349 matches
-
național"133. Pe lângă limbajul dinamitard al articolului, se observă trimiterea voalată la poezia gândiristă pusă în rând cu experimentele de avangardă. Poeziei "morbide, extravagante", Geo Dumitrescu îi opune revenirea la realism, înțeles ca renunțare la manierismul exterior, dar respinge "atitudinea utilitaristă față de artă"134 fără a explica ce se înțelege cu precizie prin aceasta. Realismul este definit mai mult negativ, fiind altceva decât un "vers propagandist", decât "acuplarea circumstanței și satisfacerea contingenței". Pagina a treia aduce un interviu cu Perpessicius plecându
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
al vieții unei persoane. Conceptul de calitate a vieții în medicină Mai specific, prin calitatea vieții în medicină se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană. O definiție utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieții reflectă preferințele pentru anumite stări ale sănătății ce permit ameliorări ale morbidității și mortalității, care se exprimă printr-un singur indice ponderat - ani de viață standardizați, în funcție de calitatea vieții. Ce sunt
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
partid politic modern care în 1880 a obținut alegerea lui T. Jefferson ca președinte al SUA. I-a succedat acestuia la președinție, din 1809 până în 1817. Cercetător asiduu al modelelor confederațiilor antice și moderne, Madison a respins doctrinele socialiste și utilitariste (pe care le considera utopice), adaptând gândirea lui Locke la spiritul republican liberal american, libertatea spiritului uman, guvernământul prin contract social, rolul majorității și al constituționalismului, reprezentarea socială. Studiile sale din The Federalist Papers 13 (1787-1788) semnifică interpretarea clasică a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
împărțirii darurilor servește în mod util la disciplinarea revendicărilor din partea copiilor, la reducerea la o scurtă perioadă a momentului cînd au cu adevărat dreptul să pretindă cadouri. Dar acest simplu enunț este suficient pentru a face să explodeze cadrele explicației utilitariste. Căci de ce ar avea copiii drepturi, iar aceste drepturi s-ar impune atît de imperios adulților încît aceștia ar fi obligați să elaboreze o mitologie și un ritual costisitoare și complicate pentru a reuși să le țină sub control și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sieși. O consecință directă a acestei expansiuni constă În tendința de pragmatizare a Învățării, de formare a persoanei În perspectiva utilizării și aplicării (uneori imediate) a cunoașterii. Principiul pare a fi acceptabil, numai că el poate conduce la o Închidere utilitaristă, școala fiind socotită a fi o „antecameră” a vieții (economice, sociale etc.) și mai puțin un laborator de modelare a spiritului uman În perspectiva unor finalități mai Înalte, atemporale. Cu ochii Îndreptați către concret, imediat, circumstanțial, riscăm să formăm o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
este acoperită de realitățile socioeconomice, rămase dureros În urmă și care antrenează dezamăgiri sau clivaje intrapsihice cu urmări nefaste (individul știe sau vrea mai mult, dar este „derealizat”, blazat, dezorientat, pentru că nu găsește un spațiu propice de afirmare). În ceea ce privește tendința utilitaristă și pragmatizarea formării, asistăm Într-adevăr la o redimensionare a programelor de pregătire În consens cu noile profesiuni și cu competențele reclamate de societate. Însă școala nu se poate centra numai pe așa ceva, lăsând la o parte competențele general-umane, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
merg mai departe În nenumărate luni de cercetare În biblioteci și arhive neîncălzite. Cartea Îi este dedicată. Sărut mâna, buni. Introduceretc "Introducere" Statul militar birocratic... a oferit ideilor naționale creuzetul de dezvoltare, dar și forma lor finală ș...ț; presupozițiile utilitariste pe care se Întemeia acest stat și normele de eficiență s-au potrivit cel mai bine orientării raționaliste a intelectualilor formați de instituțiile sale de educație. Anthony D. Smith, Teorii ale naționalismului La jumătatea secolului XX, Simion Mehedinți, geograf român
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
la întrebarea: cum decide un individ să-și repartizeze bugetul între diferitele bunuri și servicii disponibile? Determinarea condițiilor de echilibru ale consumatorului ne va permite apoi să deducem legile de evoluție ale cererii pentru un anumit bun. Influențați de către filosofia utilitaristă, economiștii neoclasici de la sfîrșitul secolului al XIX-lea au dezvoltat o teorie în care individul rațional caută să-și maximizeze satisfacția obținută sau utilitatea resimțită. Mai întîi, se presupune că individul este capabil de a măsura, printr-un indice cantitativ
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
fenomene ca abordarea "cardinală"; pe de altă parte, explicarea deciziilor individuale acordă mai puțină importanță preferințelor asociate, imposibil de măsurat în mod obiectiv, cît constrîngerilor observabile și cuantificabile ale acestora, în particular constrîngerii bugetare. Dar să prezentăm, în continuare, doctrina utilitaristă, construită pe percepțiile subiective ale consumatorului, evidențiind contribuțiile principalilor săi reprezentanți și ideile-forță care le susțin teoria. 5.1. TEORIILE MARGINALISTE Către sfărșitul secolului al XIX-lea, neoclasicismul devine un curent de gîndire economică ortodox, o paradigmă convențională și un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
percepe limitele, putându-l predispune la raționalizarea eșecurilor sale și la nerecunoașterea faptului că vederile sale sunt de nesusținut din punct de vedere logic și pragmatic. Un alt dezavantaj al exagerării motivației bazate pe autoafirmare este acela că orientarea sa utilitaristă îi limitează longevitatea. Astfel, elevul a cărui motivație școlară este înainte de toate extrinsecă, tinde să acorde prea puțină atenție unor discipline de studiu după ce a trecut examenul sau după ce a obținut diploma - dacă cunoștințele respective nu sunt legate de viitoarele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
lui Malinowski, structuralismul lui Claude Lévi-Strauss, viziunile istorice integrative ale școlii franceze a Analelor sau chiar psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta nu se pretează la asocierea cu câmpul semantic al conceptului de "raționalist"; însă obsesia
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
continuare condescendentă, ca pentru cel mult un mijloc de a atrage masele spre forme înalte de artă), dar totodată și denaturare.553 Dacă este să fie o artă, continuă același lucid Maigret, atunci banda desenată trebuie să scape de definițiile utilitariste, iar dacă rămâne doar artizanat, atunci îi este necesar să renunțe la convenții. "Infantilizarea" permanentă cu care se confruntă banda desenată este datorată nu doar tinereții ei și nici neapărat publicului său majoritar, ci mai degrabă slăbiciunii tehnicilor sale față de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
72. 147 Ibid., p. 107. 148 Roger Caillois, Mitul și omul, p. 14. 149 Ibidem, p. 13. 150 Victor Kernbach, Miturile esențiale, p. 6. 151 Roger Caillois, op. cit., p. 9. 152 Ibid., p. 16. Acestea ar fi slăbiciuni ale viziunii utilitariste asupra mitului, emanații ale raționalismului, mai precis ale pozitivismului. Miturile, însă, nu sunt "stavile plasate la cotituri primejdioase, menite să prelungească existența individului sau a speciei", existând chiar mituri care exprimă exigențe tocmai în sens contrar (dând ca exemplu orgile
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rezultate din educație, experiență, sănătate și igienă, relații sociale etc. Cei care foloseau expresia „capital uman” omiteau rolul educației în termeni de venituri individuale. Noțiunea în sine a rămas una problematică în perioada interbelică, deoarece sugera o abordare cinică, excesiv utilitaristă, care privea oamenii ca mașini. Ideea de a stabili o valoare economică a educației și a vieții umane părea și mai scandaloasă. A vorbi de valoarea economică a educației însemna, pentru mulți din mediul academic, dar și pentru opinia publică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a consensului. Împătimit de cunoașterea științifică, autorul taxează drept folclor urban opiniile conform cărora știința îl alienează pe om. Astfel, într-o viziune simplistă, „tehnica dezumanizează și cultura salvează, înnobilând pe om. [...] Drept corolar rezultă că odată ce tehnica este profund utilitaristă, culturii salvatoare îi revine prin contrast menirea să rămână fără scop și să fie un exercițiu gratuit al spiritualității. Nimic nu este mai absurd ca gratuitatea culturii. Rolul ei este de o copleșitoare și decisivă importanță socială; fără cultură n-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
a pune în lumină (nu și în evidență) datul, redus, la rândul său, la condiția de dar1. Moartea simbolică a donatarului trebuie presupusă în cazul anonimatului, al ingratitudinii și al ostilității, care exclud eo ipso condiția de calcul sau asigurare utilitaristă. Renunțarea la cauzalitate trebuie să fie totală. Martor în cazul primei reducții a destinatarului, donatorul devine, în cele din urmă, martirul propriei cauze. Jean-Luc Marion sugerează că apariția unui asemenea fenomen este posibilă în situații de dăruire în contumacie (e.g.
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cele privind realismul lui Masaryk. Atît cît poate fi judecat, procedeul pare să fie eficace: ODS-ul se află, chiar de la crearea lui, în frunte, conform tuturor sondajelor, care demonstrează că popularitatea lui V. Klaus nu se dezminte, în ciuda manierei utilitariste și expeditive cu care a reglat problemele cu Slovacia. Profilul militanților ODS-ului exprimă o trăsătură constantă: este vorba de oameni noi, care sub regimul precedent s-au dedicat sferei private asigurîndu-și reușita profesională: Vaclav Klaus era unul dintre cei
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
multiple" și revelării unei "etici a esteticului"; în Contemplarea lumii (1993) este dezbătută tema pe cât de originală, pe atât de ignorată a "lumii ca operă de artă", ca operă onirică, ca empatie, vibrație și emoție comunitară, în opoziție cu viziunea utilitaristă a existenței. Partea diavolului (2002) pune în lumină postmodernitatea ca "efect de compoziție" între cultură și natura primară, arhetipală a ființei umane, între bine și rău, între moarte și viață. Este un discurs despre "moartea homeopatizată" prin resuscitarea figurii energice
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ritmează acesteia mersul după o regulă a ajustării de conduită reflectantă, după un ritual al reprezentării vizionare care construiește edificii discursive pe un vast fundal de considerații ale unui simț epistemologic educat și înarmat cu tehnică sintetizatoare. Cu mijloacele sale utilitariste, înțelepciunea conferă cunoașterii un sens ascensional și o aduce, în chip paradoxal, la granița unui absolut dispus să dubleze vocația descriptivă a spiritului cercetător cu consistența autonomiilor sale ideale. Atingerea unui anumit grad de înțelepciune, însă, presupune intervenția conștiinței de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
base alternativă dell' Etică Sociale. Îl CĂ, infatti, si fondă șu un superamento critico dei paradigmi e delle teorie di etică sociale tradizionali e dei loro sistemi valutativi e și pone, esplicitamente, come alternativo o comunque complementare, rispetto al paradigmă utilitarista, che caratterizza i principali modelli di welfare oggi esistenti e applicati, oltre che al paradigmă del libertarismo economico. În particolare, nell'ambito del paradigmă utilitarista, soprattutto nella versione classica di Jeremy Bentham, îl benessere degli esseri umani viene identificato con
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
loro sistemi valutativi e și pone, esplicitamente, come alternativo o comunque complementare, rispetto al paradigmă utilitarista, che caratterizza i principali modelli di welfare oggi esistenti e applicati, oltre che al paradigmă del libertarismo economico. În particolare, nell'ambito del paradigmă utilitarista, soprattutto nella versione classica di Jeremy Bentham, îl benessere degli esseri umani viene identificato con îl concetto di utilità. Quest'ultima è considerată uno stato mentale del soggetto che prova piacere, felicità, o soddisfazione per îl possesso di cerți beni
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Jeremy Bentham, îl benessere degli esseri umani viene identificato con îl concetto di utilità. Quest'ultima è considerată uno stato mentale del soggetto che prova piacere, felicità, o soddisfazione per îl possesso di cerți beni o ricchezze. Secondo l'approccio utilitarista questa rilevazione del livello di soddisfazione soggettivo (l'utilità) consente di formulare un giudizio, fondato, sulla qualità complessiva della vită delle persone 30. Sen critică a tale approccio l'incapacità di formulare giudizi normativi sulla qualità effettiva (obiettiva) della vită
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
oggettiva della loro vită, nell'ambito di un determinato contesto socio culturale ed economico. Ciò che i due filosofi ritengono rilevante ai fini di tale valutazione, infatti, non è costituito dalle utilità così come vengono definite nell'ambito del paradigmă utilitarista, e neppure dalle libertà formali concesse alle persone în termini di diritti, come afferma îl libertarismo, bensì dalle componenți costitutive oggettive del vivere e dell'essere delle persone. Pertanto, lo spazio valutativo, secondo Sen e la Nussbaum deve considerare essenzialmente
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
față de alte grupuri. Aceste comunități, în general rurale, sunt în declin în aproape toată lumea occidentală. De multe decenii ele fac loc unui tip de comunitate caracterizat de un alt fel de coeziune un sistem contractual bazat pe aranjamente impersonale, nesentimentale, utilitariste, care definesc drepturi și responsabilități, privilegii și obligații. Prototipul comunității contractuale (concept negat astăzi la unii care spun că o astfel de structură gândită, reflectată nu poate fi comunitate) este societatea "urbană". Caracteristicile ei, după Louis Wirth, ar fi opuse
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]