24,868 matches
-
nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de plastic plină cu guvizi țepeni. Și cel mai caraghios
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de plastic plină cu guvizi țepeni. Și cel mai caraghios lucru la mare este
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
un profesionalism cum tot mai rar se vede, Virgil Flonda prietenul meu discret și nobil, nu mai este... A fi sau a nu fi? Granița-i imperceptibilă. Cine mai pricepe asta în zgomotul de zi cu zi care ne astupă urechile și sufletele, și visele, și zborul?
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
chiar și șansa de a citi. Romancierii români de azi îi displac d-lui B., care constată "cu resemnare" că ei au "ales calea comodității și a minorului (cînd nu, a derizoriului)" și asta, fiindcă "scriu despre fleacuri". Cine are urechi de auzit... Dl B. face și mărturisiri cu caracter mai personal: "Părerile fundamentaliștilor ortodocși nu mă mai interesează de mult". Trebuie să remarcăm că dl B. are tendința de a-și privi trecutul cu oarecare complezență. Din cîte Cronicarul își
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Jaques Brel: spectacol de revistă, teatru instrumental, cabaret-show sau concert pur și simplu? Ieșind în ploaia de afară m-au picurat cuvintele lui Proust: ,Muzica este o lume ce pentru noi înseamnă ultravioletul pe care nu-l percepem decât prin ureche". Oare să fie numai atât? Aproape toată viața a bricolat și a lustruit idei. în cele din urmă le-a părăsit sau, pur și simplu, le-a lepădat. A venit însă vremea să le transcrie și să le trieze. Să
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
o exemplară minuție. Și chiar dacă este parte a școlii spectrale franceze, muzica lui Malherbe se revendică dintr-o prodigioasă tradiție impresionistă. Mai ales atunci când mizează pe peripețiile unui sunet ce se vântură cu întregul său harnașament, nu numai în spațiul urechii interioare, ci și al unui univers afectiv obiectivat. Grație, spontaneitate, savoare, complexitate, forță, iată dominantele unei creații ce a avut câteva modele notorii, precum Gerard Geay, Jean Baudrillard, Yvonne Despartes, Max Deutch sau Iannis Xenakis, modele pe care, întâmplător sau
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
depune mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată cât de mult se mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a pozat în "sâmbure tare" al "rezistenței anticomuniste". După 1990, el s-a bucurat, un deceniu și jumătate, de cele mai înalte onoruri, a fost primit în Academie, a manevrat fonduri și a
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
-Bravo! Uraaaaaaa! Da', schiuzmy, îmi șoptește: cine e Marina asta ? Adică "Marina-invitata", care tocmai zice: -,Peter e născut în Zalău, pe lângă Satu Mare..." -Aha!, o face prietenul pe priceputul. Înseamnă că geografii noștri trebuie să tragă învățătură și mai des cu urechea la B1 Tv de unde pot afla că Bucureștiul e în zona Brașov, Constanța în preajma Buzăului, iar granița cu fostul Imperiu Otoman la Hârșova... Dar e vară și iulie - deci... Acesta este și unul dintre motivele pentru care cam toate televiziunile
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
Capadocia; uneori erau legați cu capul în jos și spânzurați de picioare, în vreme ce un foc înecăcios ardea sub ei până ce mureau înăbușiți de aburii groși ai vreascurilor putrede, așa cum s-a întâmplat în Mesopotamia. Uneori li se tăiau și nasul, urechile, mâinile și alte mădulare sau părți din trup, cum a fost cazul în Alexandria. Și de ce să reînviez și amintirea celor din Antiohia, care au fost prăjiți pe grătar, dar nu ca să moară, ci să le prelungească tortura, sau să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei într-o astfel de situație, mama le-a expus într-o discuție toate primejdiile care le pândesc din partea oamenilor, iar dintre ele cea mai de nesuferit era amenințarea necinstirii, fie chiar și numai dacă ar trebui să audă cu urechile lor de așa ceva. Căci a-Ți da cu voia ta sufletul în robia diavolului, zise ea, e o faptă mai rea decât toate chinurile morții și decât moartea însăși. Ea le-a dat, deci, să înțeleagă că nu mai există
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu a vorbi cu Dumnezeu și a fi mai puternic decât toți, a birui pe cei ce te prigonesc, a fi nebiruit de o lume întreagă, și de aici a aștepta atâtea bunătăți, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit? Ce poate fi deopotrivă cu a fi necăjit pentru buna cinstire, a primi mii de mângâieri de la Dumnezeu, a scăpa de atâtea păcate, a te învrednici de Duhul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nici de secure; focul și securea le are în sine și Duhul Sfânt este acesta. Slujiți-vă de această secure pentru a tăia, pentru a înlătura tot ceea ce este străin și în plus în inima voastră și pentru a deschide urechile voastre care sunt astupate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIV, 3, p. 381) „Dar ce să fac, zici tu, dacă astăzi nu mai este vreme de mucenicie? Ce spui? Nu este acum vreme de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
până la sfârșit: "ultima oră ți-a mai rămas - ultima - să te descurci, acum ori niciodată! Adu-ți aminte cum te-ai târât în genunchi și în coate - dar valurile acestea fierbinți mă îneacă, îmi intră pe gură, pe nas, prin urechi, cubii aceștia, cubușoarele, eu nu mai sunt eu, eu sunt altul, aaaaa! și privirea îi rămâne ațintită la ochii sticlind pe fața neagră de lângă fereastră - pe ei îi acuză vocea de lângă ușă, pe ochii aceia înghețați parcă, dar nu pricep
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
al prostului gust și al tracasării permanente. Nu știm cîte alte capitale ale Europei au putut strînge în sufletul locuitorilor lor atîta dezgust și atîta resemnare. Sîntem precum niște sinistrați cărora le vine să închidă ochii și să-și astupe urechii de cîte ori ies pe stradă. Dacă am putea, am prefera mai degrabă să nu ieșim din casă decît să ne lovim mereu de aceleași întruchipări hidoase al inculturii noastre citadine. Iar urîțenia orașului se oglindește fidel în fizionomia și
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
fac nonșalant debitând aiureli fermecătoare despre starea economiei naționale și mondiale, războiul din Irak, sau pur și simplu despre tradițiile cutărui trib din hățișurile Deltei Amazonului. Nimic nu e forțat în spusele invitatului, ci totul curge lin și eficient spre urechea telespectatorului; din acest punct de vedere, unii invitați sunt de-a dreptul delicioși, asigurând postul de televiziune cu momente inegalabile de divertisment pentru subdezvoltați mintal - ceea ce nu sunt în stare să facă mulți dintre actorii care spun glumițe vechi și
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
prin patina temporalității (e ca și cum autorul ar mînui o poezie gata făcută a lucrurilor ce poartă ele însele o nostalgică tensiune): "aici, înăuntru: frigul de perlă/ înconjurîndu-i fotoliul acoperit cu pături și somn./ timpul trecînd cu sunete ample în scoica urechii,/ ca versurile despre o poveste de iarnă. și vînt,/ afară, spre fundul grădinii arse, de sticlă, de lapte./ în fundul camerei imense, în fața căminului, un rotund auriu/ rostogolindu-se nemișcat" (convalescență). Tratat cu vaga circumspecție cuvenită unei relativități fie și agreabile
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
o umbră șerpuitoare - și se încolăcește pe după o piatră,/ și o pîndește cu ochii verzui ca ai mării -/ și se leagănă. (noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
merită publicată atunci când în sertarul autorului s-au strâns destule file manuscrise apte să-l exprime; sau când viziunea lui s-a schimbat într-o anumită măsură; ori când o nouă tematică și problematica implicată impun configurări lirice distincte. Cu urechea surdă la scârțâitul versurilor sale, cu simțul critic atrofiat până la dispariție, autorul nostru își construiește Opera și se urcă pe un soclu imaginar, înconjurându-se de oglinzi prietenoase. Textele, publicate la edituri obscure sau în cea din pivnița casei, sunt
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
putință - cele ce ni se profețesc. Bântuiți de virusul avicol ce joacă leapșa între naționale hotare de județe, dacă acesta va izbuti o mutație care i-ar asigura viitorul, spre a trece din om în om, atunci am auzit cu urechi proprietate - o vorbă de-a tatei! - că patru milioane de români ar pieri, în modul cel mai sigur. Nu cunosc elementele luate în calcul, precum, desigur, mai puțin încă, sistemul general al calculului în cauză. N-aș putea, prin urmare
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
săptămână, o lună, un an. E specialitatea lor. Dacă fenomenul modificării climei nu va fi curmat, cum se pare, odată ce protocolul de la Kyoto nu e pe placul cui ar trebui să-l aplice mai întâi, atunci am auzit cu aceleași urechi proprietate că recentul regim ploi devastatoare/secete cumplite se va permanentiza, lovind câte șapte ani cu năpraznice ruperi de nori, șapte cu deșertificări. într-o asemenea aspectare alte patru milioane de compatrioți își vor lua lumea în cap, fie și
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
de-a destinul, un joc poate pentru copiii de mâine ai României. Inventezi ceva numit Elisaveta Bam, o numești "operă bufă" - actorii toți cântă, nu-și rostesc replicile - și o servești, în porții mici, celor care au ochi să vadă, urechi să asculte, suflet să înțeleagă. Porții mici pentru că e un spectacol ce trebuie digerat și răsdigerat; căci simți nevoia să vii și să tot revii. De fiecare dată mai observi ceva, sesizezi altfel o idee, un gând, și pleci din
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
cărora Diaconu le dă o a doua viață aparțin unor cotidiene sau gazete pe care majoritatea dintre noi nu le-a văzut niciodată la înfățișare. Ziare precum Curentul, Universul, Vremea sau Cuvîntul, al căror nume, deși ne sună familiar în ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
căutarea unui loc de parcare (lipsă totală de așa ceva) și a continuat cu publicul. Mai știți personajele acelea stereotipice din filmele de groază, chinuite de vocile pe care le aud, cu o expresie chinuită pe față și mîinile lipite pe urechi? Me voila! Comentariile, "Ce, iubi, nu vezi că-s englezoaice? Păi, au față!" din spate plus "Ptiu, ce nașpa arată. Nu i-a zis nimeni că trebe să se spele pe dinți?" din lateral erau mai ceva ca la meci
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
paranteză fie spus: cînd vrei să prezinți profesionist o carte la televizor, ți se atrage atenția să treci sub tăcere numele editurii ca să nu se considere reclamă, în schimb, zi de zi, fără scăpare, pe toate posturile, ți se împuie urechile cu numele multimilionarului GB care, la banii lui, chiar ar putea plăti ca să-și facă reclamă). Din articolul pe care i-l dedică Die Presse, Cronicarul a aflat ceea ce alții poate că știu deja: că Becali a pus să fie
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
ziua - și să luăm în considerare o altă situație: a celor care, suferind de o maladie necruțătoare, încep să dea semne exterioare ale răului care-i macină. Culoarea feței celui invadat de morb devine cenușie, nasul i se ascute ceros, urechile i se usucă, ochii i se înfundă în orbite. Trecătorul remarcă numaidecât semnele indelebile ale bolii. Cuvântul nu va fi spus, cel în cauză îl cunoaște, dar îl evită superstițios. Se va declara invadat de o maladie, dar nu de
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]