2,115 matches
-
Flaubert - „adormiții treji” Jacques Melancolicul, Hamlet, Viola (A douăsprezecea noapte), Dromio și Antipholus (Comedia erorilor), Don Quijote (ca și el, crede Miriam Cuibus, Emma circulă prin lume „ca printr-o carte uriașă”), Segismundo (Viața e vis), Jedermann, Lucia de Lammermoor, Cotrone (Uriașii munților), Irina (Trei surori), Peer Gynt, Gaev din Livada...; despre acesta din urmă, chiar nu ne putem Înfrînge dorința de-a cita părerea autoarei, redactată, din nou, Într-un stil cuceritor: „Într-o postură de saltimbanc al decadenței, cu autoironie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Just! Ce eșec splendid a avut Ciulei cu Macbeth, la Bulandra! Ce rapid l-a propulsat În lume eșecul (ideologic al) Revizorului, pe Pintilie! Ce grandioasă cădere a fost Oedip-ul lui Andrei Șerban, la Operă! Recent, ce dezamăgire a produs Uriașii munților, la Iași! Ce să alegi Între valoare și bani? Desigur, valoarea lucrativă... Dar există și o inerție a succesului : cînd era Săraru director la Teatrul Mic, orice spectacol scotea, era socotit un succes ( la grămadă, montări importante și spectacole
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu bine, noapte-bună și... Îngerii să te sărute, cum spuneam În copilărie! Dacă Uniunea Europeană, e ca și tine, tot o ficțiune? Știi ce-nseamnă cuvântul, doar ți l-am spus de mult.,, -Scoate-ți-l dracului de acolo, mai repede! Mascatul, un uriaș de aproape doi metri, slujitor neînduplecat al legii, cu pistolul la cingătoare, clipește amenințător din ochi Ăde fapt singurii care i se vădă, de sub cagula neagră trasă pe cap. Are o respirație șuierătoare care se aude de la câțiva metri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de pe cap și scoase un oftat jalnic. Arăta mizerabil. — Hai, dragă, fă treaba ca lumea, spuse ea. Pune lucrurile la locul lor. Parcă își mai revenise și ieși din cameră să dirijeze oamenii. Peste câteva minute își făcură apariția doi uriași care aduceau biroul Carlton House pe care era teancul de planșe de Audubon. Le-am spus unde să-l așeze. După ce au ieșit am tăiat sfoara cu care erau legate planșele și am început să le înșir pe lângă perete: furtunarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
puteam rămâne peste noapte. În vechiul meu oraș natal, oamenii nu erau deloc Încântați de reputația cancelarului. Din punct de vedere pur științific, biologia sa sexuală era doar undeva la un nivel „infantil“, argumentau, fără să Înțeleagă cum poate un uriaș atât de greu de stăpânit ca Froehlich să susțină că este o parte organică al unor adevăruri dovedite științific. Nu cumva obiectul său de studiu e mai degrabă monstruos decât uman? Ce au În comun mașinile de masturbat din Augsburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe Heshie să nu-și curme viața atât de tânără și să n-o încredințeze celui mai cumplit vrăjmaș al său. Eram după paravanul din camera de zi când rabinul a urcat cu pași maiestuoși treptele de la intrare, îmbrăcat în uriașul lui palton negru. El îi făcuse lui Heshie inițierea pentru bar-mițva și dârdâiam numai la gândul că, într-o bună zi, o să-mi vină și mie rândul. Rămase vreme de mai bine de o oră să se sfătuiască cu băietanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vaselină. După ce rămân singur cu boul ăsta bătrân și grizonat, își pune o mănușă de cauciuc și zice: — Vă rog să vă întoarceți cu fața la perete, să vă aplecați și să vă depărtați fesele cu mâinile. Și eu zic: ce? Și uriașul ăsta încruntat își bagă două degete în borcanul de vaselină și zice: — Percheziție corporală completă. Acum întoarceți-vă. Și număr: 1, 2, 3... Și mă întorc. Mă aplec. Apucându-mi fesele cu mâinile, le depărtez. Număr: 4, 5, 6... Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
D.H. Lawrence, Amantul doamnei Chatterley (n.r.) Favorit - și presupus amant - al regelui Edward al II-lea al Angliei (n.r.) Fâșie de material textil purtată de unii dintre bărbații hinduși în jurul taliei și între picioare (n.t.) Tărâm imaginar locuit de uriași, descris de Jonathan Swift în Călătoriile lui Gulliver (n.t.) Aluzie la mitul lui Oedip: Teba este cetatea natală a acestuia, unde urmează să i se împlinească destinul orânduit de zei. (n.r.) Penelope Leach, Hugh Jolly: celebri autori britanici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
unitate de măsură a lungimii în China, trei chi echivalează cu un metru). În același timp, cerul se înălța și el cu zece chi, iar pământul se îngroșa cu zece chi. Astfel, după încă 18000 de ani, Pangu a devenit uriașul fantastic care susținea cerul și pământul. Încetul cu încetul, cerul și pământul se așezară la locurile lor fără să se mai poată reuni. Abia atunci a început și Pangu să se liniștească. Dar eroul poveștii obosise, era deja la capătul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de alte două. La fiecare 60 de ani, broaștele făceau schimb prin rotație. Astfel, munții au fost fixați, nu mai pluteau pe mare, iar zeii care locuiau aici s-au bucurat nespus de mult. Dar într-un an, din țara uriașilor Longbo a venit un om să pescuiască în Guixu. El a scos din adâncul mării șase din cele 15 broaște țestoase care aveau sarcina să susțină doi munți sfinți. Aceștia au fost luați de vânt, au plutit spre regiunea arctică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
gigant buimac”, influențând major evoluția politică a României: nu cred că tumoarea extremistă s-ar mai fi putut dezvolta atât de violent la alegerile din 2000. Cu 5 ani de vechime în Alianță, România ar fi fost astăzi un mic uriaș treaz în flancul sudic, un adevărat vârf de lance înspre Est, cum spune președintele Bush, nu un membru second-hand, băgat în NATO printr-o decizie politică în forță, după carnagiul din 11 septembrie 2001, în mârâielile „lumii bune” de la Washington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
-l îmbrâncesc. Și, ca prin vis, într-o explozie de mândrie și triumf a poporului meu cel atât de asuprit până odinioară, i-am văzut zâmbetul trufaș ștergându-i-se de pe față, călcâiele atingând jumătatea de cauciuc, iar corpul lui uriaș, de pionier în clasa a patra, prăbușindu-se la pământ. Pe scurt: i-am spart capul, pentru că țeasta lui de invadator s-a dovedit prea fragilă în contact cu asfaltul de dincolo de nisipar. Inutil să spun că a dat bir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care creștea În pîntecul ei. Mă rog, termenul de chestie nu e tocmai adecvat, deși În burta ei creșteau Într-adevăr niște chestioare (mai precis, treisprezece), mai exact, era vorba despre un proces, genul de Întîmplare pe care lumea, cu uriașul ei simț al umorului, o numește un Eveniment Fericit. Nu era nici o Îndoială, avea să aibă loc, nu peste mult timp, un Eveniment Fericit. Singura Întrebare e : fericit pentru cine ? Pentru ea ? Pentru mine ? Cea mai mare parte a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
așa fel prosopul Încît deasupra scria VELT și, cînd stăteam culcat, cu un ochi Închis și celălalt lipit de prosop și mă uitam peste movilele din material pufos, vedeam cum se Întinde În fața mea o savană uriașă, de la T-ul uriaș din fundal, ca un baobab impozant și golaș, pînă la micul v din depărtare, de la „visare”. În acele prime zile, ori de cîte ori pleca Jerry, stăteam liniștit și priveam gazelele sărind peste litera E și girafele scărpinîndu-se pe capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
renunță la pîndă. Au căscat, s-au Întins și s-au prefăcut că adorm. Au Început să-și dea jos costumele de pisicuță, dezgolindu-și Întîi umerii, apoi cîte un sîn minunat. Doamne, ce frumoase erau ! Evident, cînd șobolanul cel uriaș le vede În toată splendoarea goliciunii lor, nu poate rezista și se duce și se Împerechează cu amîndouă, una după alta și apoi cu ambele simultan. De obicei, nu-mi face nici o plăcere să mă uit cum Frumoasele sînt luate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Întreba Rowe - te puteai oare descurca În viață, puteai, de pildă, să te căsătorești și să faci copii...? Îl urmă pe picolo prin niște coridoare nesfîrșite, luminate de lămpi Îngropate În perete; Rowe se simțea ca pe coridorul unui transatlantic uriaș, dar În loc de stewarzi și stewardese văzu o femeie În capot și papuci roz, care traversează coridorul, țipînd, iar apoi un omuleț bondoc, cu o pălărie de melon, care, zărindu-i, se grăbi să se afunde În hățișurile imensului imobil. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un creion. Avea niște urechi enorme și blegi și părea rușinat, ca un taur care și-ar da seama că a intrat Într-un magazin de porțelanuri. În mîinile lui stîngace, atît creionul cît și carnețelul păreau că suferă, iar uriașul dîndu-și seama de asta, suferea la rîndu-i. Va să zică așa, domnule Rowe, Începu grăsunul și oftă, În timp ce-și vîrÎ degetele sub coapse, pentru a-și proteja unghiile. Ai venit aici de bunăvoie, pentru a face o declarație? — Am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
umble Într-o singură zi. Și totuși, În următoarele cîteva ore se dovedi capabil de eforturi mult mai mari, de o expediție cinegetică indiscutabil dificilă... Îndată după ce-și lansă În aer enigmatica replică, părăsi Încăperea cu niște pași de uriaș, de parc-ar fi mers pe picioroange, lăsîndu-l pe Rowe cu Beavis. Dimineața se scurgea Încet. Făgăduiala dintîi a soarelui fusese deșartă: prin fereastră se vedea cernînd burnița, ca o pulbere rece. După un timp, cineva Îi aduse lui Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
spuse el. Ar trebui să-i prindem de vii, ca să vorbească. O clipă am rămas uluit de curajul lui, zise Rowe. E un curaj neobișnuit pentru un croitor... deși țin minte o poveste cu un croitor care a omorît un uriaș. Omul ăsta era mai degrabă un uriaș decît un croitor. Nu pricep de unde avea atîta curaj. În timp ce taxiul traversa parcul măturat de rafale de ploaie, domnul Prentice Îi spuse, pe neașteptate: — Mila e o pacoste. Se spune că dragostea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de vii, ca să vorbească. O clipă am rămas uluit de curajul lui, zise Rowe. E un curaj neobișnuit pentru un croitor... deși țin minte o poveste cu un croitor care a omorît un uriaș. Omul ăsta era mai degrabă un uriaș decît un croitor. Nu pricep de unde avea atîta curaj. În timp ce taxiul traversa parcul măturat de rafale de ploaie, domnul Prentice Îi spuse, pe neașteptate: — Mila e o pacoste. Se spune că dragostea e o pasiune. Ei bine, mila e cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
uniunea dintre rănile noastre și orgasmul meu? Capitolul 8 Traficul se multiplica, într-o mișcare laterală a benzilor de ciment peste peisaj, în vreme ce eu și Catherine ne întorceam de la ancheta procurorului. Podurile rutiere se succedau unul peste altul, ca niște uriași în copulație, picioarele imense ale unora călărind spinările celorlalte. Fără a manifesta vreun interes sau politețe, procurorul pronunțase verdictul de moarte accidentală; poliția nu mă acuzase de ucidere prin imprudență, nici de conducere neglijentă. După anchetă, m-am lăsat condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de apă caldă și m-am răzbunat pe nedreptatea din lume fiind și eu nedrept cu ea, la rândul meu. 15-16 martie 2005 TANZMUSIK Iată acolo sus, pe deal, palatul de cristal încins la muchii cu plastilină. Scheletul aparține unui uriaș căzut de pe vrejul de fasole, poarta este făurită dintr-o scoică mezozoică, în grădini cresc arbori sequoia stacojii, mușchi albăstrui adus din Islanda, boscheți de trandafiri în carouri sau dungați, de toate culorile, mai puțin ocru. Dar să ne apropiem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
alt pumn a urmat, în viteză, oprindu-se în arcada să stângă. Cum părea amuzat de stilul meu, m-am încumetat să îl atac cu un șir de lovituri în cap, încununate de nebănuite succese și un genunchi în burtă. Uriașul deveni mai mic, încercă să mă lovească, dar prea pripit. Două stângi în urechea dreaptă îl derutară și mai mult, drept care, profitând de ocazie, i-am tras un șut în cap. Nu mă credeam, fizic, în stare de așa ceva. Începusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Miguelón și majoritatea nu s-au putut stăpîni să nu se Încrunte, scîrbiți, În vreme ce Oberlus Își Întorcea fața, Într-o Încercare absurdă și zadarnică de a evita să fie privit drept În ochi, mai ales că, din cînd În cînd, uriașul care-l capturase Îl trăgea cu putere de părul roșu și creț și-l obliga să ridice capul, ca să-l vadă toți. Căpitanul făcuse o lungă pauză, aprinzîndu-și pipa Întunecată și răsucită și dîndu-și În același timp vreme de gîndire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
vedea lumea Într-un fel, iar ceilalți Într-altul, sau pentru că rămăsese ancorat Într-un timp trecut, pe care contemporanii săi se Încăpățînau să-l asigure că nu exista... - Nu e oare nebun cel care se căznește să lupte Împotriva uriașilor care sînt de fapt mori de vînt? - Mai simplu mi s-ar părea ca morile de vînt să se preschimbe În uriași prin intermediul magiei și să Încerce să-i Învingă, decît să-l Înfrunte pe regele Spaniei, imperiul său și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]