1,147 matches
-
toate acestea implică teorii, iar teoriile despre comunitate sunt contradictorii. La extrem, dezbaterea a produs propoziții ideologic opuse, dar la fel de friabile. Se spune că modernitatea și comunitatea sunt ireconciliabile, că acele caracteristici ce definesc comunitatea nu pot supraviețui industrializării și urbanizării. Dacă este să ne gândim însă că, de fapt, chiar societățile în care s-au găsit modalități pentru perpetuarea în forme noi a comunităților sunt cele puternice, înțelegem inconsistența unor asemenea idei. Dar și asupra acestor considerații vom reveni. Alții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fiind un mediu mental format din idei, tradiții, sentimente, norme. Acestea formează ceea ce Redfield numește "viața mentală comună". Transformarea mentală reprezintă principala modificare ce se petrece în cazul trecerilor spre noi etape de evoluție, cum ar fi cea legată de urbanizare, de exemplu. Există, desigur, și influențe ale sistemului ecologic asupra valorilor, caracterului oamenilor și asupra relațiilor dintre aceștia. Acolo unde resursele sunt foarte limitate, apar practici de împărțire a hranei. Dar: "Viața mentală umană are o structură proprie. Este dificil
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dar întemeiată de oferire a unei definiții bazate pe structură. Una dintre consecințele acestui efort este impresia conform căreia comunitatea reprezintă o modalitate tradițională de relaționare, contrastantă cu formele sociale aparținând modernității. Structurile sociale ale societății industriale caracterizate prin impersonalitate, urbanizare, raționalizare și centrarea pe clase sociale nu mai au multe în comun cu modul tradițional de relaționare. Și totuși comunități există și astăzi, ceea ce dovedește existența unor maniere în care nu neapărat ele s-au adaptat schimbărilor sociale, ci posibilitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu privire la comunitățile umane și în particular în contextul debutului de deceniu șase în America, această tendință spre integrare ar fi fost discutabilă. Pentru cele mai multe, sensul la acel moment era către creșterea complexității din punctul de vedere al dimensiunii, densității populației, urbanizării, supra-urbanizării etc. Pe măsură ce comunitățile devin tot mai mari, varietatea comportamentelor sociale acceptabile devine de obicei mai mare. Indivizii și grupurile cu experiențe diferite aduc fiecare noi obiceiuri și idei necesare unei culturi aflate în expansiune. Cu timpul însă, complexitatea este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
XVII-lea familia și orașul erau versiuni de dimensiuni diferite ale aceluiași tip de interacțiune socială, situația este sensibil diferită în secolul al XX-lea. Și totuși, familia nu mai este considerată o variabilă pasivă, dependentă de schimbările din societate (urbanizare ș.a.). Din ce în ce mai mult comunitățile din jurul familiilor își asumă un rol activ și în acest sens. Chiar dacă nu acceptăm ideea familiei în sensul contemporan cel puțin ca și comunitate, nu putem nega faptul că maniera generală de raportare la familie într-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
suburbiatoare). Civilizația s-a hrănit prin intermediul rădăcinii satului. Dacă o bună perioadă în istorie modelele rural/urban au fost identificate prin caracteristici clar diferite, de ceva vreme se observă două fenomene care sunt parte a aceluiași proces de omogenizare relativă: urbanizarea satului și ruralizarea orașului. Sigur că acestea au impact diferit funcție de cazurile concrete analizate, dar sunt prezente în mod sensibil la noi. Schimbarea condițiilor vieții sociale, așa cum se întâmplă în cazul trecerii de la sat la oraș, conduc la mobilitate socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diferențierea dintre valorile urbane și cele rurale muncă, pământ, familie, respectiv plăcere, consum, status; căsătorii mai târzii, măsuri contraceptive pentru a face carieră, a căpăta un status mai bun. Ruralul se schimbă și el, fiind implicat într-un proces de urbanizare datorită dezvoltării comunicațiilor, transportului ș.a. Se urbanizează, dar ca mici comunități. La rândul lor, orașele încep încet să fie părăsite, suburbiile dezvoltându-se exploziv, dar tot ca mici comunități. Referindu-se la SUA, Mercer (1956: 290) arată că s-ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe care unii nu și-o explică, dar pe care Vulcănescu o vede ușor de explicat "dacă ne gândim că satul organizat mai firesc e mai adaptat să reziste la dezorganizarea raporturilor dintre oameni" (Vulcănescu, 1997:130). Cei care considerau urbanizarea un fenomen dezirabil aduceau o serie de argumente ce aveau drept punct de plecare ideea că satul ar fi inferior față de oraș. Din punct de vedere geografic, satul ar fi prea mic în ordinea lumii pentru a fi interesant. Din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a ajuns să fie privită ca o formă socială specifică unui anumit timp istoric, depășit apoi de forme consonante noilor realități. Gânditorii au început să se întrebe cu privire la forma pe care societatea trebuia să o capete în noile condiții ale urbanizării, industrializării, mobilității sociale și geografice și eterogenității crescute generate de toate acestea. Concepțiile lor s-au bazat frecvent pe contrastul dintre două tipuri de societate aparent disjunctive istoric, cum le numește Cohen, nu tocmai un adept al acestei abordări. Exceptând
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru unii comunitatea este incompatibilă cu modernitatea și cu atât mai puțin cu contemporaneitatea. Dar mulți cred că totuși comunitatea există și că putem trasa neîntrerupt lanțul formelor comunitare în istorie până astăzi. Este, de altfel, și convingerea noastră. "Modernitate, urbanizare și capitalism, toate păreau să amenințe modelul tradițional al vieții sociale. Pe măsură ce observau aceste procese, analiștii sociali și filosofii au început să discute problema comunității într-o manieră care a generat o dispută istorică. Cât de completă a fost ruptura
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a înlocuit gemeinschaft, care a dispărut treptat dar ireversibil. Alții însă consideră că istoria umanității poate fi descrisă și având drept reper manierele în care comunitatea s-a dezvoltat, s-a adaptat, s-a armonizat noilor condiții, inclusiv dezvoltării gesellschaft, urbanizării ș.a. Unii strigă: Comunitatea a murit! și o introduc într-o nișă a istoriei la care se mai reculeg uneori, când ajung în unghere ale analizelor în care ignorarea comunității îi condamnă să rămână. Ceilalți, ca pe vremuri, când un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nesc. Două elemente au contribuit decisiv la victoria masivă a comunismului la noi: 1) dislocarea unei mari părți a populației tinere de la sate ș( (ndreptarea acesteia către zone (n care au fost amestecați ș( angajați (n activitatea de industrializare ș( urbanizare forțată; 2) colectivizarea. Comunismul și-a arogat poziția de demiurg (n privința reconfigurării comunitare a Rom(niei (n conformitate cu un aberant plan preconceput (n care satul era sortit pieirii. Chiar dacă, generic, satul reprezintă un singur tip de comunitate, ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt nevoiți să îl respecte pentru a evita atragerea unor forme specifice de sancțiuni" (Stan, 2001: 177). Aceasta ar fi structura oricărui sat tradițional. 1.2. Sat și oraș Indiferent cum priveau trecerea spre civilizația urbană, intrarea în modernitate, prin urbanizare, dezvoltare organică etc., situația trebuia privită și în context sincronic. La debutul secolului al XIX-lea, privind către țările Europei occidentale Golescu vedea că "În sate, casele sătenilor, adică a acelor proști birnici, sunt de zid, întocmai ca pe la noi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
valențele sale benefice, de bază biologică a unei națiuni, satul nu are o funcție dinamică, nu împinge înainte. "Vai de țara împânzită numai de sate!" (Cioran, 1990: 113). Orașul și industrializarea ar trebuie să fie obsesiile unui popor în ascensiune, urbanizarea satelor fiind considerată singurul mijloc de a introduce populația rurală în mișcare. Valorile țărănești versus cele orășenești, iată o întrebare pentru cărturari, în încercarea de a decide care trebuie să aibă întâietate în împlinirea destinului național. Și Noica repudiază partea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vede răzbătând istoria astfel. Cu simple valori țărănești noi putem avea cum avem cu adevărat toate virtualitățile: de cultură, de omenie, chiar de înfăptuire istorică; dar nu avem nicio actualitate" (Noica, 1990: 36). Împotriva celor care vedeau inevitabil drumul către urbanizare, Motru arăta că popoarele urmează linii de progres diferite și că nu este neapărat să considerăm că satele noastre sunt condamnate să se insereze pe drumul urmat de alte popoare la un moment al evoluției lor. "Noi, Românii, cât timp
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fericirea omenirii cu de-a sila!" (Vulcănescu 1997: 145). Unul dintre procesele fundamentale prin care comunismul s-a remarcat a fost industrializarea forțată, aspect evidențiat ca unul central alături de o mulțime de altele corelate: colectivizarea și extragerea tinerilor din sate, urbanizare ș.a. Toate acestea nu puteau rămâne cu efecte doar în distrugerea comunităților din care proveneau cei dislocați din mediul rural, ci și în direcția construirii unor noi structuri care să îi integreze. Fiind un reper pentru toate statele din lagărul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
352). Capitolul XV Imposibila comunitate? Dintotdeauna au existat societăți mai avansate decât altele, fie economic, fie tehnologic, fie cultural, fie din multe alte puncte de vedere, acestea fiind deseori conexate. Colonizare, sedentarizare, utilizarea sclavilor, dominație, feudalizare, etatizare, colonizare, renaștere, modernizare, urbanizare ș.a.m.d. au fost etape prin care unii au trecut iar alții "au fost trecuți". Toate au fost procese cruciale la momentele respective și de asemenea piloni esențiali în structurarea istoriei. În tot acest răstimp oamenii s-au agregat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un fenomen social ce poate avea fațete foarte diverse și se poate desfășura la diverse nivele de generalitate. Vorbim de schimbare socială și atunci când ne referim la comportamentele sau atitudinile unui grup de oameni, dar și atunci când ne referim la urbanizare, modernizare, globalizare. Această plajă largă a fenomenelor ce pot deveni obiecte ale schimbării sociale determină și varietatea definițiilor. Consider că cel mai potrivit mod de înțelegere a schimbării sociale este acela de fenomen social total. Schimbarea socială nu este un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poluarea pot antrena schimbări la nivel social. Procesele demografice sunt și ele o sursă importantă a schimbării: creșteri sau scăderi ale populației, ale densității acesteia determină schimbări sociale sau culturale cum ar fi diferențiere socială, diviziune a muncii, stimularea inovațiilor, urbanizare. Particularizând discuția, unul din cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, Ludoșul, trece prin transformări majore astăzi datorită scăderii și îmbătrânirii populației sale. Inovațiile tehnologice sunt considerate o altă sursă importantă de schimbare socială. Viața în rural a fost
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru demersul de față, interesante sunt toate formele modernității, pentru că putem analiza o comunitate rurală din punct de vedere al modernității comportamentale și atitudinale a indivizilor ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atașament pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare, industrializare, nivel de educație, dezvoltare economică, nivelul cultural, modernitatea referindu-se în acest caz la un set de valori și orientări generale, mai degrabă universaliste, decât particulariste, în terminologia lui Parsons; și nivelul individual, referitor la o orientare psihosociologică caracterizată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alocării resurselor, etc. Schimbări la nivelul populației O dată cu Revoluția Industrială populația globului s-a dublat de mai multe ori, la creșterea acesteia contribuind progresul în îngrijirea sănătății, în asigurarea hranei, scăderea ratei de mortalitate. De asemenea mobilitate a populației ridicată. Urbanizarea Creșterea numărului de orașe. În 1980, 70% din Europa continentală era urbanizată. Schimbări sociale Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
demers empiric, cea a lui Dumitru Sandu, ce accentuează dimensiunea demografică în definirea acesteia și distinge pe de o parte între modernitate grupală, prin care înțelege modernitatea unui segment social mare (de exemplu județ), cu un stoc puternic de educație, urbanizare puternică, și grad ridicat de ocupare a populației în sectoarele salariale; și pe de altă parte modernitatea demo-culturală dată de niveluri scăzute ale mortalității infantile, fertilității și emigrării și un nivel mediu ridicat al vârstei populației. Județele cu modernitate demo-culturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
socială ridicată determinată de necesitatea găsirii unui loc de muncă, apariția industriilor, dezbinarea familiei, toate acestea au dus la destrămarea comunităților și punerea lor sub semnul întrebării. După revoluții viața socială a început să fie sinonimă tot mai mult cu urbanizarea, națiunea-stat, democrația, proprietatea privată, acumularea de capital, ceea ce punea tot mai mult sub semnul întrebării existența comunităților. Astfel, în perioada Iluminismului conceptul de comunitate a trecut într-un con de umbră, datorită atenției exclusive care era acordată societății. Voința și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]