529 matches
-
pasiunile naționaliste. Citez integral portretul: Născut în București unde și-a făcut și cursul studiilor; fiindcă rămăsese timpuriu lipsit de părinți și de rudenii, fu nevoit să-și prourmeze studierea fără niciun ajutor și să devie jucăria norocului și a ursitei: de aceea începu să învețe hirurgia în spitalul militar din București. Încă în etatea de doisprezece ani începură a se ivi scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre talentul acesta, făcuse o subvențiune junelui Grandea, ca să poată urma cursurile colegiale și ca să se poată devota pentru cariera literelor. Această subvențiune curând se suprimă de un alt minister, care nu prea era simpatic cu muzele. Atunci... ce e ursita omenească! - iată poetul ajuns hirurg! Dar ce va face el în această carieră? El nu poate și nu știe decât să cânte; și ce frumos cântă poetul la optsprezece ani! Până când oare guvernele noastre, zise naționale, vor fi reci și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
satanismului romantic, apar celelalte personaje ca banul C, fiica sa, Măria, Gheorghe, onești, demni, patrioți, dar a căror caracterizare e neconvingătoare. Alte încercări de roman vădesc o stagnare în dezvoltarea speciei până la momentul Duiliu Zamfirescu, decisiv în istoria romanului nostru. Ursita (1864) de B.P. Hașdeu este un fragment dintr-un roman istoric, ciclic neterminat (Copilăria lui Iancu Motoc). Geniu pustiu de M. Eminescu, roman neterminat și nepublicat în timpul vieții, din motive de exigență, apare postum, în 1904. Se presupune că ar
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), Începe cu o serie de considerații asupra rolului funcțional Îndeplinit de membrii casei pentru sporul gospodăriei . Femeia este păstrătoarea tradiției, interpreta credințelor și riturilor magice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dincolo. Cea de-a doua preocupare a autorului Încearcă să răspundă la Întrebarea În ce măsură viața noastră este determinată de factori obiectivi exteriori și cât poate fi ea influențată de viața interioară. Oamenii Încearcă să influențeze momentul nașterii, deoarece destinul sau ursita unui om sunt hotărâte În acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul Încearcă să intervină În desfășurarea vieții (masa ursitoarelor), identificând și o atitudine activă În ceea ce privește soarta, atitudine care constă În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să privim credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor În legătură cu fatalismul unui neinițiat În folclor, care vede În lume un Întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; Îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se Îmbină armonios datorită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este o falie existențială Între lumea de aici și lumea de dincolo. Omul posedă mijloace cu care să schimbe rânduielile, dar salvarea supremă tot În credință stă, În cele din urmă, deoarece prin credință se pot muta și rânduieli de ursită. Durata vieții este materializată Într-un ghem care se deșiră, Într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai adesea, candelă a vieții. Imaginea morții În concepția populară nu are nimic terifiant: ea apare ca o bătrână care se chinuiește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii În etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea În șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute În ultimele decenii, dar mai ales după
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii În etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea În șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute În ultimele decenii, dar mai ales după 1990, au o structură erudită și se bazează pe un material faptic mai bogat decât cele din epoca interbelică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa mi-a fost ursita, așa mi-a cântat ursita la naștere, așa mi-e soarta, așa mi-a fost dat și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un Înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa mi-a fost ursita, așa mi-a cântat ursita la naștere, așa mi-e soarta, așa mi-a fost dat și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un Înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici În momentele de răscruce ale vieții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa mi-a fost ursita, așa mi-a cântat ursita la naștere, așa mi-e soarta, așa mi-a fost dat și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un Înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici În momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, În cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, În cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat În obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete În anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă Încărcată cu alimente și băuturi care simbolizează prosperitatea noii familii unite prin căsătorie ar putea fi un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt activate forțele sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (În noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului; dacă luarea dragostei se bazează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată În Însăși ideea de literatură. Înregistrarea principalelor scrieri ale literaturii culte care au În centrul lor ideea de destin, de ursită, de soartă, s-ar transforma ușor Într-un fel de istorie prescurtată a literaturii române, care ar cuprinde o mare parte a operelor semnificative scrise În limba noastră. Din cauza specificului literaturii ca artă, poezia va apărea În mod accidental; vom
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se naște sau apare la părinți trecuți de mult de vârsta proprie procreării; se naște purtând emblema de copil din flori; se naște Într-un timp anormal, cu o Întârziere pe care o provoacă el Însuși; are traiectorie deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
definiție universalul. În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai rațională dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, În substanța Întruchipării simbolice, anvergură, dar este implicat În strădania omului de a influența În bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică. Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre naștere. B.P. Hasdeu Înregistrează diferite cazuri În care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă În imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă În imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, În Întâia noapte a nașterii, după unele socotințe În cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc În ceasul rău și cărora le merge rău toată viața. Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o Întâmplare. Desemnarea unor ceasuri sau zile faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă În credințele tradiționale. Mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
A desfăcut capacu. Nu l-a lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu la băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea. O situație explicită În care omul Încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată În narațiunea Ursita, unde o femeie naște o mândrețe de băiat, să-l sorbi Într-o lingură de argint și nu alta. Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele Îi prezic noului-născut: să trăiască cât tăciunili acesta din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]