237 matches
-
de aniă și respingerea resemnării în fața limitelor intelectuale, organice și naturale ale umanului, însumate ca o constantă a condiției umane în filosofia occidentală. Sau în privința optimismului necritic învestit în dezvoltarea uman-tehnologică, în absența îngrijorărilor în legătură cu posibilele amenințări existențiale și în universalizarea utopiilor, fără contraponderea adusă de eventualele distopii. De pildă, ingineria genetică este aprobată în unanimitate ca o necesitate terapeutică, ca o inevitabilitate în scopul vindecărilor și al sporirii capacităților fizic-intelectuale, în timp ce posibilitatea unui pericol sau a unei erori de „programare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ieșirile grafice sau videografice, proteza percepției automate va funcționa ca un fel de imaginar mașinic din care noi vom fi de data aceasta în mod total excluși (Virilio, 1992, p. 126Ă. Într-un sens restrictiv, „mașina viziunii” corespunde, din perspectiva universalizării, „mașinii-univers” în terminologia lui Lévy (1987Ă. Pentru acesta din urmă, informatica echivalează cu propulsarea unei tehnologii intelectuale prin care se conturează un anumit mod de percepție. „Mașina universală” determină emergența unei anumite viziuni asupra lumii care propune calculabilitatea întregului univers
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din urmă, informatica echivalează cu propulsarea unei tehnologii intelectuale prin care se conturează un anumit mod de percepție. „Mașina universală” determină emergența unei anumite viziuni asupra lumii care propune calculabilitatea întregului univers. În cadrul acesteia, imaginea numerică lărgește câmpul vizibilității până la universalizarea informațională în termeni majori spre deosebire de demersurile incipiente ale altor instrumente tehnologice de genul lunetei astronomice, al microscopului sau al razelor X. Pentru Lévy, imaginea sintetică oferă percepției modele abstracte, informatizate ale fenomenelor fizice, chimice, biologice, cosmologice etc., modele care poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1998Ă, de pildă, nu întrevede decât isteria din versiunile „paranoice” ale cyberspațiului. Pentru Virilio, umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge la perspectiva virtualizării globale a „bombei informatice” (procesul de mondializare a virtualizăriiă, atât în ceea ce privește cronopolitica (temporalitatea instantă și mondială instituită de telecomunicațiiă, cât și politica biologicului (informatizarea genetică a viețiiă. 3.7. Postumanismul critic temperattc " 3
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Trebuie făcută o distincție clară între aspirațiile morale la un moment dat ale unei națiuni și legile morale. În lupta lor pentru maximizarea puterii și securității, statele care dețin o putere semnificativ mai mare decât celelalte pot exercita presiuni pentru universalizarea, generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
lungul timpului. Cauza principală au fost tendințele naționalist separatiste, puternic manifestate pe măsură ce națiunile se constituiau ca entități odată cu desprinderea lor din colosul roman. Prin urmareîn opinia lui Paulescu - naționalismul s-a dovedit a fi o puternică barieră împotriva tendinței de universalizare și unitate a bisericii creștine. Alimentate de patimi la nivel individual (orgoliu, vanitate, trufie), puternic susținute la nivel național de instinctul național, vor face ca popoarele, orbite de fanatismul unor ereziarhi și lideri religioși, să nu înțeleagă rostul carității în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită perspectivă, tradiția, prejudecata, ceea ce este prealabil actului de Înțelegere. Prin prisma acestei reabilitări, cercul hermeneutic nu mai este un cerc vicios; el devine cel care face
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Kant311. A urmat episodica stăpânire a Prusiei de către Napoleon, epoca în care Fichte exalta naționalismul german în în Prusia, prin ale sale "Discursuri către națiunea germană". În anul 1806, Hegel a prevăzut "sfârșitul istoriei" în victoria ideilor Revoluției franceze și universalizarea unui Stat care să încorporeze principiile libertății și egalității. Această schimbare globală a lui Hegel, reflecta modificările în conștiință și ideologie, care până la urmă afectează și lumea materială. 3. Europa "Sfintei Alianțe". Noua Confederație germană, creație a Congresului de la Viena
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
intelectuale, ca și discursul lui M. Tendința de reducție la invariant există în studiile monografice consacrate lui Macedonski, Mircea Eliade, Étiemble. Exegetul se lasă fascinat de elevarea potențială a fiecărui caz la plafonul unor categorii nominale. Sintagma este folosită pentru universalizarea experienței macedonskiene, dar poate fi extinsă profitabil și la Mircea Eliade sau la Étiemble. Reducția categorială presupune frecvent proiecția universaliilor în sfera morală. E cazul categoriilor de macedonskianism, de hermeneutică militantă a lui Eliade sau de comparatism militant al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de creștere organică și este oarecum sceptic În ceea ce privește posibilitatea de perfecționare sau progres a societății umane. Această viziune este Însă completată de o serie de crezuri liberale. Mai mult decât oricare alte grupări politice din SUA, neoconservatorii doresc să mențină universalizarea doctrinelor liberale ale Revoluției Americane cuprinse În Declarația de Independență. După cum explica unul dintre aceștia, „ceea ce se conservă este liberalismul nostru - extensia sa În timp și spațiu” (Lindberg, 2004, p. 4). Neoconservatorismul surprinde deci o interpretare particulară a temelor liberale
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cazul biodiversității). Aceste dispariții vor fi rezultatul următoarelor două practici: 1) politica lingvistică a statelor care nu acordă protecțiile lor legale sau constituționale; 2) schimbările din modurile de viață ale populațiilor de vorbitori ca efecte ale dezvoltării capitalismului și ale universalizării societăților de consum [sedentarizarea populațiilor nomade din Africa, distrugerea mediilor naturale (păduri ecuatoriale prin Africa și prin America de Sud), dispariția țăranilor în țările occitane și în Bretania (în Franța) sau în cazul unor minorități din alte țări (mai ales din Asia
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de mortalitate. De asemenea mobilitate a populației ridicată. Urbanizarea Creșterea numărului de orașe. În 1980, 70% din Europa continentală era urbanizată. Schimbări sociale Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia socială, toate celelalte criterii (educație, rasă, religie, etc.) sunt subordonate criteriului economic. Secularizare și raționalizare Impune ca unic mod de înțelegere a lumii pe cel produs de știință. Instituțiile, credințele, practicile religioase
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nouă fază de dezvoltare stabilirea unor noi relații cu ceea ce se recunoaște a fi cultura europeană constituie un eveniment, într-adevăr, capital. Idealul său este de a deveni o cultură europeană integrală sau, cel puțin integrabilă, în anumite condiții precise. Universalizarea nu este posibilă decât în aceste cadre și sub această emblemă. Valoarea sa este riguros simbolică: Europa, într-o astfel de perspectivă, presupune nu numai un imens salt cultural calitativ, dar și o schimbare radicală de optică: acceptarea și asumarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai mare de aspirații populare, ne-satisfăcute în interior și devenite legitime, erau proiectate în exterior: Morgenthau a susținut că există o legătură strînsă între apariția societăților de masă, ferocitatea puterilor naționaliste moderne și războiul fără compromisuri. Pentru el, această universalizare a impulsurilor naționaliste, sau "universalismul naționalist", cum îl numește el, a devenit cel mai mare pericol al politicii mondiale din secolul al XX-lea, din momentul în care a reușit să submineze forța moderatoare a normelor împărtășite de "Internaționala aristocratică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
deopotrivă la raționalitatea utopică și la iraționalitatea programatică pe care le cultivau unii moderniști"178 (s. a.). Sunt așadar de necontestat multe dintre calitățile postmodernismului (precum redeschiderea problemei istoriei ca domeniu, a contemporaneității, a discursului în arhitectură sau literatură, radicalizarea ironiei, universalizarea pluralismului etc.), dar aceste trăsături nu sunt concepute decât ca dezvoltări sau radicalizări ale modernismului sau ale altor curente care s-au dezvoltat în interiorul modernității, și nu ca un un curent cu adevărat nou, de sine stătător. 2.3.3
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
măsură să descrie societatea postmodernă. Filosoful francez consideră că și societățile primitive au trăit un proces de implozie dirijată, care a dus la colapsul lor, dar și la explozia și expansiunea întâlnite la toate nivelurile civilizațiilor moderne, aflate sub semnul universalizării pieței, legilor și a valorilor economice și filosofice. În schimb, acest proces exploziv al modernității a devenit incontrolabil, astfel încât implozia care caracterizează societatea actuală este o consecință a acestuia: "implozia nu poate fi, pentru noi și astăzi, decât violentă și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru a ne întoarce din nou la izvoarele literar-europene) vorbește, cum am văzut, de o gândire comună, de un suflet universal, de un gust mai universal care absoarbe, depășește și rectifică gustul exclusiv național. Se preconizează de pe acum o dublă universalizare, căreia studiile literare actuale, comparatiste în primul rând, nu i se mai pot sustrage: 1. Literatura universală include toate literaturile din Vest (Extremul Occident) și Est (Extremul Orient); 2. Literatura europeană, a cărei vocație universală a fost proclamată de toți
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să analizăm și în același timp să universalizăm omul și timpul în care trăim. Arta nu este nici educație, nici delectare facilă. Ea este o stare a conștiinței, un semn distinct de identitate. V-aș ruga să reveniți asupra ideii universalizării mesajului. Important ar fi ca arta românească să ne poată defini timpul în raport cu celelalte culturi. Filmele și spectacolele nu trebuie să satisfacă doar momentul în care trăim, ele trebuie să devină un mesager de esență umană, de calitate socială, de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lor universale este incompatibil cu cel fâț] de mijloacele de acțiune asupra lor (de exemplu, nu putem îmbr]tisa în același timp rezultatul promisiunilor false și menținerea mijloacelor de promisiune, în acest caz, de fals] promisiune). Teoria kantian] legat] de universalizare se distinge de principiile înrudite (prescriptivismul universal, Regulile de Aur) în dou] aspecte majore. În primul rând, nu se refer] la dorințe sau preferințe, chiar dac] ar putea avea valoare universal]. În al doilea rând, ea reprezint] o procedur] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoria recomand] nu este o alegere sau alta de c]tre un agent oarecare, ci alegerea unui anumit tip de opțiune de c]tre un anumit agent în anumite circumstanțe; se spune adesea c] acesta este un angajament fâț] de universalizare (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Acest angajament înseamn] c] orice teorie moral] face apel la valori dat fiind faptul c] opțiunea pentru anumite alegeri este considerat] acum o stare dezirabil]. Cel]lalt aspect al premisei noastre cheie este c], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posibil acest lucru, în cazul conflictelor de idei. (1981, p. 214) Reversibilitatea, așa cum pare s] susțin] Kohlberg, este capacitatea noastr] de compasiune dat] fiind exprimarea ei complet] și cât mai logic] în contextul interacțiunii sociale (vezi și conceptul potențialului de universalizare, discutat în acest volum în capitolul 14, „Etică lui Kant”, si capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Așa cum remarc] Kohlberg: „Oricine înțelege valorile vieții și propriet]ții recunoaște c] viață este moral mult mai valoroas] decât proprietatea” (1981, p. 123). O persoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
termen lung, de la centralizare la descentralizare, de la ajutorul instituțional la autoajutorare, de la ierarhii către rețele, de la opțiunea exclusivă către cea multiplă, de la democrația reprezentativă la cea participativă; sau Fukuyama (1992) în evoluția către sistemele democratice ca forme de guvernământ și universalizarea lor după încheierea Războiului Rece ș.a. Se poate spune că orice analiză actuală asupra schimbării este până la urmă tributară acestei viziuni. Bineînțeles că ea își are criticii și susținătorii săi, pentru că, fără îndoială, orice modificare a unui statu-quo e însoțită
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]