1,059 matches
-
E L C E A annorum aetatis XXXVII., religionis Gr. or., e pago Boteni in comitatu Muscel natus, in hac Universitate Litterarum Regia Dacoromana Napocensi suam in disciplinis philosophiae et quidem in disciplina Ethnographiae ut principali, et in disciplina Sociologiae ut subsciva eruditionem scientiamque compbaverit, Eundem Ornatissimum ac Doctissimum Dominum I O N C H E L C E A die, mense et anno infrascriptis Philosophiae DOCTOREM creavimus, pronunciavimus, quibus PHILOSOPHIAE DOCTORES iure et consuetudine fruuntur. Quorum in fidem diploma hoc
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Eliza Botezatu, O realizare literară, LA, 1982, 24 iunie; Liliana Lazia, „101 poeme haiku”, TMS, 1996, 11; Rachieru, Poeți Bucovina, 354-355; Ioan Romeo Roșiianu, „101 poeme haiku”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 234-235; Ghițulescu, Istoria, 456-457; Ion Murgeanu, Ut pictura poesis, „Curierul român”, 2003, 8. G.B.
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
13 apartamente, București, str. Țepeș Vodă 56; 25. 2216. Diculescu Andrei, 5 apartamente, București, Calea Moșilor 278. 2217. Dimitrescu Lucian, 2 apartamente, București, str. Dimitrie Onciul 14; str. Eugenia Statescu 7. 2218. Daniil Dumitru, 8 apartamente, București, str. Logofătul Ț��ut 13. 2219. Dona Ion, 7 apartamente, București, str. Albă Iulia 19, str. Bella Brainer 90. 2220. Dinuliu Petre, 3 apartamente, București, str. Trifoi 21. 2221. Dobrovici Beatrice, 2 apartamente, București, Calea Călărași 5. 2222. Dumitrescu Ionel, 13 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
-n muntele amar”, păduri de palmieri, zboruri de pescăruși. Așa cum o indică și titlurile unor volume - Ceramică regăsită (1967), Pinacoteca unei lire (1971), Ceremonie în albastru (1975) -, poetul e sensibil mai cu seamă la imaginea plastică și aplică nedeclarat principiul ut pictura poesis. Statornicește peisaje, scene, monumente, obiecte, dar nu o face obiectiv, neutru, parnasian, ci subiectivează intens descripția, afișându-și atitudinea și inserând în tablou evocarea istorică, reflecția. Dar semnele distinctive ale geografiei românești sunt celebrate, de regulă, în spirit
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
din arhiva Chiriachița și Traian Popescu, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor, Poezia ca „joc al căutării”, „Cetatea culturală”, 2001, 10; Florin Rogojan, „Străpuns de negăsire”, ST, 2001, 7-8; Marian Barbu, Ferestre deschise, CNT, 2001, 36; Marian
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
reflecții recente pe tema relației între obiect și subiectivitate. Studiile despre dar au sesizat, pe urmele cercetărilor antropologice ale lui Marcel Mauss (1872-1950), că situarea „economică” a darului în societățile „primitive” presupune respectarea regulii de aur: „Dă ca să primești” (do ut des)2. Chiar dacă despărțiți de școala metafizică, filozofii s-au întrebat imediat dacă nu cumva darul autentic are o puritate ascunsă, care refuză obiectivarea donatorului și destinatarului. Istoricii ne-au reamintit la rândul lor coruperea medievală a noțiunii de dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
daruri”); To be or not to be (engl., „A fi sau a nu fi”); Traduttore, traditore (it., „Traducătorul e trădător”); Ubi bene, ibi patria (lat., „Unde este bine, acolo este patria”); Urbi et orbi (lat., „Orașului și lumii” - benedicțiune papală); Ut pictura poesis (lat., „Poezia este asemenea picturii”); utile dulci (lat., „Utilul și plăcutul”); Vae victis! (lat., „Vai de cei Învinși!”); Vanitas vanitatum et omnia vanitas (lat., „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune”); Vedi Napoli, e poi mori! (it., „Să vezi [orașul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Opere, V, (epublica), traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note și anexă de Andrei Cornea; ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția; colecție îngrijită de Idel Segall, Editura Științifică și Enciplopedică, București, 1986, pp. 9-10. Textul lui Marsilio Ficino este următorul: ut et perversa multorum ingenia, quae soli divinae legis auctoritati haud facile cedunt, Platonicis saltem ratinibus religione admodum suffragantibus acquiescant et quicumque Philosophiae studium impie nimium a sancta religione se jungunt agnoscant aliquando se non aliter aberrare, quam si quis vel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
www.edu.gov.mb.ca/metks 4/docs/support/currconn/definition.html. ***, f.a., „Encyclopedia of World Problems and Human Potential”, Union of International Associations, www.uia.org/uialist/kon/c0976.htm. ***, f.a., „Integrated Curriculum: Essential Questions”, http://www.usoe.k12.ut.us/curr/integrate/packet/int4.html. ***, f.a., „Integrated Thematic Instruction/I.T.I.”, http://www.ariz.com/squawpeak/patty.html.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Dar, zice Augustin, să presupunem că până și asemenea indivizi ajung la o pocăință sinceră. Cine le-ar putea refuza convertirea? Concluzia vine de la sine, după eliminarea ipotezelor care s-au dovedit referitoare la păcate remisibile: quid aliud restat, nisi ut peccatum in Spiritum Sanctum, quod neque in hoc saeculo neque in futuro dimitti Dominus dicit, nullum intellegatur nisi perseverantia in nequitia et in malignitate cum desperatione indulgentiae Dei? În Omilia 71 totuși, Augustin insistă asupra faptului că omului i se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
memorialistică, proză, teatru, ca și literatură poematico-dramatică, și a făcut numeroase traduceri. Personalitate proteică, fecundă și contemplativă, cu o vibrație lirică bine temperată de o cultură vastă și perfect asimilată, B. întruchipează cum nu se poate mai exemplar dictonul antic ut pictura poesis. Poet, pictor, actor, muzician, remarcabil printr-un talent aproape egal în toate aceste domenii, el tinde mereu parcă să refacă pierduta sinteză a artelor, să fie un artist total, căci fiecare creație se resimte de infiltrațiile celorlalte: poezia
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
a) transcende 66, 130, 163 ~nță 160 (n. 158), 178, 180 ~re de sine 178-180 transfigurare (a sensului comun) 18, 30, 152 tremendum 38 (n. 22) trup 29 (n. 16), 33, 41 (n. 24), 92, 97, 146-158, 161-164, 173 U ut in speculo 15, 54 V via falsa 50 via negationis 167 via eminentiae 167 viață 9, 16-17, 37, 45, 49 (n. 37), 85-86, 95, 97, 111, 112, 125, 127, 148, 169, 176- 182 intimitate a ~ cu moartea 37, 44-45, 46
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Este, aș îndrăzni să spun, în afara oricărei tipologii. Numește mai curând o singularitate, și nu o excepție. Lasă în urmă orice logică a complicării și subtilității. A vorbi cu privire la acesta este posibil doar LA FRONTIERELE CELOR ABSURDE 53 41. indirect, ut in speculo, în termeni cât mai simpli, cum aflăm în ultimele rânduri ale povestirii: „După aceea ia desfăcut legătu rile și la părăsit în mijlocul deșertului, unde a murit de foame și de sete. Gloria să fie cu Cel care nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a) transcende 66, 130, 163 ~nță 160 (n. 158), 178, 180 ~re de sine 178-180 transfigurare (a sensului comun) 18, 30, 152 tremendum 38 (n. 22) trup 29 (n. 16), 33, 41 (n. 24), 92, 97, 146-158, 161-164, 173 U ut in speculo 15, 54 V via falsa 50 via negationis 167 via eminentiae 167 viață 9, 16-17, 37, 45, 49 (n. 37), 85-86, 95, 97, 111, 112, 125, 127, 148, 169, 176- 182 intimitate a ~ cu moartea 37, 44-45, 46
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vin\ o poart\ poemul `n sine. Poate c\ Shelley Nebunul nu a fost `ndeajuns de nebun. ~n orice caz, nebunia lui nu a fost o nebunie a inimii. F\r\ `ndoial\ c\ fetele mele [tiu c\ Robert Burns a b\ut excesiv [i era u[uratic, ceea ce le `nc`nt\, dar s`nt sigur c\ [tiu totul [i despre minunatul [oarece pe care l-a dezgropat plugul lui. (E posibil, m\ `ntreb, ca acele „dou\ imense picioare de piatr\, f\r
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Așa s-a ajuns ca problema să fie rezolvată în stilul prieteniei tradiționale ruso-germane (mă gândesc la aranjamentul pe seama altora, când România a plătit, cu Basarabia și Bucovina de Nord, pentru o cârdășie de genul pactului Ribbentrop-Molotov), pe sistemul do ut des (în versiunea populară, o mână spală pe alta). În vreme ce Federația Rusă a dat liber în loc să iasă din ea, la intrarea R.F.G. în Convenție (din care chiar ea o exclusese), pe calea unui protocol de aderare; în loc de adoptarea unei Convenții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ideea înființării unei comisii pentru gestionarea căii navigabile nici nu este unanim recunoscută (din cauza numărului redus de state care participă la ea). În plus, această convenție nu înlătură reglementările existente (având un caracter supletiv) ceea ce ne conduce la o reglementare ut singuli specifică pentru orice fluviu internațional, cu luarea în considerare și a celor stabilite prin alte tratate internaționale cu referire la cazul respectiv; prin urmare, Convenția nu se aplică de plin drept (pentru că nu s-a făcut o internaționalizare generalizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
al Vieții, păzit de un șarpe sau de un monstru. Nemurirea se dobândește cu greu, ea e într-un loc inaccesibil, capătul lumii, fundul oceanului, munte. După multe încercări, eroul trebuie să învingă monstrul ; Aceasta este și povestea lui Ghilgameș. Ut Napiștim îi dezvăluie secretul „ierbii cu spini” din fundul oceanului, care prelungește tinerețea la infinit. Ghilgameș o găsește, dar în drum spre Uruk, la un izvor, îi este mâncată de un șarpe. În textele iraniene, Ahura Mazdă face Pomul Vieții
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
prudență. Ridicînd atunci din umeri, dădu drumul la rest: - Tovarăși, așa scrie aici! Discuțiile debutau nehotărît. Primii la cuvînt se grăbeau deputații țiganilor care se cîrîiau unul pe altul. - To’arăși! declara cel dintîi. Rifiratul a fost bun: a a’ut și partea pozitivă, a a’ut și partea negativă, dar o problemă vreau eu, to’arăși, să ridic: de ce întîrzie to’arășu’ Molotac totdeauna la ședință?! Cu proxima ocazie, Molotac întorcea moneda lui Janoro. Pe la miezul nopții cînd toată lumea picotea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
drumul la rest: - Tovarăși, așa scrie aici! Discuțiile debutau nehotărît. Primii la cuvînt se grăbeau deputații țiganilor care se cîrîiau unul pe altul. - To’arăși! declara cel dintîi. Rifiratul a fost bun: a a’ut și partea pozitivă, a a’ut și partea negativă, dar o problemă vreau eu, to’arăși, să ridic: de ce întîrzie to’arășu’ Molotac totdeauna la ședință?! Cu proxima ocazie, Molotac întorcea moneda lui Janoro. Pe la miezul nopții cînd toată lumea picotea, unii suflînd greu cu capul între
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Tot ca mama, dulce, sfântă, , a, în orice vremi amare, Țara ajutând să crească, Este și‐ a fost, din vechime Limba noastră românească. E Ne‐a‐nvățat și ne‐a fost stea. l e la ea știm ce‐i iubirea, ut aica limbă românească ăbunii ste limba omeniei e, i» uiul meu, măicuța care et u cinstește‐ o ca pe Țară, l, Cât ne‐a fost de aspru drumu Ne‐ a dat viață de la ea. D Ea ne‐a dat tot
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am dormit pe sponci. Nici nu se făcuse bine ziuă, când am plecat spr e pădure, cale de vreo doi kilometri. Când am ajuns în Valea Mică, unde era o fântână cu ghizdele din stejar și o teucă de bă ut apă, numai ce văd vacile mele culcate lângă dânsa. Nu m‐ am apropiat bine de ele și când m‐au zărit s‐au ridicat în picioare și au început să ragă la mine, ca și cum s‐ ar fi bucurat de regăsire
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
curtea școlii să ne dăm în leagăne. După ce a venit amicul nostru, Marius cu mingea am început să jucăm fotbal. Meciul era strâns. Am facut o pauză . Andrei s-a dus să cumpere o sticlă de apă. După ce am ba ut cu toții am reluat fotbalul. Am câștigat meciul și am plecat în cartier să ne jucăm de-a v-ați ascunselea. L-am ales pe Marius să ne caute în timp ce noi ne-am ascuns. Cand fugeam de el am văzut niște
De la joacă la suferinţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by ALBERT MARIAN, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2020]
-
furtună!”), tocmai formula care exprimă o îndoială, utilizată puțin mai devreme, ne oferă cheia pentru a înțelege mesajul: dacă ar fi aplicată cu legalism, ca o doctrină a remunerării, a contrapunctului, atunci ar da naștere unui criteriu de tipul do ut des: „cel bun” merită premiul, „cel rău”, pedeapsa. De felul acesta este raționamentul prietenilor lui Iob: dacă Dumnezeu îl pedepsește astfel, trebuie să fi comis ceva, altfel Dumnezeu ar fi nedrept. Cu alte cuvinte, dacă acest criteriu ar fi aplicat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
felul său, nu spune altceva când arată cum "inteligența aristotelică" degenerează în "Ființă personală"74. Dumnezeul unic, și am putea adăuga Individul contractului social, Cetățeanul responsabil al societății raționale. Marele ideal al Bisericii este chiar acela de a suprima disparitatea: ut sint unum. Ca totul să fie unul. Și, în același timp, această grijă pentru o astfel de "reducție" este cea care va sta la baza tuturor instituțiilor moderne. Este, de asemenea, fundamentul marilor sisteme teoretice care se sprijină pe căutarea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]