306 matches
-
viață și moarte, a gladiatorilor din amfiteatrul roman, sportul reprezintă concentrat SOARTA: „De ce, Mecena, omul nici când nu-i mulțumit/Cu soarta ce-i fu dată sau singur și-a croit?/ De ce îl pizmuiește pe altul, fiecare,/ Și-a celorlalți ursită, mai fericită-i pare?” (Horatius) Pentru sportiv contează tonul poruncii și regulamentul jocului, urmaș al poruncii, al utilizării imperativului Zeului; tonul de decret ajută mișcarea ca progresie de joc diversificată, dezvoltată biplan, adică în planul conținutului și al formei probei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sentimentală, București, 1969, 296-304; Pillat, Mozaic, 182-200; Mihail Șerban, Amintiri, București, 1969, 268-283; Botez, Memorii, I, 213-229; Leon, Umbre, I, 127-138; Nicolae Ciobanu, Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Barbu, Sine ira, 145-150; Papadima, Scriitorii, 69-70, 145-158; Ștefana Velisar-Teodoreanu, Ursitul, București, 1971; Zalis, Aspecte, 156-159; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 331-339; Maftei, Personalități, II, 566-570; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 55-65; Piru, Varia, I, 414-422; Rotaru, O ist., II, 684-689; Carianopol, Scriitori, I, 181-197, II, 26-29; Ioan Massoff, Despre ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
de sex masculin; plînge; poate tot iubire; polițist; povară; prieteni; promite; pronume personal; prost; protecție; răsfățat; răutate; reflexie; romantism; săgeată; scumpul meu; serviciu; sex masculin; soare; sprijin; stîngaci; subțire; știe; taie; teamă; tipul; tot; e trist; undeva; unic; unire; unul; ursitul; veni; veselie; viitor; voi; vrea; zgîrcit (1); 768/200/62/138/0 erou: viteaz (53); curaj (31); război (29); Superman (34); puternic (22); salvator (18); tata (16); curajos (15); învingător (14); soldat (14); luptător (10); poveste (9); admirație (8); bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
București, 1917; Lespezi și moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, București, 1924; Humorul lui Hasdeu, București, 1927; Ursitul fetelor și al vădanelor... și alte schițe de literatură populară și păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte, București, 1927; Cu privire la Coșbuc, București, 1937; Cu privire la Creangă, București, 1937; Cu privire la Alecsandri, București, 1937; Cu privire la I.L. Caragiale, București, 1937; Cu privire la epigramă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
era păstrat pentru a putea fi aprins în clipe de primejdie. În unele zone, cu lumânarea de la Înviere se afumau vitele pentru ca acestea să fie sănătoase și rodnice. Fetele aprindeau lumânarea înainte de a merge la joc, pentru a-și găsi ursitul. M. M. B. , V. R. Oul de Paște în istorie Oul este asociat sărbătorii pascale în întreaga lume creștină, iar ca simbol, a suferit toate tipurile de modelare estetică: a fost pictat, sculptat, acoperit cu foiță din diverse metale, forma
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
Tu ai venit cu părul de rouă greu pe umeri,/ Veșmânt de sânziene, croit pe trup te-mbracă,/ Când soarele apune, minutele le numeri/ Cu ochii către cerul ce stă să se desfacă./ Flămândă de iubire, așptepți să-ți vezi ursitul,/ Fluide note urcă desprinse din viori,/ Îndrăgostit de tine îmi profețesc sfârșitul;/ Din cap până-n picioare, surprinsă mă măsori;// Sunt haina ta de ploaie, uitată-n debara,/ Sau, sunt un scai netrebnic ce ieri te supăra?" (Victoria Stoian, Hunedoara) * Fără
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reușește să
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
râu, amenințându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o rămurică de busuioc și pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
păduri sau pe dealuri și cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi. - Aceasta zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste. - În ajunul zilei, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. - În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Daca
Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62304_a_63629]
-
biciul sfântului. Când tună pe 20 iulie, trebuie să își facă cruce, deoacere Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu. Tradiții pentru fetele nemăritate Fetele bune de măritat pot afla cum va arăta ursitul lor. Pentru asta, ele trebuie să meargă în ajunul zilei de Sfântul Ilie pe câmpuri, și dezbrăcate să se tăvălească prin cânepă. Dacă noaptea va visa cânepă verde, se vor mărita cu un bărbat tânăr, dacă în vis le va
Sfântul Ilie, 20 iulie. Tradiţii şi obiceiuri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/23019_a_24344]
-
la râu amenințându-i cu aruncatul în apă. Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un rău. În noaptea de Boboteaza, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de matase și o bucățică de busuioc; busuioc se pune și sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărită în acel an
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.
Cine era DRAGOBETE. Superstiții și tradiții de ziua îndrăgostiților by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62533_a_63858]
-
M-a scărmănat în chip și fel pre mine, Bușindu-mă adesea-n vreun podmol, însă am fost, la rândul meu, înstare Să-mi readun tendoanele-n picioare Și, oțărât, din smârcuri să mă scol. Viața asta, dreasă-n elegie, Ursită fost-a silnică și mie, Chit că să-i fac hatâruri m-am zbătut. Ci, tam-nisam, oricât mi-ar da de furcă, Dacă ar fi posibil pot să jur că M-aș strofoca s-o iau de la-nceput. Mi-a
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
sufletelor morților neîmpărtășiți. Sărbătoarea se ține pentru fericirea fetelor și pentru a-i apăra de boli și durere pe toți ai casei. Celui ce lucrează în această zi i se strâmbă mințile. Fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul: nu lucrează și nu mănâncă decât pâine și sare. Se crede că în această zi încolțește sub zăpadă grâul care a rămas neîncolțit de cu toamnă. În tradiția populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se
Sfinții Trei Ierarhi. Ce este interzis să faci pe 30 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/62650_a_63975]
-
o primească, selecția stînd tocmai în persoana celui îndreptățit. Nu oricine are dreptul de a vorbi despre trecut, invocîndu-l ca pe o sursă de cunoaștere sau ca pe criteriu de legitimare. În al doilea caz, predania cere predestinare și implicit ursită, trecutul purtîndu-te cu el indiferent că îl vrei sau nu. Ești luat pe sus de o instanță care nu stă să se întrebe dacă ai vocația de a înota în apele ei. Clironomia cere drept personal, predania cere destin colectiv
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
În noaptea de SÂNZIENE răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. SÂNZIENE. Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obișnuiau să pună sub pernă flori de SÂNZIENE, în speranța că astfel își vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că își înfășurau cu SÂNZIENE mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât și femeile, fără deosebire, își puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenția asupra
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
Păcat, să dreagă ce-a stricat nesăbuința tinereții. Nu reușește să facă decât o nenorocire și mai mare. De ce? Poate pentru că familia, pur și simplu, nu e să fie. Cum nu e nici la Ana, căreia i-a fost omorât ursitul și nu-și mai găsește rostul decât în răzbunare, cum nu e nici între frații din În vreme de război. Subminată de interese financiare - pentru că și adulterul, la urma urmei, la asta se reduce, și mai ales acceptarea lui - familia
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
Badoiu Raluca După un divorț cu tam-tam, o împăcare și apoi un sărut pasional în noaptea dintre ani cu fostul soț Liviu Vârciu, prezentatoarea Kanal D, Adelina Pestrițu, face mărturisiri. Adelina Pestrițu mărturisește, pentru Ring, că vrea să-și întâlnească ursitul, dar nu va mai apela niciodată la tradițiile transmise din generație în generație. "Acum vreo doi ani, o prietenă mi-a spus că dacă îmi pun busuioc sub pernă, îmi voi visa alesul. Ce-i drept, am încercat, dar atunci
Ce a visat Adelina Pestrițu după ce și-a pus busuioc sub pernă by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72911_a_74236]
-
MORȚII Morții toți, vezi bine, sunt la fel, Ni-e vădită trecerea aceasta Și mi-e rece, tristă, albă, țeasta; Gândul, numai el, rămas rebel Își întoarce umbrele din ape, Își adună sori din dimineți, Vreri ursite, pentru șapte vieți, Și eternitatea mai aproape... Nu roși zănatecului gând, Iartă-l și împacă-te cu dânsul, Bucuria doar, să-ți nască plânsul Spasmului de noapte aiurind... Morții sunt cu toți la fel, vezi bine, Lasă-i lumii lor
MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83835_a_85160]
-
se „lipesc” de-adolescente. Unei mame Și-a dat ca mamă iubitoare Fetița-n școală de elită. Iar azi odrasla-i instruită... În Franța face trotuare. Unor bărbați Pe fete ei din ochi le fură, Căci asta e a lor ursită: Când fusta-i doar miniatură, Cum să reziste la ispită? Unei tinere Văzând pe-un mândru cocoșel, O puică lângă el a mas. A stat o noapte lângă el, Dar tot puicuță a rămas.G.L.U.P.I. Plimbarea șefului Ziua
SUCCINTE NOTA?II DESPRE CULEGEREA DE FA?? by George Petrone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83944_a_85269]
-
ia, da’ ele nu. Mergeau la babele din sat și căutau a descânta. Făceau de dragoste. D’apoi unele prindeau, altele nu. Că, na, are și Dumnezeu socotelile Lui. Cele mai îndrăznețe țineau post trei vineri pentru a-și visa ursitul, da’ tu să nu faci așa. Tu, fata tatii, să nu faci ca ele. Ești curată ca spuma laptelui, plăcută la flăcăi. Bagă de seamă însă, că vorba cu miere nu-i mereu dulce. Du-te după Cristi a lu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
virtuozitate stilistică, adevărată desfătare pentru cititor. Ca toate basmele tradiționale, povestea imaginată de Emil Brumaru și Veronica D. Niculescu se axează pe o călătorie inițiatică. Din îndepărtata Franție, Pitic Bun pornește spre Lentmania, țara în care prințesa Repede-Repede își aștepta ursitul. Pe drum, precum Harap-Alb, Pitic Bun își va găsi mai mulți tovarăși de călătorie care, la un moment dat, își vor dovedi utilitatea. În plus el va fi ținut la curent cu viața și dilemele prințesei Repede-Repede prin intermediul scrisorilor pe
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
astăzi. În seara de Sf. Andrei (30 noiembrie), ca și de Crăciun, se ung cu usturoi vitele și grajdurile, ca nu cumva spiritele rele să omoare animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]