245 matches
-
3 medicamente antihipertensive (Tabel 22). Au fost înregistrate 7 cazuri de diabet cortizonic (15,21%- procent apropiat datelor din literatură), în 3 cazuri reversibil la oprirea corticosteroizilor, 2- insulino-dependent, 2- non-insulinodependent. 305 8. EKG 9. Ecocardiogramă 10. Ecografie abdominală 11. Urografie 12. Angiografie renală 13. Alte investigații: ex. Fundului de ochi, Holter TA, EKG de efort; studiu vascularizației periferice; nefroscitigrama. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE După operația de transplant pacientul va fi îngrijit la secția ATI -Transplat renal. Obiectivele de îngrijire: - Monitorizarea funcțiilor vitale
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
cele suplimentare ilustrate în Tabelul 6.2. (4) Tabel 6.2. Investigații de laborator recomandate pentru diagnosticul cauzelor de HTA secundară Diagnostic prezumtiv Investigații uzuale Investigații suplimentare Boala renală cronică examen sumar de urină creatinină serică ecografie renală biopsie renală urografie cu izotopi Boala renovasculară ecografie renală ecografie Doppler de artere renale angio-RMN angio CT aortografie Coarctația de aortă măsurarea TA la membrele inferioare ecocardiografie RMN aortografie Hiperaldosteronism primar potasiu urinar și seric renina și aldosteronul plasmatic test de supresie la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în anumite cazuri biopsia renală, reprezintă investigații utile diagnosticului bolii renale și, implicit în identificare etiologiei HTA renoparenchimatoase. . Creatinina serică crescută asociată cu proteinurie și/sau cu prezența leucocitelor sau eritocitelor în sumarul de urină este sugestivă pentru afectarea renoparenchimatoasă. Urografia este destul de rar folosită pentru stabilirea diagnosticului datorită riscurilor asociate administrării intravenoase de substanță de contrast. Rinichiul polichistic este sugerat de palparea unor mase pseudotumorale abdominale, bilateral și se impune efectuarea ecografiei renale ce poate evidenția: dimensiunea și forma rinichilor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a tumorii. examenul radiologic al scheletului și al toracelui poate evidenția tumori primitive sau secundare. Examenul radiologic cu substanța de contrast al tubului digestiv (pasaj esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
diagnosticul de ADPKD. Electroliții serici, ureea sau creatinina pot fi normale mulți ani la pacienți afectați. Tehnicile imagistice (ultrasonografia, CT scan, MRI) sunt metodele cele mai folosite de diagnostic în ADPKD (5, 12) (vezi subcapitolul 8.2.). Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie fiind mai sensibilă 1, eliminând expunerea la substanțe de contrast și radiații și permițând examinarea ficatului și pancreasului pentru a identifica chiști. Fiind rapidă, neinvazivă și ieftină, ultrasonografia a devenit tehnica de screening preferată pentru diagnosticul inițial de ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mutantă, chiar dacă vor avea manifestări (de ex., hipertensiune arterială) ce precedă vizualizarea imagistică de rutină a chiștilor renali. în aceste cazuri, se poate recurge la analizele de înlănțuire genică. 1. Puterea de rezoluție a ultrasonografiei este mai mare ca a urografiei, permițând evidențierea unor chiști de 0,5 cm. Analizele de înlănțuire permit studiul transmisiei genei mutante PKD1 situată pe brațul scurt al cromosomului 16 prin cercetarea distribuției unor markeri ADN polimorfici ce se află în vecinătatea genei și se transmit
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Chiștii sinusului renal (chiști peripelvici sau parapelvici) pot fi multipli și bilaterali, modificând pelvisul renal. Distincția față de ADKD este ușor de făcut prin ultrasonografie. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin chiști mici ce includ canalele colectoare medulare și dau pe urografie un aspect tipic de striații în perie, pe rinichi de mărime normală; în plus, absența manifestărilor sistemice și a caracterului familial permite diagnosticul diferențial cu ADKD. Totuși, s-au descris asocieri între cele două forme de boală (Torres, 1988), precum și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vasculare, digestive etc.) (16). Diagnosticul ADPKD se poate intui pe baza anamnezei familiale, a examenului fizic sau a datelor de laborator, dar el se bazează pe explorările imagistice (3). Diagnostic imagistic al ADPKD se poate realiza prin radiografie renală simplă, urografie, pielografie retrogradă, ecografie, computer tomografie și rezonanță magnetică nucleară (12, 13). Valoarea acestor tehnici, deci utilizarea lor practică sunt diferite; acest fapt implică o bună cunoaștere de către nefrologi și radiologi a indicațiilor și limitelor tehnicilor imagistice folosite în diagnosticul ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
computer tomografie și rezonanță magnetică nucleară (12, 13). Valoarea acestor tehnici, deci utilizarea lor practică sunt diferite; acest fapt implică o bună cunoaștere de către nefrologi și radiologi a indicațiilor și limitelor tehnicilor imagistice folosite în diagnosticul ADPKD. Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie ca tehnică imagistică de bază în diagnosticul ADPKD, fiind mai sensibilă ca urografia, evitând expunerea pacientului la substanțe de contrast și radiații și permițând examinarea concomitentă a ficatului și pancreasului (3, 8). Sensibilitatea ei este remarcabilă, deoarece la circa
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
practică sunt diferite; acest fapt implică o bună cunoaștere de către nefrologi și radiologi a indicațiilor și limitelor tehnicilor imagistice folosite în diagnosticul ADPKD. Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie ca tehnică imagistică de bază în diagnosticul ADPKD, fiind mai sensibilă ca urografia, evitând expunerea pacientului la substanțe de contrast și radiații și permițând examinarea concomitentă a ficatului și pancreasului (3, 8). Sensibilitatea ei este remarcabilă, deoarece la circa 85% din pacenții sub 30 de ani care au gena PKD1 pot fi detectați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
IMAGISTICE Radiografia renală simplă evidențiază în ADPKD rinichi cu dimensiuni mari, frecvent asimetrici, contur dificil de individualizat, cu aspect boselat, marginea internă depășind marginea mușchiului psoas. Uneori, sunt prezente calcificări arciforme, fine sau groase, alteori, calcificări amorfe diseminate (2, 12). Urografia Urografia, metodă complexă de explorare morfofuncțională a aparatului urinar, a fost considerată mult timp un examen radiologic rezistent la uzura timpului. Din 1929 pînă în 1975 nu a existat o metodă imagistică concurentă pentru studiul patologiei uro-nefrologice. Treptat, importanța sa
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
timp un examen radiologic rezistent la uzura timpului. Din 1929 pînă în 1975 nu a existat o metodă imagistică concurentă pentru studiul patologiei uro-nefrologice. Treptat, importanța sa a diminuat și, în 1995, Bigot se întreba ce a mai rămas din urografie după ce s-au impus tehnicile noi de imagistică (ecografie, CT, RMN). Urografia rămâne importantă în examinarea minuțioasă, de finețe, a cavităților pielocaliciale, a ureterului, precum și în bilanțul morfofuncțional renal preoperator (2, 5, 12). Nefrograma se caracterizează prin numeroase zone lacunare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1975 nu a existat o metodă imagistică concurentă pentru studiul patologiei uro-nefrologice. Treptat, importanța sa a diminuat și, în 1995, Bigot se întreba ce a mai rămas din urografie după ce s-au impus tehnicile noi de imagistică (ecografie, CT, RMN). Urografia rămâne importantă în examinarea minuțioasă, de finețe, a cavităților pielocaliciale, a ureterului, precum și în bilanțul morfofuncțional renal preoperator (2, 5, 12). Nefrograma se caracterizează prin numeroase zone lacunare, cu limite nete, netede, mărimi variabile, diseminate în structura renală bilaterală. Caliciile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cm, și/sau tumori mari cu structură heterogenă, adenopatii și metastaze. Examinarea CT se repetă la distanță de 2-3 ani. Chiștii sinusului renal pot fi multipli, bilaterali, înconjurând arborele pielocalicial și determinând alungiri, deplasări, amprente ale pelvisului renal, recunoscute la urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like (1-7,5 mm) ce reprezintă dilatarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like (1-7,5 mm) ce reprezintă dilatarea porțiunii terminale a tubilor colectori. în aceste cavități pot fi prezenți calculi. Radiografia renală simplă arată rinichi normali sau nefrocalcinoză. Urografia evidențiază striații caracteristice (în perie) pericaliciale, papile mărite, cupușoare caliciale largi. Ecografia arată imagini anecogene mici și imagini hiperreflectogene. Posibilitatea de confuzie cu ADPKD este extrem de mică, deoarece rinichii au dimensiuni reduse, chiștii sunt mici, situați în medulară sau la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tubilor colectori, fibroză hepatică, dilatații chistice ale căilor biliare și transmisie ereditară de tip recesiv. Diagnosticul diferențial se poate discuta doar la adultul tânăr. Boala se manifestă prin fibroză periportală cu hipertensiune portală, hepato-splenomegalie, nefromegalie cu grade variabile de IR. Urografia arată rinichi mari, nefrogramă densă cu aspect striat și vizualizare slabă a arborelui pielocalicial. Ecografia evidențiază rinichi mari, simetrici, cu contur neted, ecogenitate crescută, mici chiști și căi biliare dilatate. Rinichiul multichistic congenital (displazia renală multichistică), forma unilaterală, poate fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fără tulburări de reabsorbție a sodiului. Defectele de concentrare sunt însă mai frecvente în ARPKD. Pot să se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat de oricare dintre tehnicile imagistice curente (urografie excretorie, ecografie, tomografie computerizată), 3. Mecanismul de producere a hipertensiunii implică probabil sistemul renină-angiotensină, stimulat de ischemia renală produsă de mărirea chiștilor (15). Diferite studii au demonstrat că ecografia este metoda de elecție a diagnosticului ADPKD la copil. Fick et
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renale, ectazie biliară și fibroză portală (6). La sugari, rinichii sunt mari și prezintă pe secțiune extensia corticală a unor spații cilindrice sau fusiforme, dispuse radial în parenchimul renal dinspre medulară spre cortex (vizibile sub forma unor arii lineare pe urografia excretorie) (19); microscopic, se observă chiști de circa 2 mm, ce reprezintă canale colectoare dilatate. Glomerulii sunt intacți, dar reduși ca număr din cauza ectaziei ductelor colectoare și edemului. Nu este prezentă displazia. Ficatul este totdeauna afectat (fibroză portală și disgenezie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174524_a_175853]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174523_a_175852]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174525_a_175854]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174541_a_175870]
-
a abdomenului nativ în cel puțin 2 planuri 14. Examen radiologic tract digestiv superior (inclusiv unghiul duodenojejunal) cu substanță de contrast nonionica 15. Examen radiologic tract digestiv cu întinderea examinării până la regiunea ileocecala, inclusiv substanță 16. Examen radiologic tract urinar (urografie minutata) cu substanță de contract nonionica 17. Examen radiologic retrograd de uretra sau vezica urinară cu substanță de contrast nonionica 18. Examen radiologic uretra, vezica urinară la copil, cu substanță de contrast nonionica 19. Mamografie în 2 planuri 20. Radiofotografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174540_a_175869]