424 matches
-
umane, aceea care face apel la sensibil, va fi ineluctabil depășită 13. Moralism pedagogic ce face din societate și apoi din toate instanțele spirituale: universitate, presă, editură, o imensă fabrică de angajați în serviciul unei ideologii antreprenoriale dominate de un utilitarism omniprezent. Acesta nu mai pare a fi un lucru acceptat fără discuție. Experiența vieții depășește simpla logică de piață și cantitativă. "Pelagianismului" oficial îi răspunde, într-un mod invizibil, dar încăpățânat, un fel de chietism insolent. Este ceea ce se exprimă
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
căutând motivele lor, decât adevărul lor. Ei abandonează lucrurile și se amuză ocupându-se de cauze" (III, 13). Să rămânem deci la lucrurile înseși. Să nu le maltratăm, să nu le privim de sus, și vom vedea dezangajarea radicală față de utilitarismul societății comerciale. Desigur, putem uza de toate obiectele pe care le propune aceasta, putem în aparență să ne prosternăm în fața vițelului de aur, dar inconștientul colectiv este mult mai detașat decât pare de multiplele sale propuneri. Plutește în spiritul timpului
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
incapacità di formulare giudizi normativi sulla qualità effettiva (obiettiva) della vită delle persone (diritti fondamentali delle persone potrebbero non essere rilevanti per una statistică dei piaceri), e l'impossibilità di verificare le modalità di distribuzione delle utilità, visto che l'utilitarismo, per la sua impostazione aggregativa, non è interessato né sensibile a come le utilità sono di fatto distribuite, mă și concentra sull'utilità complessiva di tutti, misurata în blocco. Secondo la concezione libertarista invece, che vede tra i maggiori esponenti
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
vorba de o ciudată convertire a paradisului în infern. Edenul negru taylorian se baza pe două erori logice care înlocuiau aspirații umane profunde cu eufemisme îngrozitoare. Prima dintre ele fusese zămislită de Stuart Mill. Aceasta asimilase Binele cu Utilitatea. Esența utilitarismului putea fi redusă la câteva sofisme ce păreau să conțină adevăruri indubitabile („Tot ce este folositor este bun și moral. Banii sunt folositori. Banii constituie bunul suprem” etc.). La fel de indubitabile păreau raționamentele pragmatismului teoretizat de William James. Impresia că adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar tot atunci s-a produs și schisma curriculară dintre „cultura umanistă” (trivium) și „cultura realistă” (quadrivium). Educația estetică a fost restrânsă la cea umanistă - dar chiar și acolo a fost marginalizată. În școala americană, care a debutat sub auspiciile utilitarismului și pragmatismului, educația estetică pur și simplu a fost uitată. Abia la jumătatea secolului XX, pedagogii americani i-au înțeles virtuțile - o înțelegere ciudată însă. În anii ’80, unii teoreticieni au început să susțină că, de fapt, „curriculumul este un
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se produc așa-zisele „nulități” culturale și profesionale, dar nu am fi prea departe de adevăr. În SUA, s-a impus, ca mentalitate pedagogică păguboasă, în urma exacerbatelor experimente „progresiviste”, „perenialiste” și „esențialiste”. Toate erau animate de filosofia pragmatică și de utilitarism, luând în practică forma unor decizii de restrângere drastică a conținuturilor învățământului, de „simplificare” și „descongestionare” a planurilor și programelor de instruire. „A învăța numai ceea ce este util în viață” e un principiu mult prea categoric pentru a nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
listă - fac anumite lucruri în vederea unor scopuri determinate, evit pe cât e posibil lucrurile fără rost, chiar dacă pe moment aș fi tentat să le fac. Este o retragere pe o poziție mai serioasă, renunțarea la sensibilitățile și sinceritățile trecătoare și inutile... Utilitarism, dar nu în sensul îngust, meschin, materialist al cuvântului, ci doar în virtutea principiului că tot ce nu este necesar, util e și dăunător. Lucrurile nu sunt bune prin ele însele; doar armonia - echili brul, proporția justă - dintre lucruri e importantă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la forță; 6. conformitatea formelor de guvern corespunzătoare justelor exigențe democratice ale popoarelor; după ce Pontiful a fixat ipotezele necesare unei noi reorganizări internaționale bazate pe victoria: a) asupra urii care divide popoarele; b) asupra neîncrederii care împiedică înțelegerile; c) asupra utilitarismului ridicat pe baza dreptului; d) asupra lăcomiei de a acapara izvoarele economiei; e) asupra egoismului care obstrucționează colaborarea fraternă dintre cetățeni și popoare. În baza acestora, papa a convocat o cruciadă generală a tuturor conștiințelor, din orice sector, care vor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
demografică, statistică, dar în cea propriu-zis umană. Morala vestitei fabule a lui La Fontaine îi dădea câștig de cauză furnicii doar prin antifrază, în mod ironic, dar a fost comun acceptată în sensul literal, care flatează mentalitatea filistină și autoriză utilitarismul cel mai mărginit, din totdeauna dominante, și pentru care greierul reprezintă trândăvia, indisciplina, inutilitatea și dezordinea. Mentalitatea aceasta și-a anexat în lumea modernă mijloacele perfecționate de persuasiune și constrângere, care-i asigură pretutindeni o putere nelimitată, implacabilă. Pretinsa cumințenie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tentă mai pregnant feministăxe "„feministă". Ambii merg mai departe decât Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", cerând nu doar educație egală, ci și drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice egale. Supozițiile principale ale operei lui John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart" sunt concordante cu utilitarismulxe "„utilitarism" său, cu ideea unui liberalismxe "„liberalism" în cadrul căruia persoanele au datoria morală să își urmărească propria lor fericire. Pentru Millxe "„Mill,JohnStuart", facultatea rațiunii este aceeași la ambele sexe, nu există nici o superioritate intelectuală alta decât cea dată de lipsa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
societatea civilă" este alcătuită dintr-o sumă de indivizi care au,de regulă, interese conflictuale. Rolul guvernării este să protejeze interesele indivizilor, să rezolve conflictele ivite între aceștia. Rațiunea este și condiție pentru ca oamenii să fie fericiți (Millxe "„Mill,JohnStuart", Utilitarismul), pentru ca ei să își exercite libertatea (Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques", Contractul socialxe "„contractsocial") și să ia decizii raționale. Dar, fiindcă acest tip de comportament nu este singurul posibil, pentru că indivizii acționează și irațional, sunt necesare crearea statului de dreptxe "„statuldedrept" și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
adecvată și corectă a ceea ce au descoperit? Care sunt criteriile de alocare a fondurilor publice în cercetare? Care este viitorul educației pentru viață? În ce măsură țelul educației tinerilor a rămas erudiția, curiozitatea, cercetarea, iar cel al științei descoperirea neregularităților, instabilităților sistemelor? Utilitarismul și setarea consensuală a minților, deși asiguratoare a investițiilor făcute în cercetare, nu este benefică pentru viitorul omenirii și nici măcar pentru producția de idei. Dacă în timpul revoluției industriale cunoașterea științifică constituia o forță de producție, în economia globalizată, știința a
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
finalitate în sine. "Profitul pentru companie este la fel ca respirația pentru om", spune Arie de Geus, în cartea sa "The Living Company" (1997). Din fericire, scopul omului pe pământ nu este acela de a respira. Dualismul radical iscat de utilitarismul afacerii acționariat sau societate este soluționat de facultatea ei vizionară. Viziunea depășește limitele concentric înguste de autopoziționare a organizației; este excentrică și face trimitere de "la patul lui Procust", la pământeni și Pământ. Viziunea este transsituațională, este scopul dezirabil care
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
unde se desfășoară varii "evenimente științifice". Ceea ce discreditează și medicii, și actul medical. Concluzie Funcția transformativă a managementului responsabilității sociale corporative constă în acțiunea de reformare continuă și sincronică a mediului și a organizației înseși. Funcția transformativă desprinde afacerea de utilitarismul concentric misiune forțând-o la deschidere, poziționând-o vizionar pe orbita socialului. Din punct de vedere al responsabilității sociale, această funcție are ca obiectiv crearea unei culturi colaborative. O cultură colaborativă urmărește sistematic maximizarea capabilităților și abilităților angajaților, pe de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ale Bisericii au fost absorbite treptat de instituțiile statului în țările de origine ale celor care emigrau în Lumea Nouă, n-a mai fost întotdeauna posibil și necesar ca Biserica să funcționeze și utilitarist. Într-o lume de imigranți însă, utilitarismul Bisericii poate fi salvator, cel puțin în momentele anterioare integrării, rămânând apoi mereu folositor. V. N. : Și încă ceva. Sunt absolut convins de enormele avantaje ale despărțirii statului de Biserică. și anume pentru Biserică, nu pentru stat. Câtă vreme Biserica
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Moldova învecinat cu Transilvania, Maramureșul și Galiția urma să servească unor obiective majore de stringentă necesitate, privind facilitarea legăturilor directe dintre Transilvania și teritoriile pe care tocmai le obținuseră în urma împărțirii Poloniei. Făcând dovada unui accentuat pragmatism, inspirat din teoria utilitarismului fiziocratic al secolului XVIII, coregentul aprecia că noua achiziție avea cel puțin aceeași valoare, din punct de vedere militar și politic, ca și Oltenia 19. Iosif al II-lea spera că, prin noua achiziție teritorială, Monarhia de Habsburg va obține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații socotite a fi dăunătoare statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
câțiva turci; când porturile nu vedeau nici un pavilion străin... când Polonia era dominată de spiritul sistemului feudal apăsător pentru industrie, când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări..."80. Din argumentele scriitorului politic bucovinean se poate observa influența ideilor utilitarismului politic iluminist al secolului al XVIII-lea, care subordona politica, economiei 81. În acest sens, făcând o patetică prezentare a bogățiilor acestor țări de "peste trei mii de mile pătrate", ce "oferta... cea mai frumoasă climă, cel mai sănătos aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
marii filosofi moderni au insistat asupra transcendenței dorinței: Pascal nota că nu iubim atât lucrurile, cât drumul care duce la ele; în filosofia hegeliană, dorința omenească e definită ca negativitate și dorință de a fi recunoscut de celălalt; Nietzsche recuza utilitarismul în numele „voinței de putere”. Aici se află cealaltă cheie a problemei. Să nu ne înșelăm. Idealul oamenilor nu se reduce la a dobândi - a poseda - a te bucura de lucruri; ceea ce doresc ei este și să acționeze, să lupte, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de reglementări sociale, mascat de un aparent liberalism al societății contemporane, pune aceste probleme acțiunii de igienă mintală. Practica medicinei va suferi mutații corespunzătoare acestei noi mentalități. Omul va avea o altă semnificație în sfera medicinei. Totul se reduce la utilitarism, fenomen care tinde să anuleze umanismul medical. Acest aspect este împins uneori, în unele state, până acolo încât aplicarea pedepsei cu moartea este lăsată în sarcina medicilor, tot într-o formă mascată de „eutanasie socială”, de fapt, un gen de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
jumătate a secolului al XVII-lea, a însemnat secularizarea timpului prin desacralizare, măsurare și reconfigurare a atitudinii umane față de cunoaștere. Conceperea paradigmei științei moderne și inserarea istoriei în ea au plasat istoria într-o puternică dependență față de timpul sacru, de utilitarismul etatist și activismul politic-cultural. Culmea raționalizării, secularizării și materializării timpului este atinsă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O dată cu tradiția marxistă, timpul este puternic legat de noțiunea de spațiu, văzute ambele ca fiind obiectivitatea pură
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de orice distincție calitativă. Econocrația, dominația economiei utilitarist-pragmatice, cu artefact politic, în raport cu cultura, cu morala, face tot mai dificilă căutarea și aflarea unui echilibru în sînul societății, iar "omul economic" a devenit un individ abstract, reconstruit după nevoile cauzei. Acest utilitarism de fațadă absoarbe o parte mereu crescătoare a energiilor noastre, exercitînd o presiune puternică asupra problemelor esențiale ale vieții și morții,deja fragilizate prin criza valorilor religioase și politice. Aceste chestiuni, refulate continuu, cu precădere în spațiul public, vor irumpe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
temelia p. se află principiul artei pentru artă. Lansat de Gautier, în prefața la romanul său Mademoiselle de Maupin (1835), reluat în alte scrieri, acest principiu prevede dezangajarea absolută a creației. Se afirmă că, prin natura sa, arta exclude orice utilitarism, nu poate interveni în practica socială, nu are cum să devină eficace în acțiuni de schimbare a existenței, nu își poate asuma direct un rol educativ. Dacă o face, se neagă pe sine. Frumusețea unui obiect - susține Gautier - este invers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
capitalul nu este considerat de către autorul nostru drept factor de producție, aceștia fiind munca și timpul. În regim concurențial, repartiția e decisă de egalizarea ofertei și cererii pe piața muncii și pe piața capitalurilor. 1.4. Alfred Marshall sau sfîrșitul utilitarismului marginalist Alfred Marshall este cel care introduce un termen ce va face carieră, în special în spațiul anglo-saxon: cel de economics, în lucrarea The Pinciples of Economics (1890). Este considerat și creatorul Școlii de economie de la Cambridge, U.K. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cantitativism și mecanicism într-o știință totuși relativă, în dorința de a o pozitiva, de a face din ea o știință naturală. Acesta este principalul reproș adus acestei doctrine. Apoi, concepția walrasiană a utilității nu avea nimic a face cu utilitarismul. Curbele de indiferență și de preferință ale lui Pareto nu au nici ele nimic de-a face cu conceptul de utilitate. Chiar Menger și Bohm-Bawerk nu recunosc nici o influență din partea filosofiei utilitariste. Von Wieser își proclamă și el independența, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]