37,655 matches
-
cum au trecut 12 ani, dar... am obosit. Nu mă mândresc cu asta și nici nu caut scuze. Ca mine fac anual câteva mii (mă tem că zeci de mii) de tineri. Majoritatea absolvenți de facultate, majoritatea cu studii mai utile decât Literele, inși care - ca și mine - n-au vrut altceva decât să rămână aici, alături de prietenii și părinții lor, să facă bine ceea ce se pricepeau și să trăiască de pe urma priceperii lor." (p. 28) Pe această linie, a tonului direct
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
masterandă; sponsor, a sponsoriza, sponsorizare. Multe dintre neologismele incluse sînt perfect adaptate (mai ales datorită sufixelor comune), calchiate sau create în română (satanist, seropozitiv metalingvistic, verbe ca: a mediatiza, a seta, a tasta, a salubriza, a optimiza, a marginaliza etc.). Utilă este și includerea unor nume proprii: vorbitorul poate verifica, de exemplu, pronunțarea diferită a secvenței grafice inițiale din toponimele Chicago, Chile, Chianti. Dicționarul reflectă tendințe actuale ale limbii culte, revenind asupra unor procese de adaptare grafică, fonetică și morfologică anticipate
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
șișcorniță, șmag, șovâlcăi, șpor, șteand, șteap, ștează, ștempar, știobâlc), acum marcate clar ca regionale, șleapcă - învechit și regional - șiștav, șiștor (populare), șmotrire (familiar) - ceea ce ar fi contravenit scopului normativ al dicționarului. De fapt, parantezele de registru pot constitui o treaptă utilă spre trierea materialului, de dorit pentru următoarea ediție. Importantă este și indicarea diferențelor de registru la unele variante, care apăreau ca variante literare, chiar dacă erau plasate pe locul al doilea față de cele recomandate. În limba actuală, variante ca nimenea, aicea
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
opere, despre care credea că este demnă de a intra în patrimoniul culturii Europei occidentale? Adrian Marino nu a fost cîtuși de puțin un om modest! El a năzuit întotdeauna să fie - în "republica literelor" universale - recunoscut ca un participant util, un colaborator "chiar necesar", "în calitate de coleg, confrate", adică "un colaborator român efectiv" și "neconvențional", adică "neoficial". Și-a împlinit oare Adrian Marino acest vis? Fost-a el, în adevăr, recunoscut, de oamenii de cultură occidentali drept unul dintre ei, unul
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
puțin convențional. Mircea Mihăieș vorbea în postfață de o structură "romanescă" a cărții, dată de împărțirea ei în șapte capitole premerse de o introducere și urmate de un epilog. Această istorie politică a comunismului românesc este completată cu o foarte utilă listă biografică a elitei conducătoare a Partidului Comunist Român. Unele dintre informațiile cuprinse în volum sînt cunoscute, altele puteau fi intuite. Meritul incontestabil al autorului este acela de a fi știut să le ordoneze, să le completeze cu alte informații
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
La pas. M-am uitat pe geam peste o oră, timp în care am intrat în burta orașului și a istoriei recente. Reparațiile la terasamentul de cale ferată, sudurile vizibile în silueta podurilor nu sînt definitive, par mai degrabă cîrpeli utile pentru revenirea într-un soi de normalitate grăbită, necesară. Pentru că, nu-i așa, viața merge înainte. Mi s-a părut că văd un oraș oprit pe loc, într-o modernitate desuetă. Am simțit și admirație, și vină. Am simțit că
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
caracterizare formală: opulența vizuală definește mizanscena din Orlando. Cinematografia are protagonistul drept pivot, iar Swinton se dovedește o practicantă "înfocată" a minimalismului thespian. Un laitmotiv al filmului e reîncadrarea - uneori dublă, ca să iasă din când în când mise en abyme - utilă în subminarea realismului. Pentru a atinge un maximum de repetiție, Woolf submina genul tradițional de biografie, dar avea un biograf în anti-biografia ei. Și nu orice biograf, ci unul teribil de complicat dacă era vorba să fie transportat pe marele
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
nr. 4 al revistei craiovene, Mircea Moisa vorbește despre "fenomenul Ramuri", referindu-se atât la longevitatea publicației cât și la capacitatea ei de a se fixa în "memoria activă a mai multor generații de cititori". Comentează apoi solida și foarte utila monografie consacrată Ramurilor de Florea Firan (Destinul unei reviste, 1905-1947), apărută de curând la editura Scrisul Românesc. Cronicarul se află și el în posesia unui exemplar din această impunătoare lucrare (598 p.) care cuprinde, printre altele, o antologie de texte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
secolului al XIX-lea sau cele legate de rolul Junimii în modernizarea literaturii române) sînt perfect inutile, ele devenind de multă vreme locuri comune chiar la nivelul unor elevi mediocri de liceu). Cu siguranță, astfel de considerente ar fi fost utile, eventual, unui public străin, dar, repet, acesta nu ar avea acces la operele în discuție. Una peste alta, Erotica magna. O istorie a literaturii române dincolo de tabuurile ei este o carte deschizătoare de drumuri în critica literară românească. Dincolo de informațiile
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
studiu lingvistic, indice și bibliografie de Vasile Arvinte, notă asupra ediției de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu și Alexandru Gafton. La volumul II, echipa, cu aceeași distribuție de sarcini, și-l adaugă pe N. A. Ursu; de consemnat, ca foarte aplicate și utile, cele două studii filologice însoțitoare ale ultimului volum, semnate de N. A. Ursu și Alexandru Gafton. Primul se referă la Noi informații privitoare la manuscrisul autograf și la textul revizuit al Vechiului Testament tradus de Nicolae Spătarul (Milescu), iar al doilea
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
semn, pe județe, cu premii".7 Ba chiar s-a înființat în epocă o foarte activă Societate de tir și s-a deschis Restaurantul Tirului, unde clienții puteau să tragă la țintă cu pistolul. "Este unul din localurile cele mai utile și mai prospere din București", nota Ullysse de Marsillac pe la 1872.8 Ion Ghica Vorbind despre }ara Românească "din vremea lui Caragea" (1812-1818), Ion Ghica era convins că spiritul marțial al epocii și frisonul vitejesc al fiilor de boieri erau
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Ťconstrucție cineticăť, greu de imaginat în alt context cultural, de influențe artistice și intelectuale Ťvechiť și Ťnoiť". Ipoteza "construcției cinetică" se confirmă pe ambele paliere ale demonstrației. Dar, deși bibliografia utilizată pentru Imaginarul spațiului privat poate primi câteva compliniri bibliografice utile (de pildă, în cazul idilei, e trecută cu vederea Microarmonia lui Nemoianu sau, în plan mai amplu, excelenta Istorie a vieții private a lui Duby și Aričs), prima secțiune a cărții este mult mai convingătoare. Caius Dobrescu delimitează aici patru
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
bine articulat fiind punctul de vedere al criticului craiovean Marin Beșteliu într-un volum din 1999, Tudor Arghezi - poet religios. Deși Ion Buzași își însoțește fiecare secvență (adică fiecare autor selectat) de câte o scurtă prezentare, interesantă ca argument și utilă ca motivație, nu dă la locul potrivit aceste informații necesare, ca și alte trimiteri, în cazul altor autori. Dar, în principiu, e bine că antologia nu riscă să se încarce bibliografic, căci fiecare autor clasic, de la Dosoftei la Lucian Blaga
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
poezie, prozopoeme și proză (inclusiv un fragment din piesa Englezește fără profesor de Eugčne Ionesco, apărută în "Secolul 20", nr. 1/1965), material ordonat după cronologia edițiilor originale, se constituie într-un eșantion de literatură încă și azi provocatoare, extrem de utilă pentru publicul larg, dar și pentru aspiranții beletriști care pleacă de la prezumția că literatura română începe cu ei. Dincolo de delirante inventare ludice, de improvizația epatantă și programaticul elan demolator, avangarda românească, prin noul frison indus, a însemnat schimbarea la față
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
desăvârșiți) de la propria desăvârșire. l Prea sf. Bartolomeu, Episcopul Clujului ne atrage atenția asupra condiției de fidelitate pe care le-o pune Dumnezeu oamenilor Vechiului Testament, arătându-le că El este un Dumnezeu gelos. Michael Finkenthal face o scurtă și utilă istorie a Decalogului în antichitatea iudeo-creștină, accentuând asupra exclusivității stăpânului absolut, Dumnezeul gelos și iute la mânie, imperativele morale stabilite de cele zece porunci, despre implicarea creatorului în creația sa, și condiția fără de care nu se poate omul dumiri, căci
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Criterion”, cu doar șapte numere apărute la sfârșitul anului 1934 și începutul lui 1935, locul unde se afirmase gruparea „noii spiritualități”, animată de Comarnescu, Eliade, Noica și Mircea Vulcănescu. Emil Pintea a realizat în 1992 la Editura Dacia o foarte utilă, masivă (aproape 700 de pagini, format mare) și bine gândită antologie literară a revistei „Gândirea” (deci nu o reproducere integrală, imposibilă datorită volumului mare de texte, întrucât revista a apărut pe durata a 23 de ani, din 1921 până în 1944
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a reușit să sintetizeze în mod fericit, pe parcursul a 361 de pagini, informații istorice extrem de dense și mai ales să pună în valoare sursele istorice, fie ele literare, epigrafice sau arheologice. Dacia. Un mileniu de istorie este o lucrare extrem de utilă în special studenților care intră pentru prima dată în contact cu dis ciplina numită Istoria veche a României. Nu în ultimul rând, remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile finale ale autoarei volumului de față. Acest fapt diminuează caracterul original al lucrării. Per ansamblu, cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
for numismatics as for history” - p. 40: „Emiterea monedei de către Iulian reprezintă altă verificare valoroasă a surselor literare. O politică monetară complexă așteaptă încă o cercetare de ansamblu, pe care o merită... Astfel, compararea literaturii cu numismatica poate fi la fel de utilă pentru aceasta din urmă, ca și pentru istorie”; corect ar fi fost: „Sistemul monetar al lui Iulian este un alt valoros mijloc de control al surselor literare. Este un sistem monetar complex, care încă așteaptă cercetarea amănunțită pe care o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fost: „Sistemul monetar al lui Iulian este un alt valoros mijloc de control al surselor literare. Este un sistem monetar complex, care încă așteaptă cercetarea amănunțită pe care o merită... astfel că juxtapunerea literaturii și a monedelor poate fi la fel de utilă atât pentru numismatică, cât și pentru istorie”; p. 11: „Official representations have accordingly so small interest” - p. 41: „Reprezentările oficiale au, deci, un mare interes (sic!)”; corect ar fi fost: „Reprezentările oficiale prezintă, în consecință, un interes scăzut”; p. 19
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pus adevărată pasiune în mai multe domenii lingvistice - istoria limbii, gramatica, istoria lingvisticii, albanologia, tracologia, dialectologia - astfel încît cronicarul chiar nu știe cu ce să înceapă. În istoria limbii române, din care a publicat recent un prim volum de foarte utilă sinteză (Introducere în istoria limbii române, vol. 1, București, 2002), profesorul reușește de mulți ani să-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar pasionantă o materie care poate la fel de bine să înspăimânte prin dificultate, prin mulțimea cunoștințelor necesare
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a reconstituirii, sub felurite pretexte, a cenzurii, nu doar relicvă a unei perioade dogmatice, ci și piedică pusă sieși oricărui discurs ce-și subminează astfel condiția. “În
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Borbély, Marin Mincu, N. Oprea, O. Soviany și Caius Traian Dragomir. * Un interviu surpriză, tot în Viața românească: acela luat de Valeriu Bârgău lui Mircea Ciobanu în 1984 și nepublicat niciodată pînă acum. * VATRA (nr. 11-12 din 2003) propune o utilă discuție despre publicistica (mai ales politică) a scriitorilor din deceniile postcomuniste. Ar fi fost binevenită o bibliografie: numărul culegerilor de articole de acest fel este mult mai mare decît cel al culegerilor recenzate de colaboratorii revistei. În plus, majoritatea cărților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]