut barem lucrări de consolidare a temeliilor și în structura de rezistență, la Palatul
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
laboratorul zonal de restaurări, Biblioteca județeană „Asachi”. El se identifică, în conștiința ieșenilor cu acea instituție numită Complexul Național Muzeal „Moldova”, care mai cuprinde și Palatul de la Ruginoasa (unde se cuvin de asemenea, urgente reparații), și Muzeul Kogălniceanu, și Muzeul Unirii. Instituție aflată sub directa oblăduire a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general de restaurare. Dar un proiect nefinanțat rămâne un simplu dosar. Care a costat totuși destui bani. Într-un pliant, tipărit în urmă cu șase ani
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui Învățături de istorie. Când În 24 ianuarie 1859 Împlinea 10 ani, românii din Moldova și Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe se tocmește mocan la stână. Începe o viață aspră, o luptă
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
a lui Șincai, cumpărată la Viena, și recitind „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să vadă statuia marelui voievod. Și pleacă la București. Ajuns la statuie Îi mulțumește Domnului pentru reușită și-i cere realizarea Unirii. Este găsit de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin muzeele Bucureștiului, Îl duce la Liga culturală unde cunoaște personalități cărora le cere cărți pentru românii din Transilvania și ajunge personajul principal
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Îl prezintă astfel : „”este spațiul (coborâtor, s.n.) care unește (s.n.) astralul cu omenescul, fizicul cu metafizicul, forma derivată cu forma dintâi, lumina de ordin secund cu lumina primordială”, Poate că verbul adecvat ar fi fost „apropie”, și nu „unește”, deoarece unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar fi dorit-o atât de mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare a Luceafărului, acesta afirmă că„spațiul său existențial se contaminează astfel, prin posibila
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
California, am plecat dar am menținut bune legături atât cu el cât și cu soția lui Ion, Valentina, care după moartea sa s-a mutat În Florida. La Saint Louis fiind, m-am Împrietenit cu Anton Crihan, unul dintre făuritorii unirii Basarabiei cu România din 1918, conducător al cohortelor moldovenești și autor al cărții bine documentate și de mare interes politic și istoric ”Basarabia, ținut românesc după surse rusești.” Puțin după ce s-a mutat În Florida, a decedat: după el au
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
succedat, cu o densă ritmicitate, de-a lungul a mai bine de trei decenii: Lugoj, între 1912 (primul popas concertistic în Banat) și 1943 (concert de adio oferit melomanilor bănățeni), Timișoara (între anii 1921 - prima prezență în Banat după Marea Unire - și 1943), Arad (1922-1943), Caransebeș (1922, 1927 și 1929) și Oravița, cu o prezență singulară, în 1931, unde a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul și răpirea, extazul ca act al omului de uitare de sine, răpirea ca act al lui Hristos, prin care omul e atras cu totul din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
utilizează mai des noțiunea de διανοία, ce definește mai degrabă facultatea noetică a spiritului, decât noțiunea de νοῦς care este mai echivocă”<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși pentru a-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>, cu un cuvânt, extazul. Acesta
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
lor. Ajuns aici, trebuie subliniat că diplomatior români din Statele Unite și Anglia le-a fost semnalizata cartea lui Tokes, dar nu au reacționat în niciun fel, ceea ce este mai repede considerat un semn de vinovăție decît de lașitate!! După înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu Regatul Român, ungurii transilvăneni au beneficiat de toate drepturile înscrise în Constituția României. De exemplu; viitorul tătic a lui cap pătrat termină, în limba maghiară, Institutul Teologic Reformat din Cluj în 1938 și pleacă mai departe la studii
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Period, vol. 6:202, New York, 1956; Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 10-12; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 309. footnote>. Νηφάλιος μέθη este un termen propriu filonic și constă într-o stare mistică ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna nu subscriu întru totul. footnote>, cu multe modificări a trecut în patristică: lipsește la Clement Alexandrinul, Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz<footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. În viziunea lui Plotin, pentru sufletul în unire cu Unul există un extaz autentic, în sensul unei ieșiri din sine. În acest urcuș sufletul nu devine Nous, nici Nous-ul (= Mintea, Intelectul) nu devine Unul: el trece din el însuși în altul. Plotin însuși a cunoscut atare experiențe
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
extazului datorită abuzului acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz. Dumnezeul cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura posedă liber arbitru să coopereze cu această lucrare, dar are și oportunitatea de a o refuza<footnote Collection I, 45.3. footnote>. În unire cu lucrarea Duhului asupra inimii este recunoașterea faptului că Dumnezeu, pentru rațiunile și scopurile proprii Lui, poate retrage într-o oarecare măsură „lampa arzătoare a harului”<footnote Collection II, H. Döries, E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
au puterea harului, nu sunt încă pe deplini slobozi. Și eu am ajuns, în anumite momente la măsura (libertății posibile) și știu că nu există om desăvârșit”<footnote Ibidem, omil. VIII, 4-5, în PSB, vol. 34, p. 127-128. footnote>. Această unire sau uniune cu Dumnezeu și Raiul va fi o stare permanentă, dar receptarea viziunilor și revelației în stare de beție tranzitorie prezintă similitudini cu înțelesul conferit profeției în lucrările lui Filon<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de „asimilare”, prin termenul cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei, Editura
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]