305 matches
-
de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate, urbanitate, feminitate. Femeia și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și o nouă problematizare a subiectului uman: personajele sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sens, Desmond Morris specifică intenționalitatea gestului și clasifică gesturile primare în: a) gesturile expresive se referă la mișcările manuale și expresiile faciale, care dau sens stărilor noastre emoționale și scapă controlului voluntar, apropiind specia umană de cea animală și constituind universalii ale interacțiunilor umane. Ele sunt apropiate gesturilor întâmplătoare, însă nu îndeplinesc o funcție mecanică, ci una comunicativă; b) gesturile mimate sunt cele în care emițătorul încearcă să imite o persoană, un obiect, o acțiune. Din categoria gesturilor mimate fac parte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mod sistematic pînă acum de cercetători, mai ales în cazul unor limbi exotice sau foarte îndepărtate de spațiul european. Succesul demersului sau constă, fără îndoială, și din inteligență de a fi evitat chestiunile controversate (și, poate, chiar insolvabile) de tipul universaliilor lingvistice, care ar fi încărcat inutil paginile unei lucrări cu informație densă, foarte complexă și de diverse tipuri. Cartea realizată de Dorel Fînaru este, după cum se poate ușor constată, rezultatul unei cercetări laborioase și îndelungate, însă, desigur, Domnia sa va fi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a celuilalt" (de aceea, limbajul este modul esențial și manifestarea primară a lui "a-fi-cu-celălalt" al omului; cf. Aristotel, Politica); e) limbajul se prezintă întotdeauna și cu necesitate sub forma "limbii": tradiția istorică a unei comunități istorice. Creativitatea și materialitatea sînt universalii ale tuturor formelor culturii care, toate, sînt "activitate creatoare ce se realizează în lume prin forme materiale". Semanticitatea este "diferența specifică" a limbajului față de celelalte forme ale culturii. Alteritatea este trăsătură distinctiva a actului de a semnifică lingvistic față de alte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
permite să constatăm sau să recunoaștem în lume entități corespunzînd acestor modalități oferindu-ne, în acest fel, posibilitatea de a cerceta lucrurile în ele însele"53. 3. CLASIFICAREA LIMBILOR. CRITERII GENERALE Problema tipologiei limbilor este strîns legată de cea a universaliilor lingvistice, ambele încercînd, în esență să răspundă la două întrebări în aparență antitetice: 1. Care sînt trăsăturile comune tuturor limbilor lumii, altfel spus ce au comun limbi precum basca, germană, greacă, georgiana, chineză?; 2. Care sînt trăsăturile care diferențiază limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
metodologic 63, cît și legături de ordin, s-ar putea spune, intrinsec: cele două puncte de vedere - tipologic și genealogic - pot fuziona, permițînd o cunoaștere mai profundă a obiectului cercetat"64. Într-o foarte cunoscută lucrare despre tipologia lingvistică și universalii, Bernard Comrie 65 consideră că asemănările între limbi ar putea fi explicate prin patru cauze principale: universaliile lingvistice, înrudirea genetică, contactul lingvistic și întîmplarea. Am văzut mai înainte ca începuturile tipologiei lingvistice se relaționează de metodă comparativ-istorică: din această perspectivă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologic și genealogic - pot fuziona, permițînd o cunoaștere mai profundă a obiectului cercetat"64. Într-o foarte cunoscută lucrare despre tipologia lingvistică și universalii, Bernard Comrie 65 consideră că asemănările între limbi ar putea fi explicate prin patru cauze principale: universaliile lingvistice, înrudirea genetică, contactul lingvistic și întîmplarea. Am văzut mai înainte ca începuturile tipologiei lingvistice se relaționează de metodă comparativ-istorică: din această perspectivă tipurile lingvistice erau văzute în primul rînd că tipuri morfologice, deosebite în principal în funcție de structură cuvîntului. După cum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Colocviul de la Dobbs Ferry din 1961. Lucrările sale vor fi editate de Greenberg 70. În studiul Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements 71, Joseph H. Greenberg propune o celebra lista de 45 de universalii dintre care unele au în vedere ordinea cuvintelor, altele se referă la prezența sau absența unor categorii precum flexiunea, derivarea, genul etc. Universalia cu numarul 42 e una dintre puținele care își merită cu adevarat numele, pentru că are în vedere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvisticii care studiază principiile de clasificare a limbilor pe baza sistematizării taxonomice a procedeelor de exprimare în termenii unor sisteme pancronice ale categoriilor lingvistice"85. După cum am văzut în capitolul anterior, clasificarea tipologica a limbilor este strîns legată de problema universaliilor lingvistice și încearcă să răspundă la două întrebări fundamentale: prin ce mecanisme limbile se diferențiază între ele? și care sînt trăsăturile comune tuturor limbilor lumii? Încercarea de a răspunde la aceste întrebări a dus la apariția lingvisticii științifice la începutul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între structura gramaticala de suprafață și structura semantica de adîncime 140. Perspectiva funcțională a Școlii de la Praga se concentra în segmentarea enunțului în temă și remă. Acestea sînt noțiuni ale structurii profunde (semantice) ale oricărei limbi, relevînd, prin urmare, existentă universaliilor lingvistice. La nivelul structurii de suprafață, tema și rema se exprimă prin diferite mijloace gramaticale. În lucrarea Ein "typologisches Konstrukt"141, Skalička postulează existența a cinci constructe tipologice, care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nr. 1, Editura Universității, Suceava, 2008, pp. 21-28. Fînaru, Dorel, Metalimbajul (ÎI). Metalimbaj și terminologie (lingvistică), Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seria Filologie, A. Lingvistică, tomul XVI, nr. 1, 2010, Editura Universității, Suceava, 2011, pp. 43-57. Fînaru, Dorel, Universaliile limbajului, în rev. "Meridian critic". Annals "Ștefan cel Mare" University of Suceava, Philology Series, nr. 1, 2014, pp. 159-171. Fînaru, Dorel, Valente ale lingvisticii textuale coșeriene, în vol. Normă- sistem-uz: codimensionare actuala, vol. I, Chișinău, 2012, pp. 16-23. Fox, Anthony
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
52, 57, 58, 88, 91, 101, 130, ~ polifiletică 225, ~ sociolingvistica 12, 21, 39, 103, 105, 114, ~ structurală 50, ~ textuala 99, 100, ~ tipologica 12, 16, 20, 21, 42, 49, 50, 52, 55, 57, 59, 63, 76, 86, 99, 101, 237, ~ a universaliilor 99, ~a zecimala universală (CZU) 345 clasificator 189, 195, ~ specificativ 187 clic 209, 214, 215, 217, 247, 275, 306, 314, ~ alveolar 315, ~ apical 299, ~ bilateral 215, ~ cerebral 275, ~ consonantic 267, 314, ~ dental 275, 299, 314, 315, ~ egresiv 247, ~ ingresiv 247
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
120, 147, 163, 164, 204, 291, 296, 298, ~ a formei 54, ~ funcțională 64, 75, ~ simfazică (stil de limbă) 34, ~ sinstratică (nivel de limbă) 34, ~ sintopică (dialect) 34, ~ taxonomica 11, ~ tehnică 64, 73, ~ tipologica 204 uniune lingvistică 116, ~ balcanică 117 universalie/universalii 14, 20, 33, 49, 51, 53, 57, 67, 76, 99, 127, 129, 356 uralică 119, 120, 121, 122, 141, 175, 176, 177, 178, 179, 184, 185, 186, 259, 260, 274, 278, 279, 281, 283, 284, 286, 287, 290, 313, 342
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. Clasificarea tipologica (Al. Ionașcu), a. Scurt istoric, b. Clasificarea morfologica tradițională, c. Teoria lui Edward Sapir, d. Cercetările tipologice și analiza cantitativa, e. Critică noțiunilor tipologiei tradiționale, f. Criterii fonologice, sintactice și lexicale în tipologie, g. Tipologia sistematică și universaliile lingvistice, h. Relații și implicații ale tipologiei; 4. Clasificarea genealogica (Elenă Slave); 5. Echivalentă idiomurilor (Ioana Prioteasa); 6. Posibilitatea traducerii (Ioana Prioteasa); 7. Traducerea automată (Ioana Prioteasa), a. Scurt istoric, b. Calculatorul electronic și traducerea automată, c. Cîteva probleme de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
of Chicago Press, Chicago, 19811, 19892. V. și Georg Bossong, Bernard Comrie European Research Projet Typology of Langues în Europe, Mouton de Gruyter, 1998 (vezi Proiectul EUROTYP, care viza descrierea tipologica a limbilor europene). 189 Pentru numeroase alte clasificări ale universaliilor și de tipologie a limbilor, cu exemplificări, v. bibliografia specială. V și http://wwww.typo.uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu sunt elemente pur «monstrative» [designative], ci simbolice și generalizatoare, adică nu desemnează indivizi, experiențe izolate, ci semnifică genuri, clase ori concepte generale elaborate de rațiune. Este un fapt incontestabil că până și unitățile particulare sunt desemnate în limbi cu ajutorul «universaliilor » (adică numele cu care ne referim la indivizi sunt nume de clase: numim un obiect particular casă, cu un nume care este cel al clasei respective), fapt pentru care, în actele concrete de vorbire, efectuăm în mod constant o operație
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
susținut teoria ineismului, conform căreia capacitățile lingvistice sunt o parte specializată a zestrei genetice cu care venim pe lume, ele fiind cunoștiințe înăscute care trebuie doar dezvoltate de-a lungul vieții. în structurile cognitive, limbajul se prezintă sub forma unor „universalii formale”, ceea ce conduce la însușirea limbajului de către toți copii, într-o formă uniformă și rapidă, indiferent de condițiile pe care le oferă mediul sub aspect lingvistic. Limbajul și funcțiile cognitive cu care se află în interdependență sunt considerate drept „organe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dispunem de un repertoriu de lucrări care să permită a pune în lumină mecanismele de bază ale funcționării limbajului. Chamsky N. (47; p. 99) subscrie la importanța studiului achiziției pentru a înțelege natura limbajului în general; dimpotrivă, în cadrul teoriei psihogenetice, universaliile lingvistice nu constituie o schemă înnăscută ci mai degrabă un ansamblu de strategii construite pe modele euristice ale tuturor achizițiilor perioadei submotrice (170; p.2). Aceasta va explica apariția simultană (cu diferențe individuale) a primelor comportamente verbale din limba pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
creativității lingvistice și culturale în general. 1.3.1. Ca trăsătură esențială și definitorie, creativitatea reprezintă deopotrivă o universalie a limbajului ca activitate cognitivă umană. Însă ea nu este, fără îndoială, singura. Dimpotrivă, Coșeriu afirmă că, de fapt, există cinci universalii esențiale ale limbajului, dintre care trei (creativitatea, semanticitatea, alteritatea) sunt "primare", iar două (istoricitatea și alteritatea) "secundare". Dintre universaliile "primare", (a) creativitatea, la care ne-am referit mai sus, "caracterizează toate formele culturii", între care limbajul se individualizează, prin (b
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a limbajului ca activitate cognitivă umană. Însă ea nu este, fără îndoială, singura. Dimpotrivă, Coșeriu afirmă că, de fapt, există cinci universalii esențiale ale limbajului, dintre care trei (creativitatea, semanticitatea, alteritatea) sunt "primare", iar două (istoricitatea și alteritatea) "secundare". Dintre universaliile "primare", (a) creativitatea, la care ne-am referit mai sus, "caracterizează toate formele culturii", între care limbajul se individualizează, prin (b) semanticitate, drept "activitatea care creează semnificate", care "sunt întotdeauna create pentru altul sau, mai bine zis, ca fiind dinainte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sus, "caracterizează toate formele culturii", între care limbajul se individualizează, prin (b) semanticitate, drept "activitatea care creează semnificate", care "sunt întotdeauna create pentru altul sau, mai bine zis, ca fiind dinainte și ale altuia" (de unde și (c) alteritatea limbajului). În ceea ce privește universaliile "secundare", (d) istoricitatea (care rezultă din creativitate și alteritate) "înseamnă că tehnica activității lingvistice apare întotdeauna sub forma unor sisteme tradiționale proprii comunităților istorice, sisteme care se numesc limbi", în timp ce (e) materialitatea rezultă din semanticitate și alteritate: "pentru ca ea [semanticitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
palier, sarcina cercetării, pe care am început deja să o aproximăm prin observațiile anterioare, va fi aceea de "a explora în profunzime, explicativ și descriptiv, 'mecanismele' "designării metaforice" [ale textemelor - n.n.], ca un complex de operații de "determinare reciprocă a universaliilor", "cu ajutorul contextelor și situațiilor" în care să se producă acel spor semnificativ al cunoașterii, definitoriu pentru creația metaforică în limbaj"320. O sugestie importantă pe care Borcilă o oferă în această privință este că ne aflăm în "domeniul în care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2nd edition, 2007, Editura Universității "Petru Maior", Târgu-Mureș, 2007, p. 126) 301 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 221. 302 Considerăm că, potrivit clasificării coșeriene a universaliilor (v. Idem, "Universaliile limbajului și universaliile lingvisticii" ["Les universaux linguistiques (et les autres)", 1974], în Omul și limbajul său, pp. 73-111), "discursul repetat" reprezintă o universalie esențială, situată la nivelul universal (al activității vorbirii), generală, dinamică, conectivă și pozitivă. 303
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Editura Universității "Petru Maior", Târgu-Mureș, 2007, p. 126) 301 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 221. 302 Considerăm că, potrivit clasificării coșeriene a universaliilor (v. Idem, "Universaliile limbajului și universaliile lingvisticii" ["Les universaux linguistiques (et les autres)", 1974], în Omul și limbajul său, pp. 73-111), "discursul repetat" reprezintă o universalie esențială, situată la nivelul universal (al activității vorbirii), generală, dinamică, conectivă și pozitivă. 303 Idem, "Dincolo de structuralism
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]