5,985 matches
-
din cadrul stivei Distanţa dintre şipcile de stivuire este în funcţie de: specia lemnoasă grosimea cherestelei lungimea cherestelei lăţimea cherestelei Completaţi spaţiile libere astfel încât să obţineţi enunţuri corecte: Stivuirea materialului este o operaţie tehnologică de mare ....(1)... pentru reuşita uscării. Lotul de material supus uscării trebuie să fie cât mai ...(2). .., respectiv s ă fie din aceeaşi specie, aceeaşi ...(3). ..şi cu umiditate iniţială cât mai uniform ă . Modalitatea de stivuire folosită exclusiv este cea …(4)…, care are avantajul că
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
şipcile de stivuire este în funcţie de: specia lemnoasă grosimea cherestelei lungimea cherestelei lăţimea cherestelei Completaţi spaţiile libere astfel încât să obţineţi enunţuri corecte: Stivuirea materialului este o operaţie tehnologică de mare ....(1)... pentru reuşita uscării. Lotul de material supus uscării trebuie să fie cât mai ...(2). .., respectiv s ă fie din aceeaşi specie, aceeaşi ...(3). ..şi cu umiditate iniţială cât mai uniform ă . Modalitatea de stivuire folosită exclusiv este cea …(4)…, care are avantajul că utilizează masa proprie a materialului
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
fie din aceeaşi specie, aceeaşi ...(3). ..şi cu umiditate iniţială cât mai uniform ă . Modalitatea de stivuire folosită exclusiv este cea …(4)…, care are avantajul că utilizează masa proprie a materialului pentru strângerea lui Î n vederea stabilirii regimurilor de uscare, se determină ...(5) iniţială a materialului. Probele …(6)…au rolul de a oglindi mersul scăderii umidităţii lotului în cursul uscării, prin …(7)…. masei lor. Dup ă cântărire, probele martor se aşează în stivele de la ... (8). unde sunt prev ă zute
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
este cea …(4)…, care are avantajul că utilizează masa proprie a materialului pentru strângerea lui Î n vederea stabilirii regimurilor de uscare, se determină ...(5) iniţială a materialului. Probele …(6)…au rolul de a oglindi mersul scăderii umidităţii lotului în cursul uscării, prin …(7)…. masei lor. Dup ă cântărire, probele martor se aşează în stivele de la ... (8). unde sunt prev ă zute ....(9) amenajate pentru introducerea lor Fiecare şarjă de material în vederea uscării necesită stivuirea pe (...10).. şi determinarea umidităţii
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
oglindi mersul scăderii umidităţii lotului în cursul uscării, prin …(7)…. masei lor. Dup ă cântărire, probele martor se aşează în stivele de la ... (8). unde sunt prev ă zute ....(9) amenajate pentru introducerea lor Fiecare şarjă de material în vederea uscării necesită stivuirea pe (...10).. şi determinarea umidităţii iniţiale Citiţi cu atenţie enunţurile ( 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 ) şi notaţi în dreptul fiecăruia litera A , dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F , dacă apreciaţi
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
umidităţii iniţiale Citiţi cu atenţie enunţurile ( 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 ) şi notaţi în dreptul fiecăruia litera A , dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F , dacă apreciaţi că enunţul este fals: Înainte de uscare, materialul este sortat. Stivuirea orizontală se poate realiza prin cinci procedee. Şipcile de stivuire sunt confecţionate din cherestea de foioase. Piesele de cherestea trebuie aşezate cu faţa dinspre inima buşteanului în sus. Primul rând de jos şi ultimele de la
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
vecin ă tatea epruvetei pentru determinarea umidităţii iniţiale nu se pot scoate epruvete pentru controlul tensiunilor interne. Media umidităţii epruvetelor constituie umiditatea maximă a lotului. Stivele sunt prevăzute cu tăbliţe care indică caracteristicile materialului. Majoritatea defectele ce apar în cursul uscării pot fi cauzate de o stivuire necorespunzătoare. SUBIECTUL II (40 puncte) Identificaţi epruvetele şi probele martor din figura de mai jos: Pentru o probă martor, cu masa în stare uscată m 0 de 1,5 kg şi umiditatea finală U f
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
se cere: formula de calcul al masei finale, m f; explicitarea termenilor din formulă; calculul numeric al masei finale. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 50 min. BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE Tema: Pregătirea materialului lemnos pentru uscare Subiectul. I. TOTAL: 50 puncte I.1. 10 puncte 1- a; 2- c; 3- b; 4- a; 5- b; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, 0 puncte . I.2. 20 puncte 1-
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
economici la debitarea lemnului masiv Abilități: Calcularea indicatorilor economici pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formulele de calcul specifice Comunicarea/ Raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei și debitarea lemnului masiv Atitudini: 3.3.5. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă Tema: Indicatorii economici la debitarea lemnului masiv. Indicele de utilizare, randamentul, pierderile, consumul specific Rezolvarea de
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
rezistență termică pe ansamblul anvelopei și pe tipuri individuale de elemente, numărul de schimburi orare de aer; ● durabilitatea clădirii, prin limitarea condensului structural prin măsurarea cantității de apă rezultată din condens, acumulată pe durata unei ierni și cea eliminată prin uscare vară, gradul real de umezire a materialelor din zona de condensare; ● calitatea aerului interior din clădire: conținutul de agenți nocivi pe unitatea de volum, numărul necesar de schimburi orare de aer al volumului încălzit; ● protecția mediului: cantitatea de căldură necesară
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
a se vedea Anexa A) Pentru a demonstra că proprietățile specificate sunt obținute prin compoziția propusă cu o marjă de siguranță adecvată Înainte de a utiliza o nouă compoziție de beton 2 Umiditatea nisipului Sistem de măsurare continuă, încercări de uscare sau echivalente Determinarea masei uscate a agregatelor și cantității de apă adăugate Zilnic pentru o verificare discontinue. Frecvența cerută pentru încercări poate să fie în funcție de condițiile locale și atmosferice. 3 Umiditatea pietrișului Încercări de uscare sau echivalente Determinarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
continuă, încercări de uscare sau echivalente Determinarea masei uscate a agregatelor și cantității de apă adăugate Zilnic pentru o verificare discontinue. Frecvența cerută pentru încercări poate să fie în funcție de condițiile locale și atmosferice. 3 Umiditatea pietrișului Încercări de uscare sau echivalente Determinarea masei uscate a agregatelor și apei ce se adăugă În funcție de condițiile locale și atmosferice 4 Conținutul de apă al betonului proaspăt Verificarea cantității de apă de amestec adăugată^b Obținerea de date pentru raportul apă/ciment Fiecare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
betonului este specificată, la fel de frecvent ca și pentru controlul de conformitate, a se vedea 8.1 și 8.2.1 ^a Pot, de asemenea, să fie încercate în condiții de saturare, dacă este stabilită o relație sigură cu densitatea determinată după uscare în etuvă. ^b Când nu este utilizat echipamentul de înregistrare și când toleranțele de cântărire pentru amestecuri sau șarje sunt depășite, cantitățile cântărite se înregistrează în registrul de producție. Se recomandă utilizarea de echipamente cu înregistrare automată. Pentru determinarea mărimii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
Nr. Tip de încercare Inspecția/Încercarea Scop Frecvența minimă 2 Conținutul de apă al nisipului Verificarea continuă a umidității nisipului Stabilirea masei agregatelor și a cantității de apă adăugate Zilnic înaintea preparării betonului 3 Conținutul de apă al pietrișului Încercări de uscare sau echivalente Pentru determinarea masei agregatelor și a cantității de apă adăugate Zilnic. Încercări mai mult sau mai puțin frecvente pot fi cerute în funcție de condițiile locale și atmosferice. 4a Conținutul de apă al betonului proaspăt Verificarea cantității de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
9260 - Păduri cu Castanea sativa (Anexa I a Directivei Consiliului 92/43/CEE, Directiva Habitate). Specia edificatoare a acestui habitat este Castanea sativa. Acest habitat la noi în țară ocupă suprafețe reduse și prezintă o problemă distinctă, deoarece în prezent se constată uscarea în masă a acestuia, atât la nivelul țării noastre, cât și la nivel european. Notă: Habitatul 9260 este listat în anexa nr. 2 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
castan comestibil din America de Nord și a afectat parțial pe cele din Asia - este acțiunea ciupercii Cryphonectria parasitica. Ciuperca C. parasitica a decimat pădurile de castan american, de pe 3,6 milioane ha, iar în Europa a uscat în masă, uscare totală, castanișurile din cea mai mare parte a arealului, fiind salvate doar pădurile în care a apărut natural sau a fost introdusă artificial viroza ciupercii, metodă utilizată ca tratament biologic. Phytophthora spp. produc uscări ale castanilor/ boala cernelii pe suprafețe
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
în Europa a uscat în masă, uscare totală, castanișurile din cea mai mare parte a arealului, fiind salvate doar pădurile în care a apărut natural sau a fost introdusă artificial viroza ciupercii, metodă utilizată ca tratament biologic. Phytophthora spp. produc uscări ale castanilor/ boala cernelii pe suprafețe mai reduse, aceste organisme fiind monitorizate la scară mondială. Genul Phytophthora face parte din familia Pythiaceae, ordinul Pythiales, clasa Oomycota și cuprinde câteva zeci de specii dintre cele mai periculoase, ca urmare a puterii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
ciuperca în genul Cryphonectria. C. parasitica, după cum sugerează numele, este o specie parazită, putând însă să vegeteze saprofit mult timp, chiar să se înmulțească pe arbori morți, porțiuni de scoarță și ramuri desprinse. Această specie este agentul principal al uscării castanului comestibil, Bolea și Chira, 2004. Ciuperca a produs și în tara noastră infectarea și uscare în masă în arboretele de castan, în zonele tradiționale pentru existența arboretelor de castan comestibil: Gorj și Baia Mare. „Din nefericire, castanișurile europene, inclusiv
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
să vegeteze saprofit mult timp, chiar să se înmulțească pe arbori morți, porțiuni de scoarță și ramuri desprinse. Această specie este agentul principal al uscării castanului comestibil, Bolea și Chira, 2004. Ciuperca a produs și în tara noastră infectarea și uscare în masă în arboretele de castan, în zonele tradiționale pentru existența arboretelor de castan comestibil: Gorj și Baia Mare. „Din nefericire, castanișurile europene, inclusiv cele românești, sunt periclitate profund de uscările în masă pe care le provoacă ciuperca alogenă Cryphonectria
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
Ciuperca a produs și în tara noastră infectarea și uscare în masă în arboretele de castan, în zonele tradiționale pentru existența arboretelor de castan comestibil: Gorj și Baia Mare. „Din nefericire, castanișurile europene, inclusiv cele românești, sunt periclitate profund de uscările în masă pe care le provoacă ciuperca alogenă Cryphonectria parasitica (Murill) Barr., agent patogen primar originar din Asia, Japonia, unde vegetează pe castanii locali, aceștia devenind de-a lungul evoluției comune rezistenți la infecții. Ciuperca a ajuns accidental în America
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
în America, în 1904, unde circa 3,6 milioane de hectare cu castanișuri au fost decimate de această ciupercă, fiind cea mai mare calamitate biologică de acest tip cunoscută, Kuhlman, 1978. În Europa, semnalată din 1938, a devenit agentul primar al uscării castanului. În Maramureș a fost depistată în 1984, Florea și Popa, 1989. Ceea ce este mai grav, este faptul că ciuperca infectează și alte specii forestiere precum gorun, stejar, fag, carpen, acerinee care apar în amestec cu castanul. Deși aceste
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
tratamentelor (Mac Donald și Fulbright, 1991; Liu și Milgroom, 1996). ” „Considerente genetice și biologice ale combaterii cancerului castanului”, Veronica Maris, articol publicat în numărul 22/2006 al Revistei Silvicultura și Cinegetica editata de Societatea Progresul Silvic. Arborete de castan afectate de uscare la Peștișani, județul Gorj. Afectări produse de cancerul castanului în zona Baia Mare. Aria largă de răspândire a bolii pe care o provoacă ciuperca C. parasitica - cancerul de scoarță al castanului - precum și situațiile altor arborete din România, ne determină
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
și regenerați natural, pe cale vegetativă pe cioatele "părinților" - exemplarele inițiale. La acest moment nu se constată exemplare uscate integral, din cauze naturale, aflate căzute la sol sau pe picior. Doar câteva exemplare au unele porțiuni de coroană afectate de uscare, din cauze fiziologice. Se constată că o parte din exemplarele de castan, dar și din alte specii, au fost tăiate, de maxim un an cu ferăstrăul; o parte se afla încă în sit, ca lemn mort, cauzele provenienței acestuia nu
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
masiv în ultimii ani castanișurile din bazinul european, precum și speciile de castan comestibil din America de Nord și a afectat parțial pe cele din Asia - este acțiunea ciupercii Cryphonectria parasitica. Ciuperca a produs și în țara noastră infectarea și uscare în masă în arboretele de castan, în zonele tradiționale pentru existența arboretelor de castan comestibil: Gorj și Baia Mare. Aria largă de răspândire a bolii pe care o provoacă ciuperca C. parasitica - cancerul de scoarță al castanului - ne determină să
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
aceștia, enumerăm factorii care au acționat în trecut și au produs afectări semnificative habitatului și care se constată că acționează în continuare: pășunatul intensiv, incendiere și tăierea de arbori. Cu toate că la acest moment nu se constată fenomen de uscare sau alte semne ale îmbolnăvirii care o produce acțiunea ciupercii Cryphonectria parasitica, având în vedere scara largă pe care aceasta a acționat distructiv asupra tipului de habitat, există un risc însemnat să acționeze și în zona studiată. Acțiunea ciupercii Cryphonectria
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]