467 matches
-
construirea unei biserici cu hramul „Sfântul Nicolae”, în preajma curții domnești, înspre est. În zidul bisericii, în dreapta intrării, se află o placă cu următoarea pisanie în limba slavonă: În cronicile moldovenești există divergențe cu privire la anii construirii acestui lăcaș de cult. Grigore Ureche scrie în letopisețul său că biserica ar fi fost clădită de Ștefan după lupta cu turcii de la Cătlăbuga din 16 noiembrie 1485: "Mai apoi, într-același an, Ștefan vodă, daca au scos vrăjmașii săi din țară și daca au răcitu
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
decenii de muncă intensă, coroborată de pasiunea sa extraordinară pentru bibliofilie. Atât în epoca interbelică, cât și în perioada comunistă, Rosetti s-a ocupat de editarea unor opere complete ale scriitorilor și cronicarilor români ca Miron Costin, Ion Neculce, Grigore Ureche sau Ion Luca Caragiale (la această ediție lucrând alături de Silvian Iosifescu, Șerban Cioculescu și Liviu Călin). De importanță națională și internațională rămân studiile și cercetările sale lingvistice, cu precădere trebuie precizat interesul pe care l-a arătat pentru istoria limbii
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
se retragă treptat spre munți, păduri și spre unele pârâuri mai înguste...spre locuri dosnice, apărându-se astfel mult mai ușor de hoardele barbare, în special de tătarii din Răsărit, din Nistru care atacau frecvent satele moldovenești. Marele cronicar Grigore Ureche menționa faptul că oastea lui Ștefan cel Mare, trecând de la Cetatea Neamțului spre cetatea Sucevei a întârziat pe valea pârâului Tarzii din cauza viiturilor mari ale acestuia. Așadar, se observă tendința populației din partea de jos a Moldovei de a se retrage
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
de orice, nealfabetizat. Sau, ca să fim drepți și totodată eufemistici, nu foarte. Pentru a avea acces la figurile luminoase - ori de-a dreptul eclatante - din proza lui Sadoveanu, nu avem nevoie de vreo bibliografie înțesată de documente, letopisețul lui Grigore Ureche sau anecdotele lui Neculce fiind cel mult facultative. Pe acești semizei ad-hoc îi știm oricum - aproape nativ - din povești, din cărți de popularizare, din rezumate rimate ale unor cronici, din baladele lui Bolintineanu. Miturile naționale instaurate de pașoptism au - se
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Te felicit și pe acest domeniu anticipat și mai te rog să-mi spui cum stau cu situația mea de student - dacă mi-ai luat lucrare la Oprescu 13 cum te rugasem, dacă se mai poate lua, și dacă maestrul Ureche mai are Carnetul meu de studii și nu l-a pierdut. Te rog spune-mi ce e cu mine și dacă se poate să faci ceva pentru descurcarea situației - fă-o și gratitudinea mea va fi a unui marchiz. Emmerdantul
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
Putna. Datele privitoare la sluțenia lui Bogdan al III-lea provin de la cronicarii poloni, niciun document intern nu consemnează așa ceva. Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa - de Orbu - datorită lui Grigore Ureche (abia în secolul al XVII-lea). Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan Vodă cel Orb și Grozav (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). El era orb la un ochi, posibil în urma bătăliei de la Codrii
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
Mușatinilor. Pentru perioada de interregn dintre 1373-1375 nu există menționarea unui domn cert, puținele surse disponibile menționând un „Costea Voevod”, un „Ștefan Voevod” și o „Margareta «Domina Valachie Minoris»”. Această stare de neclaritate și confuzie se datora după cum spunea Grigore Ureche tot lipsei surselor interne contemporane evenimentelor, pentru că "„... cunoaști-să că cum nu să află de scriitorii noștri însemnat viiața domnilor și lucrurile lor, ....”" Având în vedere faptul că presupusa domnie a lui a fost una de scurtă durată, în intervalul 1373-1375
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
și cu episcopul Eftimie al Rădăuților, episcopul Anastasie i-a citit molifta de domnie lui Despot Vodă care ocupase tronul Moldovei în noiembrie 1561, după alungarea din țară a lui Alexandru Lăpușneanu. Acest eveniment este relatat tot de cronicarul Grigore Ureche astfel: „Dispot vodă după goana ce au gonit pre Alixandru vodă până la Huși, s-au întorsu înapoi și au venit până la Iași, unde au poftit vlădicii, pre Grigorie mitropolitul și Anastasie episcopul de Românul și episcopul Evthimie de Rădăuți și
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
Șchiopul (1574-1577), nepărăsindu-și misiunea nici în timpul domniei efemere a lui Ioan Potcoava (noiembrie - decembrie 1577), care uzurpase tronul. După alungarea uzurpatorului, Petru Șchiopul a hotărât scoaterea din scaun a mitropolitului compromis și l-a readus pe mitropolitul Teofan. Grigore Ureche descrie laconic această schimbare de mitropolit: „Pre acéia vréme Patru vodă déde mitropoliia lui Theofan mitropolitul, cârile la Ion vodă o lașase și fugise prin munți, de frica lui”, fără a preciza ce s-a întâmplat cu Anastasie. Mitropolitul Teofan
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
cu Scottish, Cairn și Dandie Dinmont terrierii. Din lotul de terrieri cu părul tare din Scoția, puii albi au fost selectați pentru a forma această rasă. Scrierile arată că regele James I al Angliei în anii 1620 a cerut câțiva cățeluși albi urecheați din Argyleshire, Scoția, aceștia putând fi Westies! Col Malcom din Poltalloch, Argyleshire și-a țintit și omorât accidental terrierul său favorit (care era de culoare închisă) și s-a hotărât de atunci să aibă numai câini albi. El ar putea
West Highland terrier () [Corola-website/Science/308240_a_309569]
-
dux Moldavie partium seu nationis Wlachie". Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. La Curtea domneasca din Hârlău au locuit și urmașii lui Ștefan cel Mare. După cum relatează tot Grigore Ureche aici a fost ucis în aprilie 1523 hatmanul Luca Arbore, acuzat de trădare de domnitorul Ștefăniță Vodă (1517-1528). După cuvintele cronicarului, "„într-acest an, în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe cârile
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
și cu armamentul distrus, nereușind să ocupe nici Cetatea Sucevei (apărată de hatmanul Șendrea) și nici Cetatea Neamțului (apărată de pârcălabul Luca Arbore bătrânul). În Bătălia de la Valea Albă, mulți oșteni moldoveni au murit, precum și mulți boieri mari. Cronicarul Grigore Ureche descrie astfel pierderile moldovenești: ""Și atâta de ai noștri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor pieriți, pănă au fostu războiul. Și mulți din boierii cei mari au picatu și vitéjii cei buni au pieritu și
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Mare Mucenic Procopie (sfânt militar), a avut loc Bătălia de la Râmnic dintre oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare și oștile muntenești și turcești conduse de Basarab cel Tânăr (Țepeluș) și Alibeg. Lupta a fost câștigată de moldoveni, cronicarul Grigore Ureche scriind în letopisețul său că s-ar fi ""arătat lui Ștefan vodă sfântul mucenicu Procopie, umblându deasupra războiului călare și într-armatu ca un viteazu"". În semn de mulțumire pentru victoria sa, Ștefan cel Mare a înălțat între 8 iulie
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
de oastea Radului vodă și acolo pierit-au și Șendrea hatmanul, mai gios de Râmnic, unde s-au pomenit multă vréme Movila Șendrii. Și l-au dus, de l-au îngropat în sat în Dolhăști, lângă tată-său."" Și Grigore Ureche scrie același lucru: ""Și de la Ștefan vodă încă a picat om de frunte Șandrea hatmanul și l-au adus de l-au îngropat în Dolhești, lângă tată-său."" La 27 martie 1486 a murit Maria, sora lui Ștefan cel Mare
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Victoria Traian. Iată așadar și lotul de atunci:Gândac Iulian, Tonea Dragoș, Ghiță Alexandru, Ciubuc Mihăiță, Neculai Petrus, Tifrea Alexandru, Nedelea Florin, Ivan Tudorel, Marcu Iulian, Comanasi George, Pena Vasile, Juncanariu Florin, Mitu Ionuț, Clinciu Mădălin, Munteanu Marius, Tifrea Răzvan, Ureche Marius,Cimpoieru Andrei, Calugaru Emil, Dănilă Cosmin, Rosoaga Iulian,Pioaru Ionuț,Nasture Iulian, Marin Nicolaie. Antrenor:Munteanu Marius. Urmează așadar revenirea la liga a 3-a unde în primul sezon echipa fetesteana are o comportare bună linie clasament sezon 2012
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
frumusețea lor atâta, ba poate mai mult încă decât contimporanii lui, și tot astfel privim statuele lui Fidias ș-ale lui Praxiteles, icoanele lui Rafael, și ascultăm muzica lui Plestrina. Tot astfel ne bucură portretul pe care-l face Grigorie Ureche Vornicul lui Ștefan Voievod cel Mare, încît simțim și azi plăcere citind ce vrednic și cu virtute român a fost Măria Sa. Dar nu tot astfel sunt gândirile cari ating folosul oamenilor, bunul lor trai și petrecerea lor unul lângă altul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Când d. M. Schina a plagiat pe un autor francez, fără a-i cita numele, omisiunea era o eroare tipografică. {EminescuOpX 413} Când d. Sion numea versurile lui Dosothei metropolitul hexametri și pentametri, aserțiunea era o eroare tipografică. Când d. Ureche omite - ingratul - numele autorilor spanioli pe cari-i plagiază, lucrul se reduce la o eroare tipografică. Când în fine un scriitor de la "Presa" zice: "Rămîn liceele în care să învețe carte profesorii de gimnazii, iar gimnaziile le desființăm ca să facem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: BIBLIOTECĂ: „Îți citesc poeziaSimțurile” CONSTRUCȚII: „Pătuțuri pentru copii” Joc de atenție - „Aici, Chimiță” ADE: Activitate integrată „Chipul meu” DS (CM) „Chipul din oglindă” (observare) DEC(EM) a) Chipul meu-cântec;b) „Deschide urechea bine”joc muzical MARȚI 5oct.2010 ADP: Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „Eu sunt..,tu cine ești? „Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități; Gustarea; OPȚIONAL 1-„Prietenii culorilor” ĂLA: ȘTIINȚĂ: „SIMȚURILE-prezentare PPt la calculator” JOC DE ROL: „La doctor
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
9 țel. 766655 21071 LUNGU LUCIA (n. 1958) Satu Mare, str. Traian Vuia, bl. C9, ap. 1 țel. 733522 5916 MANDRUTIU VASILE (n. 1944) Satu Mare, Str. Ozana nr. 8 ap. 57 țel. 749329 5824 MARIAN OLGA (n. 1929) Satu Mare, Str. Grigore Ureche 7 țel. 732665 21488 MARITEAN DELIA (n. 1963) Satu Mare, str. Ion Vidu nr. 18 bl. UA ap. 6 țel. 766011 5920 MATES MARIA (n. 1960) Satu Mare, Str. Axente Sever 12 țel. 713742 5922 MERK SUSANA (n. 1957) Satu Mare, Str. Humulești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
trupe de jandarmi și de securitate împotriva mănăstirilor greco-catolice, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a deplasat la ședința Sfântului Sinod al BOR din 19 octombrie 1948, în care a luat cuvântul "pentru a liniști sufletește pe aceia dintre dumneavoastră care au urechea plecată la văicăierile greco-catolicilor". După anul 1948, timp de peste trei decenii, mănăstirea a rămas în paragină, călugării de la Bixad au fost prigonoți, desfășurarea vieții spirituale a fost pusă sub interdicție, iar averea lăcașului a fost înstrăinată în mare parte. În
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
și s-a apucat să stropească lipiturile încinse: „Ăsta-i pompierul, dom’ profesor! Scuipă apă, să nu ia foc instalația!“ În schimb, aveam o slăbiciune pentru scena cu frizerul și clientul lui. Mă fascinase întotdeauna voluptatea frizerilor de-a te urechea, de a-ți pipăi ceafa sau a-ți lungi lobii urechilor, în căutarea unor fire de păr imaginare. Țăcănitul freudian al foarfecilor, prosoapele fierbinți, sertarele cu spirt și mărunțiș purtau toate un aer intim, curat, de prăvălie cu aparate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om războinic și de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vréme multă, ce în al cincilea an, se sculă den domniia sa, în anii 6969, rădicându-să cu toată putérea sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crasnăș de trădare. Comparând textul scrisorii lui Ștefan cel Mare și Cronica lui Dlugosz, nu se poate afirma că acesta s-ar fi inspirat numai din scrisoarea domnului. Mai degrabă, descrierea sa se apropie de aceea făcută de Bonfinius. Grigore Ureche considera că, trecând de pe valea Siretului pe valea Moldovei, Matei urmărea să nu rămână „vreun unghi nepipăit de dânsul”. Al. Gonța a fost de părere că schimbarea direcției de marș spre Suceava s-a datorat faptului că Matei nu voia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore Ureche credea că în lupta de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au scos vrăjmașii săi din țară și daca au răcitu vrémea și caii turcilor au slăbitu, au lovit pre Malcociu la Catlabuga, noiembie 16
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]