10,333 matches
-
cu bolovani. Cu toate acestea continui. De ce? Mi-aș dori ca până la plecarea Dincolo, România să se ridice de pe ultimul loc din Europa. • Membru al Ligii Scriitorilor din România. • Membru fondator al Fundației „Origini Carpatice”. • Inițiator, redactor-șef al revistei „Uscând o lacrimă”. • Inițiator și contributor la Monumentul ...de la Ursoaia • Inițiator al grupului Moralitate! Salut prieten(i)e. • Inițiator al...Drumul Dăruirilor. • Membru al Cenaclului “Amurg Sentimental”. • Om simplu, de 30 de ani cu Bibliotecă în casă. Dumitru K Negoiță mai
DUMITRU K NEGOIŢĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dumitru_K_Negoi%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/362440_a_363769]
-
pe scaun, simțind cum sângele îi părăsește corpul. Acei fiori de gheață care-i simțise în ultima perioadă pe șira spinării, acum puneau stăpânire pe fiecare părticică din organism, devenise livid și nu se mai putea mișca. Gura-i era uscată și buzele refuzau să se miște pentru a reuși să articuleze sunetul ce exprima necesitatea imperioasă pentru puțină apă. Lena, care vorbise întruna fără a respira, fiind cu spatele la Nicolae, nu înțelegea cum ar trebui să interpreteze tăcerea prelungită a fratelui
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
să plouă, fire-aș să fiu! Dar stați liniștiți, trebuie să fie de bun augur, o fi semn bun, pentru fată! Că doar e norocoasă. Păi, nu? Dar, vai, ce pățiși, cumnățică? Îți fu rău? Haidați în casă! Să vă uscați puțin, pe urmă să mergem, știți, să nu întârziem și să terminăm treaba pentru care venirăți... Luat-ați la voi toate cele de trebuință? Știți și voi, ce vă spusăi... buletine, certificatul fetei, ale voastre de naștere, de căsătorie, tot
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
până la o jumătate de metru, purta cravată cu zgârci și îl invidiam: ce mai praștie ne-am fi făcut noi din așa ceva! Povestește și lucrează. Încleiază, bate cuie, fixează suporții. Apoi dă cu baiț și uniformizează nuanțele. - Lași să se usuce, după care dai cu ceară de parchet. Sau mă chemi tot pe mine. Cu ceară de parchet sau cu altceva gras. Principalul să se formeze o peliculă de acoperire, că altminteri se ia baițul. Pe urmă nu mai ai decât
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
și perfect. Cockpit Detailer revigorează culorile și are un efect de hidratare. Este foarte ușor de folosit și îți va oferi un aspect maț, “original”, ca al unei mașini prospat ieșite de pe poarta fabricii. Doar aplică și lasă să se usuce pentru a obține un aspect original de fabrică. Citește tot... Avem străzi faine, bine alese pentru ARO, Dacia 1300 și așa mai departe Pe internet circulă un film ce arată celor care nu știu cum arata stradă Străpungere Silvestru, astfel vă invităm
Iasi 4u by http://www.iasi4u.ro/stire/masini/ [Corola-blog/BlogPost/95497_a_96789]
-
beteag. Mi-am întins spre ceruri mâna, ca fasolea pe arac, Și din frageda-mi pruncie nu am mers fără toiag. Ziua, cât este de lungă, nu mă satur să mă scald; De atâta ploaie-n mine nici să mă usuc nu pot. Pe sub valuri de furtună mă închin ca un herald, Dintre slugile din lume eu îmi sunt primul despot. Noaptea, cât este de neagră, stelele nu le zăresc; Visul, căutând lumina, n-ar vedea drumul spre cer. În armură
NU-MI AJUNGE VIAŢA ASTA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mi_ajunge_viata_asta.html [Corola-blog/BlogPost/355750_a_357079]
-
să-i cumpere ceva special, care să țină până își termină clasele primare. Nu a fost să fie așa. Când a fost Valentina prinsă de o ploaie, cum sunt atâtea la munte, servieta s-a udat, iar copila ca să o usuce, a așezat-o lângă sobă. Pielea de porc s-a încrețit nemaiputând fi utilizată ca ghiozdan, așa că Vasile s-a gândit să nu o arunce, ci să o folosească la cărat pachetul și sufertașul cu mâncare. De obicei, Vasile, când
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau se dădeau după câte un copac să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinăzării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria îndeplinea rolul de dascăl, scuturând cu sârg de candela improvizată
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
găină mai curajoasă se tupila sub căruță ciuculing semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
milă Ce strângeți haina, pâinea în cufere și saci Și-o duceți în ograda și-n casa cea umilă. Săraci suntem cu duhul și vom muri săraci, Avem belșug pe masă și vrem mereu ce-i bun Că s-a uscat și vrejul... fasolea pe araci Nici nu-i mai știm azi gustul. Fasole? Ești nebun?! Săraci suntem cu duhul și vom muri săraci, În sacul de gunoi e pâine, mere coapte, Un sac de portocale, harbuz și cozonaci Se satură
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1492249412.html [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
până ne vom cunoaște măsura în care încap șoapte din visare în conturul unei femei. Vin cu miere ne vor da să bem turnând în pahare bucuria revederii, coardele vor vibra în ascunsul inimii până ce-n călimară cerneala se va usca. Noaptea va prinde paianjeni pe margini, mătasea borangicului se va îngălbeni și cine știe cui voi desena în palme ochii femeii cu gândul smălțuit de așteptare. Ea ar putea întreba cum ne vom putea recâștiga iubirea? Referință Bibliografică: Ea ar putea întreba
EA AR PUTEA ÎNTREBA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1473108491.html [Corola-blog/BlogPost/376290_a_377619]
-
fie și bun. Și uite-așa m-a costat o masă de o persoană 70 de lei. La desert am ascultat recomandarea ospătăriței, și rău am făcut. Porția de tiramisu proaspăt s-a întors la bucătărie aproape întreg. Pișcoturile erau uscate, crema era fadă, frișca din tub inutil camuflată sub stratul de cacao de deasupra. Am auzit că ciorbele-s bune....
Vă fac un platouaş? Platoul casei la Pixie by http://www.zilesinopti.ro/articole/1537/va-fac-un-platouas-platoul-casei-la-pixie [Corola-blog/BlogPost/99728_a_101020]
-
până la intrarea în Parcul Național. La înălțimi la care în Europa nu întâlnești decât vegetație alpină, de jnepeniș, cresc copaci înalți de zeci de metri, dintr-o esență de pin tipic american. Din păcate, în ciuda robusteții lor, versanți întregi erau uscați până la exterminare, ca efect al extinderii unei varietăți de gândaci nocivi, specializați pe distrugerea scoarței arborilor. În incinta campingului nostru tocmai se retezau cinci arbori distruși. Rangerul de serviciu avea lacrimi în ochi în timp ce ne spunea că neam de neamul
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1496291635.html [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
de nu te-a durut, oare, Când călcai nepăsătoare Viața-mi pusă la picioare?!... Oare, ce inimă aveai?!...” Greu mi-am stâmpărat urgia, După ce-a trecut magia... Compunându-mi elegia, Azi scriu despre noi: „ a fost”... Lacrimile mi-s uscate, Zâmbetele noastre, toate, Îmi par stări pietrificate Iar iubirea-i... fără rost. Referință Bibliografică: CLIPA FĂRĂ ROST / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile
CLIPA FĂRĂ ROST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1448651975.html [Corola-blog/BlogPost/383001_a_384330]
-
nu am realizat cu toții acest lucru. Mi s-a părut că glumește și m-am frecat intrigat la ochi. - Vrei să te referi la șuvița aceea prăpădită de apă care azi dimineață necăjea niște cucoane mofturoase? Cred că s-a uscat și locul pe unde curgea. - Șuvița aceea prăpădită de apă cum o numești tu, este acum înaltă de un metru și crește mereu. - Nu se poate! Ne-am privit în tăcere câteva minute care ni s-au părut o eternitate
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
servieta diplomat în care își aranjau cravata iar câte o secretară mai grijulie, conturul buzelor cu un ruj vinețiu. Erau însă și alții care traversau strada fără să se sinchisească de apa pe care nici nu o remarcau și ajungeau uscați pe trotuarul celălalt. În locul unde mă întâlnisem cu prietenul meu, am simțit deodată o furnicătură pe șira spinării și am tresărit. Îmaginea lui tridimensioanlă mă privea cu insistență. Inconsistentă din cauza contururilor cețoase dar cu privirea încă vie. - "Ascultă-mă pe
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
erau mâinile mele. Nu erau nici ude, nici uscate. Un aer jilav părea că se desprinde în permanență din ele subțiindu-le. Din ce în ce mai deconcertat, l-am oprit pe primul trecător și m-am uitat atent în ochii lui. Era la fel de uscat ca și mine și mergea pe stradă gesticulând vorbind singur despre metempsihoză și Nostradamus. - Nu te supăra domnule, am început eu timid, mi-am șters cât am putut de bine hainele, dar poate că au mai rămas ude și eu
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
voiam să văd nici o legătură între virtute și apă, am reluat morocănos: - E vorba de apă. A dat din umeri înțelegător și spre surprinderea mea, a adăugat: - Ești tare slab de înger. De data asta ai scăpat pentru că ești la fel de uscat ca și mine. Am închis ochii fericit și i-am întins mâna... Rămânând cu ea întinsă, am redeschis ochii și am constatat că el dispăruse iar pe locul unde stătuse câteva clipe mai înainte, se afla un cerc de apă
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
și, după ce examină atent strada, mă apucă intim de rever: - Știi, dar apropo, unde te-ai muiat în halul ăsta? Uite ce multă apă rămâne în urma dumitale! M-am uitat dezamăgit în spate și am văzut că trotuarul era la fel de uscat ca și înainte. De-abia acum nu mai înțelegeam nimic. Am plecat mulțumindu-i cu jumătate de gură. Ceva totuși nu era în regulă. Așa că m-am întors până la stația de metrou unde i-am văzut pe trecători traversând absenți
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
mal. Un grup de marinari, voioși, se-apropie, să te privească, așa frumoasă ești... De-a lungul mării, se văd fâșii netede de pământ, pe care-aș vrea să stau și de acolo, să te pot privi și eu. Vântul, usucă noroiul, lăsând în urma lui, firicele de praf. Aș vrea să cred, ca tu esti cea de pe terasa... deunăzi, am urmărit tot bulevardul, de-a lungul mării, o femeie, ce semăna într-un fel cu tine, temându-mă de ea, să
TERASA MĂRII de COSTI POP în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1397077625.html [Corola-blog/BlogPost/383431_a_384760]
-
exclamară fetele. - Cred că îți prinde bine un radiocasetofon în singurătatea asta a muntelui, nu-i așa? vru să știe Adelina, fata cu ochi negri. - Ai dreptate. N-aș putea să trăiesc aici fără el!... Fiecare era preocupat să-și usuce hainele și încălțările. - Ai spus că ai terminat o facultate? mă întrebă, după un oarecare timp de tăcere, Laura. - Am terminat-o chiar astă vară! Ce folos însă? Că stau aici tot timpul, în Observatorul acesta mohorât, să fac niște
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
rece de iarnă. Bineînțeles că iarna din Valencia este diferită de cea din România. Am ajuns la câmp și nu puteam de moment să intrăm să culegem portocale, pentru că copacii erau umezi trebuia să așteptăm că razele de soare să usuce frunzișul și fructele din arbori. Au făcut un foc de lemne de portocali uscați. Ne-am apropiat toți de foc să ne încălzim, negri și albi cu aceeași nevoie de căldură și ușor, ușor au început să povestească despre viața
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_2_eugen_oniscu_1335202319.html [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
ține toamna, despre nori, prelegeri Și despre ploi rostește un discurs, Pe tema vântului ne dă concurs Și brumele le pune în culegeri. Tristețea o respinge prin recurs, Alungă ură și neînțelegeri, Dilemele le-ascunde prin alegeri, Dar frunzele-s uscate pe parcurs. Ascunsă-n bolta neagră, plânge lună, Prin ceața deasă, soarele suspină, Se iau de mână toamnă și furtună. Dar noi călătorim tot spre lumină, Că dragostea ne ține împreună Și inima de fericire-i plină. PLOAIA PLÂNGE E
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1445596710.html [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
și starea aceea deosebită de a călători mă acaparează de-a binelea. Și iată-mă „fugară” într-un grup de prieteni pe peronul Gării de Nord fremătând de emoția plecării ... Vom fi împreună vreme de o săptămână într-un voiaj turistic pe uscat dar și pe mare. Mă uit la companionii mei și am impresia că fiecare s-a întrecut în a-și lua cât mai multe lucruri de-acasă, dacă socotesc bagajele cu care „s-au înzestrat”de bună voie și nesiliți
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_cu_siguranta_domnul_gentiana_groza_1339423116.html [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]