34,085 matches
-
și-ai postadolescenței... au rămas în zona aceasta a Recei și Ardealului, a țăranului, a figurilor de țărănci, a animalelor de-acolo; tata avea un cal, Luisa, avea 7 vaci... }in minte că aveam poze de-atunci când tata m-a urcat pe cal; mergeam cu sluga noastră... Ionuț îl chema... la adăpatul vacilor... Au rămas aceste amintiri încărcate de o imensă emoție și un anumit halou de mistere. Pentru mine era acest Ardeal... pierdut și extrem de interesant... pe care l-am
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Marina Constantinescu La începutul anilor '90, într-o toamnă luminoasă, tandră, dar care nu anunța nimic special în viața mea, am intrat în Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Era răcoare și pustiu. Am urcat la etaj, am înaintat precaut pe niște culoare întunecoase căutîndu-l. Nimeni. Doar răcoarea, liniștea și întunericul. Să fi înțeles greșit? Mai mult simțind decît văzînd, am urmărit cum umbra prinde contur. Iulian Vișa mă privea. O făcea de mult. Cu
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8) - n.n. footnote>. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 74.3., în PSB, vol. 5, p. 268) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ce vin peste el; ele rămân libere; iar mucenicul, de-ar fi aruncat între cele mai sălbatice fiare, de-ar fi aruncat în mijlocul focului atoatemâncător, de-ar fi torturat cu chinuri tiranice, el, unit neslugarnic cu prietenia cea dumnezeiască, se urcă, dând trupul său acelora care numai pe acesta îl pot avea”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VIII, 57.1., în PSB, vol. 5, p. 262) „Ni se pune, însă, și întrebarea: Pentru ce nu sunteți ajutați când
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ele pâraie de sânge, iar ei se lăudau cu ele ca și cum i-aș fi îmbrăcat de jur împrejur cu aur; i-am aruncat în prăpăstii, i-am înecat în mare, iar ei așa săreau de veseli, ca și cum i-aș fi urcat la cer, și nu i-aș fi aruncat în adânc; alergau la chinuri ca și cum i-aș fi poftit să se prindă într-o horă sfântă și să joace pe o câmpie înverzită; nu păreau că aleargă la chinuri, ci ca să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dăduse seama că a fost învins de niște femei”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șasea, XLI, 18, în PSB, vol. 13, p. 262) „Înainte ca cineva să fi pus mâna pe ei, s-au grăbit ei înșiși să urce pe locul de judecată, declarând că și ei sunt creștini, încât pe guvernator și pe cei din completul de judecată i-a apucat frica, așa că pe măsură ce creștea curajul în cei care erau judecați, în aceeași măsură scădea acest curaj în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 396) Cel ce chiar sub loviturile morții se întoarce și-L mărturisește pe Domnul Iisus, trebuie să merite locuința raiului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LXXI-a, 9, în PSB, vol. 53, p. 288) „... creștinii, care au urcat treptele persecuțiilor până la intrarea palatului ceresc, făcându-și scări oarecum din băncile de tortură și din grătarele rugurilor de martiraj”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a III-a, VI, 22, în PSB, vol. 72, p. 222) „Dacă noi de la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fericirea pe care au dobândit-o acolo mucenicii. Bine o vor ști numai aceia care se vor bucura și ei de acea fericire. Mucenicii suferă aceste cumplite și de neîndurat munci într-o clipită, dar după ieșirea de aici se urcă la ceruri; îngerii merg înaintea lor, iar arhanghelii îi urmează. Nu se rușinează de cei împreună-robi, ci voiesc să facă totul pentru ei, pentru că și mucenicii au voit să facă totul pentru Stăpânul lor, Hristos. Când mucenicii se urcă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se urcă la ceruri; îngerii merg înaintea lor, iar arhanghelii îi urmează. Nu se rușinează de cei împreună-robi, ci voiesc să facă totul pentru ei, pentru că și mucenicii au voit să facă totul pentru Stăpânul lor, Hristos. Când mucenicii se urcă la cer, toate acele sfinte puteri aleargă întru întâmpinarea lor. Dacă la venirea unor atleți străini în oraș se revarsă din toate părțile poporul și-i înconjură ca să vadă robustețea mădularelor lor, cu mult mai mult la urcarea în ceruri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
înainte de asta, când calci pe urma bărbăției lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 483) „În lucrurile cele pământești, oamenii urcați la mari demnități nu vor nicicând să vadă pe alți oameni părtași înaltei lor dregătorii, căci invidia le curmă dragostea; în lucrurile cele duhovnicești însă, nu-i așa, ci cu totul dimpotrivă: mucenicii, atunci mai cu seamă, simt cinstea ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. 5, p. 255) „Toți câți împlinesc poruncile Mântuitorului sunt mucenici cu fiecare faptă a lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 43.4., în PSB, vol. 5, p. 256) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zis nimic, printre altele pentru că îmi luasem carnetul de nici un an și condusul mă absorbea pe de-a-ntregul, mai cu seamă atunci când aveam martori. Deocamdată nu conduceam mult mai bine decât maică-mea, motorul se îneca de fiecare dată când urcam o pantă, dar am ajuns la Princesa fără probleme. Cu parcarea a fost mai rău. Singurul loc liber era la nivelul trei, flancat de o camionetă așa de mare că-ți făcea frică și de un Mercedes nou-nouț care ocupase
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
ocupase jumătate din locul liber. - Vrei să parchez eu? m-a întrebat Jaime când mașina din spate a început să claxoneze fără ca eu să mă fi decis încă ce să fac. - Dacă nu te deranjează... Am ieșit, el s-a urcat în locul meu. A reușit să manevreze într-un spațiu minim, a îndreptat mașina de câteva ori și a lăsat loc liber pe ambele laturi, astfel că a reușit să iasă pe stânga, iar Marcos pe dreapta, fără să atingă măcar
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
necunoscută, cu certitudinea de neexplicat/ că dincolo, dacă aș fi făcut cîțiva pași,/ s-ar fi deschis o piață măruntă, cu fîntînă leneșă,/ cu scări în fund, pe care să le pîndesc de aici din colț,/ și n-am să urc niciodată" (remușcare). Sau într-o mai complexă compoziție (un soi de voyeurism baroc): "o privim pe furiș,/ se strecoară după ea, coborînd pe treptele surpate,/ o umbră șerpuitoare - și se încolăcește pe după o piatră,/ și o pîndește cu ochii verzui
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
lui s-a schimbat într-o anumită măsură; ori când o nouă tematică și problematica implicată impun configurări lirice distincte. Cu urechea surdă la scârțâitul versurilor sale, cu simțul critic atrofiat până la dispariție, autorul nostru își construiește Opera și se urcă pe un soclu imaginar, înconjurându-se de oglinzi prietenoase. Textele, publicate la edituri obscure sau în cea din pivnița casei, sunt însoțite de prezentări ditirambice. O secțiune consistentă este aceea a referințelor, adunate gospodărește, încă de la primul țipăt liric; iar
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
te uiți în jur:/ O bucătărie mică prinde-n ochiul tău contur./ Ceașca de cafea pe masă, vase multe în chiuvetă/ Și, privind în ochii-ți negri, un bărbat cu verighetă/ Ce își odihnește palma p-o claviatură gri./ Ai urcat acum o treaptă din a lumii trepte mii." Și neîncrederea în poezie, pe care, promisă fiindu-ți, fără să-ți mai poată fi dată, ca în povestea tinereții fără bătrînețe, pleci s-o cauți în lumea toată. Și lumea e
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
cauză. N-aș putea, prin urmare, să mă pronunț dacă virusul își va încorona strădaniile de mutant, ori dacă o cifră mai rezonabilă ar scădea la 3.500.000 victimele de pe mioriticile plaiuri și întomnatele măguri. Sau, dacă, dimpotrivă, ar urca la 5.750.000, iar cifra a fost ocultată, spre a nu crea panică. înrudit cu gripa spaniolă, se pare că virusul avicol preferă tinerii, lăsându-i pe bătrâni pe seama lipsei de medicamente la început, mijloc și sfârșit de lună
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
în care se cufundă "proscrisul" duce la halucinații cu tîlc. în timp ce parcurge ziarul matinal, aude un sunet insistent la poartă. Trage zăvorul, dar nu e nimeni. întors în casă, găsește în locul ziarului o băltoacă de sînge și aude pași grăbiți urcînd pe scara șubredă a podului. Sacrificiul e astfel omologat. Treptat, individul își pierde simțurile, se abstractizează: "îți spun noapte bună/ îmi spui noapte bună/ dar nu te văd// sting ultima țigară/ cu amarul amarului pe cerul gurii/ cobor în patul
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
sufletești, iluzia că, prin voință și cunoaștere, poate deveni stăpânul absolut al propriului său destin. Pe de altă parte, drama speciei umane este aceea că înălțarea spirituală este dublată de degradarea fizică, tot mai vizibilă pe măsura înaintării în vârstă. Urcând, de fapt coborâm, iar finalul este același pentru toți. Nu există alternativă. Timpul acționează fără cruțare, verdictul său este unul fără drept de recurs, viața se scurge la fel când ți-e bine și când ți-e greu, iar la
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
în metauniversurile care ne umilesc/ eternitatea mea se evaporă/ la limita termodinamică a cunoașterii// altfel porii rămân insensibili/ la frigul cosmic în care ațipea/ șarpele timpului pe când/ zice-se/ preceda materia// și chiar de mă revolt/ tot pe o cădre urc și eu/ laolaltă cu ceilalți muritori/ (bețivi/ fanfaroni/ sinucigași)/ iar săgeata spre viitor trasă tot în trecut ajunge/ cu o melancolie inexplicabilă// degeaba încerc să pătrund înțelesul celor/ 50 de mase Plank și al norului inițial/ de particule grele// moartea
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
avem undeva, într-un sertăraș intim, partea noastră de sentimentalism, adică zona aceea din eul propriu care reacționează, voit sau nu, la suferințele semenilor. -Ai febră ?, l-am întrebat cu îngrijorare. Dar m-a auzit ? -...De-aceea, a continuat el urcându-se pe un taburet, când vedem un astfel de semen la televizor și ni se pare că în loc de cap are un deșert Gobi în miniatură, că se află, deci, într-un impas, simțim nevoia lăuntrică să-i fim alături, să
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
cadrelor în domeniile academice nu în baza criteriilor de competență și de performanță, ci numai în funcție de interesul politic al guvernanților. învățământul universitar umanist a fost dintre cele mai lovite: numai rareori și cu titlul de excepție tinerii de valoare puteau urca treptele unui cursus honorum academic la termenele normale. Câtă vreme România n-a beneficiat de "ajutorul frățesc" oferit cu generozitate de Armata Roșie concursurile în învățământul superior se făceau în respectul criteriilor și standardelor instituite de universitățile europene de tradiție
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
noul CD, ce s-a bucurat de mare priză la public. Vineri, 14 august, ora 21:00, „Gala Premiilor Callatis” a avut ca misiune, recunoașterea valorilor din diferitele domenii ale vietii cultural-artistice dar și sociale. Astfel printre laureații care au urcat pe scenă în cea de-a treia seară a festivalului pentru a-și primi omagiile, s-au numărat:actorul Mitică Popescu, directorul Observatorului Vasile Urseanu, Adrian Șonka - pentru succesele din acest an ale astronomiei românești pe plan mondial, (amintim descoperirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
un omagiu regretatului bariton Florin Dumitru Petre, decedat recent, prin interpretarea unor arii celebre. Spectacolul a continuat cu momentele de dans special pregătite pentru acest festival de Oana Ioniță și dansatorii de la celebra ei școală, „Dance Planet”. Pe scena au urcat mai urcat Adriana Gavrilă, Trupa Seven Eleven și Olga Bălan. O prezență savuroasa a fost Grupul Vouă care prin cele trei momente de umor jucate pe scena plutitoare a stârnit cascadele de râs ale miilor de spectatori veniți la eveniment
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
regretatului bariton Florin Dumitru Petre, decedat recent, prin interpretarea unor arii celebre. Spectacolul a continuat cu momentele de dans special pregătite pentru acest festival de Oana Ioniță și dansatorii de la celebra ei școală, „Dance Planet”. Pe scena au urcat mai urcat Adriana Gavrilă, Trupa Seven Eleven și Olga Bălan. O prezență savuroasa a fost Grupul Vouă care prin cele trei momente de umor jucate pe scena plutitoare a stârnit cascadele de râs ale miilor de spectatori veniți la eveniment. Mihai Trăistariu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]