295 matches
-
se taie mărunt. Borșul se strecoară și se fierbe. Foile de vită de vie, dacă sunt proaspete se spală și se opăresc, iar dacă sunt conservate cu sare se țin în apă rece circa 20 minute pentru a se desăra. Urda se pune într-un castron, se amestecă cu orezul fiert, ceapă tocata, mărarul tocat, se adăuga ouăle, sarea, piperul după gust, apoi se amestecă până la omogenizare. Se modelează sărmăluțele de aceleași dimensiuni și se așează în cratițe rânduri suprapuse cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
30, în sâmbăta Paștelui, zi supremă de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii Reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de Pen teleu pe care Îl face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un străjer de la primărie bătea toba
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
auzite, decât pentru cele văzute. Nu poți mușca mâna asta, de aceea o săruți. Hora nu îmbătrânește. Raiu era la Mongolia, unde eram fericit. Bine este la împărăția ta, unde am atâta mâhnire. Care mâhnire? Am mâhnire, s-a îndârjit Urda, căci va să piară fiul prea iubit al Împărăției persienești. Înduioșându-se d. de tulburarea prea frumoasei sale a dat poruncă să fie tăiat coconul. Atunci d. ridicându-se cu putere din jilț a poruncit ca să nu mai omoare pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple marea cu zdroburi și leșuri. Naturi pasionate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
30, în sâmbăta Paștelui, zi supremă de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ale castelanilor". Studiul lui Podea, bazat pe cercetări de documente dovedește că "situația românilor brăneni, după trecerea cetății sub administrația Brașovului, era aceeași cu a tuturor iobagilor din Țara Bârsei". Ei plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este strămoșul unei familii de intelectuali din Bran, care a dat chiar un membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
documente este situat în anul 1916, când România a intrat în primul război mondial și când armatele române au început atacul asupra Austro-Ungariei pe la vama Giuvala, adică Fundata, în această regiune. Atunci trupele române, încartiruite la Podul Dâmboviței, Dâmbovicioara, Valea Urdei au atacat, în noaptea de 14-15 august, la orele 21,00, prin surprindere. Acolo sus, la Fundata, unde în prezent se află Dispensarul comunal și Primăria, a căzut, secerat de un glonț primul ofițer român, jertfă umană în lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că sunt „vestigii lexicale din dialectul tracic cisdanubian”, fără să precizeze cum au putut pătrunde aceste cuvinte în limba latinilor izolați în munți până după secolul al optulea, spațiul pe care s-ar fi răspândit ulterior fiind ocupat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tracă. Cf. a sta, stare, stat, stană, stog, stâlp, stejar, steag etc. Pentru a ajunge la această concluzie este necesar să se recunoască limbii române constituirea pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57 Văsui, 57 vânat, 97 vârcă, 69 a vârî, 136
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea. Înfierbânta cuptorul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni, probabil Ion, era, contrar a ceea ce se spune despre ciobani, de o curățenie desăvârșită, asigurând cu mijloace modeste, condiții igienice de preparare a cașului și urdei. Dacă ar fi trăit acum, îndeplinea condițiile impuse de Uniunea Europeană referitoare la igienă și curățenie. Acest Iacobeanu, prieten al tatălui meu, era un om de toată isprava, cuminte, bun observator al oamenilor și situațiilor, făcând remarci demne de a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei, în care se adaugă măsline, foi de dafin, piper. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
17); aliment (16); albă (14); oi (14); mîncare (13); telemea (13); mămăligă (11); capră (8); topită (8); bună (7); foame (7); de oaie (7); plăcinte (7); șoarece (7); burduf (6); mucegai (6); smîntînă (6); cioban (5); gustoasă (5); hrană (5); urdă (5); gustos (4); miros (4); plăcintă (4); țară (4); de vacă (4); vaci (4); zer (4); pîine (3); produs (3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proaspete: mere, fragi, căpșuni, zmeura, dude, mure, vișine, căise, cireșe timpurii, portocale, mandarine, gutui, piersici, pepene galben, lamai legume: sfecla roșie, morcov, țelina, ceapă, păstârnac, pătrunjel rădăcina (cântărite fierte) glucide-pepene verde, grapefruit glucide-lapte proaspăt, sana, iaurt, brânză de vaci, cas, urda ALIMENTE INTERZISE zahăr, miere de albine, dulceața , gem, marmelada, peltea, bomboane, ciocolata, halva, rahat, sirop, biscuiți, cozonac, prăjituri cu cremă, înghețată, struguri fructe uscate (căise, prune, mere, pere, stafide, curmale, smochine, castane) grăsimi animale (untura, slănina) băuturi alcoolice dulci (bere
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
e.bo.; L5TXCXU7RXNX, Magnocaricion, Molinietalia, Arrhenatheretalia, Alnion incanae, Al., Me., Tx. -Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek ssp. arenosa (Frigurele) - T.-HT., H., Eur. centr. Frecv., z.silvost. e.bo., L9TXC3U4R6N2; Potentillion caulescentis, Thlaspietea, Arrhenatheretalia -Cardaria draba (L.) Desv. (Lepidium draba L.) (Urda vacii) - H., Euras.-medit. Comună, z.step.-se.go.; L8T7C7U3R8N4; Stellarietea mediae, Convolvulo - Agropyrion, Onopordetalia, Caucalidion, Sisymbrion *Dentaria bulbifera L. (Colțișor) - G., Eur. Centr. Comună, z.silvost.-se.fa.; L3T5C4U5R7N6; Fagetalia -Dentaria glandulosa Waldst. et Kit. (Cardamine glanduligera O. Schwarz
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
bucătar Antonio Passarelli, cunoscut publicului TVR ca simpaticul ajutor al lui Dan Bittman la Dănutz SRL. Veronica Mihoc și Uica Mihai au gătit ciorbă de bolovan, pită bogată în țest, cartofi copți umpluți cu smântână și mărar, ardei umpluți cu urdă și ciuperci. Elementul inedit al demonstrației gastronomice oferite de echipa Ca la mama acasă l-a reprezentat așa-numita „Ciorbă de Solidaritate”, la care toți participanții au fost invitați să contribuie cu ingredientele pe care le consideră necesare pentru o
O echipă de la TVR, premiată la Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber () [Corola-journal/Journalistic/25882_a_27207]
-
nu se hazardeze în această perioadă pe Transalpina", a declarat directorul Secției Drumuri Naționale Vâlcea, Eugen Mănescu, informează . Șoseaua "Transalpina" sau DN 67C, cunoscută drept cel mai înalt drum din România depășind peste 2.100 de metri altitudine în Pasul Urdele și Muntinu, străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina pornește efectiv din orașul Novaci (Gorj) și se termină în orașul Sebeș (Alba), traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune
Transalpina și Transfăgărășanul vor fi închise de la 1 noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/24725_a_26050]
-
ia, instinctiv, și după modul cum i se adresează "țăranii". Din tarabă în tarabă, ajungi și în partea stângă, cum privești pavilioanele Amzei. Acolo unde ciobanii își vând marfa lor specifică... îți dau să guști din brânză, din caș, din urdă, pe lama cuțitului și, în cele din urmă, alegi... - De unde sunteți? - după ce ți-a cântărit ce-ai luat. - Eu, domnule, mi-s din Bistrița... - Din Bistrița? Frumos, frumos; am fost p-acolo. Da' de unde, din oraș sau din... - Mă rog
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]