424 matches
-
etică de stat în "societățile tradiționale", care urmează după cele dintâi. Tradiția este criticată "științific" de ideologiile burgheze universaliste, care apar cam odată cu capitalismul liberal. În aceste societăți formate în mod istorico-natural în lumea occidentală, doar dreptul natural rațional și utilitarismul au funcții de legitimare (de dominare, de asigurare a legalității ordinii normative). Prin trecerea la capitalismul organizat și planificat, "tradițiile culturale se rătăcesc și se sleiesc; starea tradiției înseși se sustrage intervenției administrative tradiții importante pentru legitimare nu se lasă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
262, 268, 278-279, 281-282, 295, 305-306, 308-309, 311, 313, 318, 321, 325, 332, 334-338, 340, 344 Ulbricht W. / 313 Ungaria / 49, 62, 104, 164, 233, 236, 249, 260-261, 278, 301, 303, 307, 311, 333, 354 Ural (munți) / 58, 74, 305 utilitarism / 94, 157 V Valev (planul) / 41, 201, 239, 261, 288 Vâlsan M. / 90, 140, 164, 235, 320, 346 Vergiliu / 27 Vestul / 13, 15, 22, 42, 60, 65, 72-73, 75, 78, 81, 97, 109, 113, 131, 135, 150, 164, 167, 214
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
domnește suverană atât în tradiția gândirii continentale, unde se poate porni de la "neoaristotelismul" lui Gadamer sau "etica argumentării" a lui Habermas și Apel până la "etica responsabilității" a lui Hans Jonas, cât și în câmpul dezbaterii anglo-americane, unde se trece de la utilitarism la metaetică, de la neocontractualism la etica publică, de la liberalism la comunitarism, de la bioetică la etica mediului. Catalogul ideilor este pestriț, iar turistul curios s-ar putea plimba la infinit în grădina-piață a sistemelor etice. Realitatea este că astăzi se repetă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândirea liberală și tradiția catolică, după părerea economistei franceze, este de acum inevitabilă, mai ales - așa cum susține ea - după ce marea operă a lui Hayek a eliminat din liberalism trăsăturile moștenite de la «acea Epocă irațională a rațiunii» (raționalismul de tipul iluminismului, utilitarismului și materialismului: caracteristici de bază ale lui homo oeconomicus) care-l făceau ostil învățăturii creștine și gândirii sociale a Bisericii. Și dacă astăzi ne uităm spre trecut și privim cu atenție problema genezei capitalismului, atât de discutată și de fundamentală
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
societatea era guvernată de aceleași legi ca și natura; nu putea explica esența fenomenelor; a avut ca reprezentanți: Auguste Comte considerat întemeietorul curentului; „Curs de filosofie pozitivă”, „Sistem de politică pozitivă”; Herbert Spencer „Sistem de filosofie sintetică”; John Stuart Mill „Utilitarismul”; -Evoluționismul o promova ideea că dezvoltarea viețuitoarelor (și evoluția Universului) s-a făcut de la simplu la complex; bazele curentului au fost puse de Jean Baptiste de Monet Lamarck; fundamentarea științifică a fost făcută de Charles Darwin în lucrarea „Despre originea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ele nu s-ar fi regăsit în locuri diferite, fără nici un fel de contact uman, ceea ce îl determină să intuiască o ordine în mintea și în biologia umană, dacă nu chiar cosmică.98 În analizele sale el se desprinde de utilitarismul funcționalist al lui Malinowski (care lansase ideea că se pot explica instituțiile sociale, credințele sau mitologia populațiilor fără scriere, care ar trăi deci exclusiv sub impulsul biologic), afirmând că gândirea "sălbatică" poate fi și dezinteresată, eliberată de imperativul supraviețuirii strict
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Juvaerul este atât de perfect, Încât nimeni n-a Îndrăznit să-l imite. Am trasat până aici grosso modo tușele desfășurării morfologice a nelocuibilelor, intense și răcoroase rafale ale artei, care nu-și pleacă grumazul nici În fața celui mai mărunt utilitarism: nimeni nu pătrunde În ele, nimeni nu se depărtează de ele, nimeni nu stă pe vine; nimeni nu se Încrustează În concavități, nimeni nu salută cu mâna din impracticabilul balcon, nimeni nu flutură batista, nimeni nu se defenestrează. Là tout
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
au fost clădite pîn' acum școalele nu numai ale noastre, ci ale întregei Europe apusene. D. Conta voiește să lovească temelia clasicității în întregul învățămînt secundar și mai voiește încă să introducă facultăți special destinate pentru femei. Înlocuirea clasicismului prin utilitarism și emanciparea universitară a femeilor, iacă cele două bătăi de inimă ale vieții organismului propus de d. Conta. Art. 141 din proiect zice: Se vor înființa treptat în fiecare capitală de district cel puțin câte un gimnaz de băieți și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vândut. Amestecați astfel, bieții cazaci de la Don, dorobanții din Vaslui și Vrancea, ostașii din trei continente ale împărăției osmane, toți la un loc au pornit la moară, sub a cărei pietre grele scrâșneau oasele vitejilor pentru a forma gunoiul trebuincios utilitarismului englez. "Milowie " se chema acea corabie cu morți; un nume ce merită a fi ținut minte. Nu știm de ce astăzi, a doua zi după aniversarea a douăzeci și cincea a "Romînului", ne aducem aminte de-o vorbă a d-lui Dumitru Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
articole și în Contimporanul și Punct, publicații foarte atente, între altele, și la mișcarea patronată de gruparea De Stijl: Van Doesburg publicase în 1923 în revista Mécano textul programatic Vers une poésie constructive, în care se remarcă, între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar în cadrul constructivismului de către unii promotori ruși ca Tatlin sau Rodcenko) și insistența asupra sintaxei poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tânărul militant român, la care
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
doriți s] g]siți un anumit subiect ce nu este menționat în cuprins, puteti consulta indexul. Acesta este organizat în așa fel încât s] puteți g]și cu ușurinț] nu numai concepte și teorii specifice, ca, de exemplu, dreptatea sau utilitarismul, ci și aspecte particulare ale acestor teme. Astfel, pentru tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce înseamn] s] ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanțe, în fața altor îndatoriri. Ele evit] astfel unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul durerii; și alte teorii susțin c] trebuie s] facem ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe, dar resping ideea utilitarist] clasic] conform c]reia pl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Utilitatea și binele ROBERT E. GOODIN Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident c] teoriile consecințialiste au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice etic] care promoveaz] în anumite condiții binele. Utilitarismul clasic sugereaz] c] doar pl]cerea este bun] în sine; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit ins] răspunsuri diferite și poate mai conving]toare. Spre deosebire de eseul precedent, acest articol se concentreaz] pe conținutul, măi degrab] decât pe structura teoriilor consecințialiste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] teoriile consecințialiste au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice etic] care promoveaz] în anumite condiții binele. Utilitarismul clasic sugereaz] c] doar pl]cerea este bun] în sine; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit ins] răspunsuri diferite și poate mai conving]toare. Spre deosebire de eseul precedent, acest articol se concentreaz] pe conținutul, măi degrab] decât pe structura teoriilor consecințialiste și a oric]rei îndatoriri sau obligații de a promova binele. Teoria virtuții GREG
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiective” ale naturalismului și intuiționismului; totuși, în contrast cu teoriile „subiective” standard, acest curent teoretic acord] un loc extrem de important raționamentelor despre judec]țile etice. Se afirm] c] rezultatul este o cale de a lua decizii morale combinând elemente de kantianism și utilitarism. Spre deosebire de alte teorii metaetice discutate în aceast] secțiune, prescriptivismul universal este destul de recent; curentul este descris aici de c]tre creatorul și cel mai important reprezentant al s]u. Morală și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS Ne dezvolt]m oare moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
firelor de p]r de pe trup, este considerat] esențial] într-o viat] ascet], ținând cont de faptul c] p]rul reprezint] pl]cere. În consecinț], pl]cerea se confund] cu r]ul, iar durerea trebuie suportat]: fapt care r]stoarn] utilitarismul clasic! Manualul practic al eticii Jaina definește conduită corect] în termeni de jur]minte de abținere, direcționate, în mod progresiv, în scopul renunț]ri complete a ascetului. Aceasta este schemă lor axiologic]. Exist] cinci astfel de jur]minte, si anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast] caracteristic] nu este una de natur] hedonist] (tipurile de utilitarism sunt discutate în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). În mod cert, Buddha ar adopta o atitudine critic] fâț] de interesul pentru senzualitatea pur] și fâț] de orice încercare de a reduce pl]cerea la o simpl] practic] hedonist]. Pe m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un aspect central al viziunii sale a fost susținut în mod independent atât de c]tre Thomas Reid (1710-1796), fondatorul școlii scoțiene a „simțului comun” din secolul al XIX-lea, cât și de Jeremy Bentham (1748-1832), promotorul teoriei moderne a utilitarismului. Acest aspect central era credință c] oamenii obișnuiți pot obține îndrumarea potrivit] pentru acțiune aplicând în mod consistent principiile morale. Teoriile anterioare apelaser] la aceste principii pentru a explica decizile morale, dar nu considerau c] toți indivizii le pot folosi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivit c]reia acesta ar putea fi folosit în luarea deciziilor, simțul comun p]rea c] presupune anumite analize pe care oamenii obișnuiți nu le puteau face. John Stuart Mill (1806-1873) a elaborat o replic] în lucrarea să din 1863, Utilitarismul. El a afirmat c] morală bazat] pe simțul comun pe care o înv]ț]m în copil]rie reprezint] înțelepciunea cumulat] a omenirii cu privire la consecințele pozitive și negative ale acțiunilor. Trebuie, deci, s] ne conducem viața în funcție de aceast] moral], cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la consecințele pozitive și negative ale acțiunilor. Trebuie, deci, s] ne conducem viața în funcție de aceast] moral], cu excepția cazurilor noi și neobișnuite când e necesar apelul direct la principiul utilit]ții. Dar și în aceste cazuri, simțul comun joac] un rol. Utilitarismul astfel interpretat nu va conduce la concluzii care nu pot fi acceptate de simțul comun. Deci nu este nevoie de nici un apel la principii neutilitariste înțelese intuitiv pentru a explica morală obișnuit]. Mill a elaborat, de asemenea, o teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoscut c] fiecare persoan] poate cunoaște cerințele moralei. În lucrarea The Method of Ethics (1874), Harry Sidgwick a încercat s] arate c] perspectiva intuiționist] asupra fundamentelor moralei se poate sprijini în acest aspect pe teoria utilitarist]. El a afirmat c] utilitarismul are nevoie de intuiție că fundament al s]u; dar f]r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspect pe teoria utilitarist]. El a afirmat c] utilitarismul are nevoie de intuiție că fundament al s]u; dar f]r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor legate de simțul comun. Au fost dezvoltate și alte variante ale intuiționismului. Filosofii de limb] german] Franz Brentano (1838-1917), Max Scheler (1874-1928) și Nicolai Hartmann (1882-1950) au elaborat teorii diferite asupra naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cunoașterea faptelor, ci numai din intuiția aspectelor pozitive ale unor st]ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care aduc cel mai mare bine, ap]rând astfel o versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Government (1690); ed. Peter Laslett (Cambridge: Cambridge University Press, 1988). Maclntyre, A.: After Virtue (1981); 2nd edn (Notre Dame, Ind.: University of Notre Dame Press, 1984). Marx, K.: The Marx-Engels Reader, ed. Robert C. Tucker (New York: Norton, 1972). Mill, J.S.: Utilitarism (1863); în J.S. Mill, Collected Works, Vol. 10, ed. J.M. Robson (Toronto: University of Toronto Press, 1969). Montaigne, M. de: Essays (1595); trans. Frame (Stanford: Stanford University Press, 1965). Moore, G. E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903). Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]