268 matches
-
o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg crede c] a construit o pledoarie pentru opinia potrivit c]reia raționamentul moral deontologic este cognitiv mai sofisticat decât raționamentul moral utilitarist. S] ne amintim c] abilitatea cognitiv] a reversabilit]ții este cea mai important] tr]s]tur] a raționamentului moral al persoanelor din Etapă 6. Judec]țile lor sunt considerate pe deplin reversibile. Reversibilitatea este abilitatea cognitiv] de a se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu putinț] de punctul de vedere al celuilalt. O judecat] moral] pe deplin reversibil] nu este una egocentric]. Dar, dat] fiind aceast] caracterizare a raționamentului moral deontologic al Etapei 6, nu exist] nici un motiv de a crede c] raționamentul moral utilitarist nu poate s] manifeste asemenea complexitate și bog]ție cognitiv]. Într-adev]r, Kohlberg greșește în mod clar. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Desigur, ceea ce Kohlberg vrea s] susțin] este c] abilitatea cognitiv] a reversibilit]ții, cuplat] cu universalitatea, e inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologic] și cea moral]. Altă este c], cel putin pan] la un punct, dezvoltarea moral] poate avea loc f]r] vreo leg]tur] cu un conținut moral substanțial. O a treia este c] raționamentul moral deontologic este superior raționamentului moral utilitarist. Deși nu am negat c] exist] etape universale de dezvoltare psihologic] și moral], am contestat cu vehement] teza c] exist] un paralelism între cele dou]. Dac], pe socoteală mea, nu putem numi atitudinile întrupate în ideologia nazist] o form] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
geosistemului și armonizarea activității antropice cu funcționalitatea sistemelor naturale. Integrarea sistemului social-economic cu elementele și legăturile naturale generează o realitate complexă, atât din punct de vedere spațial cât și funcțional, cunoscută sub numele de teritoriu. În general, sensul termenului este utilitarist, referindu-se la modul în care o comunitate își însușește, transformă și gestionează un sector din spațiu. Astfel, termenul capătă și implicații juridice, sociale, culturale și afective, purtând amprenta comunității respective. Teritoriul constituie, în cele din urmă, unitatea de bază
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Bonald: au Început să apară voci care deplângeau faptul că rudenia, religia și statutul au fost Înlocuite de atomizare și laicitate, de nivelarea democratică și de afacerismul fără nici o limită. Nostalgia după o unitate organică și sacră, Înlocuită de individualismul utilitarist, de cultul rațiunii și triumful statului-națiune, ocupă un loc principal și În lucrările lui Otto von Gierke, Henry Maine și Numa Denis Fustel de Coulanges. Ferdinand Tönnies este Însă cel care, În 1887, stabilește celebra distincție Între Gemeinschaft și Gesellschaft
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cel uzual sau al prozei este dată de vers, nu de cuvânt. Mallarmé vine cu ideea îndrăzneață că versul este echivalentul cuvântului: combinând mai multe vocabule, versul produce "un cuvânt nou, total", izolând, astfel, limbajul poeziei de cel uzual, utilitarist. Cine vrea să "înțeleagă" poezia este obligat să învețe o nouă limbă, cea într-un singur exemplar, a poetului-inovator. De aceea, din punctul de vedere al limbii comune, poezia tace, e necuvânt, cum va spune Nichita Stănescu. Pentru Mallarmé, tăcerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) - vehiculele livrești ale secularizării - vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor oameni care au deja o educație centrată pe autointeres să mai fie „fraierii” de anțărț, care să se gândească întotdeauna la cauzele generale și nu la interesele proprii. Și, de altfel, e complet respectabil din punct de vedere moral, utilitarist vorbind, să te gândești la interesele proprii, dacă, dându-le curs, afectezi în bine și viața altora. Vorbeați despre un soi de analfabetism legat de persoana proprie care ar caracteriza în genere oamenii formați în sistemul educațional românesc. Credeți că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și o opțiune morală, dacă vreți, de tip kantian: consimțim că nici unul dintre noi să nu se folosească de oameni ca de simple mijloace pentru scopurile sale și să nu accepte să fie folosit ca un simplu mijloc; de tip utilitarist: consimțim că instituțiile și practicile se justifică moral dacă micșorează suferința și sprijină creșterea gradului de fericire pentru cel mai mare număr posibil de oameni; de tip neocontractualist: dacă acele norme, instituții și practici avantajează și pe cel mai dezavantajat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
aspectele ei, inclusiv cele crude, violente, banale, făcea referire la un univers din care spiritualitatea dispăruse, al automatismelor, al dezumanizării, dar sugera și un spațiul carceral, în sensul pe care îl dădea termenului, la finalul secolului al XVIII-lea, filozoful utilitarist Jeremy Bentham.205 E poate și o ironie a destinului, începutul acesta al carierei literare sub semnul lumii închise, ca o presimțire a ceea ce va fi viața sa mai târziu. Se regăsesc și aici caracteristicile liricii generației sale. E o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al XIX-lea. Această cădere ar fi fost completă dacă ar fi apărut curentul modernismului estetic și cel al Noului Criticism. În plus, jurnalismul va fi condamnat la statutul de exercițiu utilitarist din cauza creșterii importanței conceptului de obiectivitate și a direcției științifice pe care studiul comunicării de masă o va lua, ambele fiind fondate pe presupuneri pozitiviste despre ceea ce putem și ceea ce ne este permis să știm despre lume, o lume care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
erau direct împotriva religiei, ci așa, cumva învăluit. De exemplu, apăruse Erik von Daniken, Amintiri despre viitor. El ia tot felul de chestii din Biblie și le pune în legătură cu extratereștrii: un întreg amalgam. Și se folosea de Biblie în mod utilitarist: iei Biblia, scoți un pasaj (sună telefonul fix; părintele Nistea îl lasă să sune), și-l folosești cum vrei tu. Bulversat de lecturi de genul ăsta, mi-am zis: stai, dom’le, să iau și eu Biblia. Numai că atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
care a izvorât, ci poate fi de multe ori o fericită inserare sau o înțeleaptă reorganizare cu scopul apropierii de adevăr. Elaborarea unei teorii a conștiinței de sine trebuie să izvorască în primul rând dintr-o legitimă reconsiderare a excesului utilitarist al științei. Pe vremea când o noțiune etică precum ataraxia devenea un ideal de viață perfect acoperitor, nu se punea problema unei administrări "tehnicizate" a sectorului sufletesc. În vremea construirii doctrinelor și practicilor orientale, nu exista nici un mijloc de măsurare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ar fi să spunem că e imposibil de ajuns la un asemenea scop. Mai mult decât atât, nu e obligatoriu ca oamenii să tindă către un bine suprem comun dacă ar fi să ne luăm după spusele hedoniștilor sau ale utilitariștilor. În principiu, trebuie să reținem în legătură cu argumentul lui Kant că acesta vorbește, până la urmă, despre faptul că omul ar trebui să trăiască așa ca și cum ar exista Dumnezeu. Kant nu susține că experiența morală cere ca omul să postuleze că există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trezește și Încurajează acest mod de a privi lucrurile, stimulându-l printr-o problematizare și interogație permanentă ce pune subiectul În situația de a se reanaliza și redefini continuu 62. Astfel Înțeles, antrenamentul dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru Întreprinderi, grupuri și indivizi, ci totodată un adevărat exercițiu spiritual (invitând la conduită etică), exercițiu care promovează sinele (eul ca vocație), capabil să se repună
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
trezește și Încurajează acest mod de a privi lucrurile, stimulându-l printr-o problematizare și interogație permanentă ce pune subiectul În situația de a se reanaliza și redefini continuu 62. Astfel Înțeles, antrenamentul dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru Întreprinderi, grupuri și indivizi, ci totodată un adevărat exercițiu spiritual (invitând la conduită etică), exercițiu care promovează sinele (eul ca vocație), capabil să se repună
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
un individ care nu ar putea obiecta sau chiar ar putea accepta să i se facă rău. În general, o conduită non vătămătoare are o stringență mai mare decât una care vizează simplul rol benefic, chiar dacă, din punct de vedere utilitarist, scopul urmărit s ar putea obține doar acționând activ spre a face bine. Datoria de a face bine semnifică, pe lângă respectarea autonomiei și înfrânarea vătămării, o contribuție activă la bunăstarea individului. A face bine este o normă etică considerată de către
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
heteronomia numai că nu dispare. Și mai grav, urmașii Iluminismului s-au arătat capabili să constituie o amenințare reală la adresa liberei manifestări a imaginației și a valorilor emoționale; au persecutat, în trecut și în prezent, sacralitatea și interioritatea în numele pragmatismului utilitarist... În numele multiculturalismului vedem adesea că acțiunile productive și constructive - chiar rațiunea și progresul - sînt denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a fi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu confundă liberalismul economic cu liberalismul politic, cu toate că tendința generală este convergența dintre acestea două. Ceea ce le diferențiază este faptul că liberalismul economic se bazează pe dorința de autoconservare și de securitate a individului, de unde nevoia de proprietate și calculul utilitarist, pe când liberalismul politic se bazează pe nevoia de recunoaștere. Cel dintâi se reduce la satisfacerea nevoilor materiale ale oamenilor, pe când cel de al doilea poate să satisfacă dorința lor de recunoaștere, prin adoptarea principiului egalității tuturor ființelor umane. Odată ce acest
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
proletariatului și ai statului total. De aceea propunem o schimbare de optică nu numai în ceea ce privește partidul, dar și în ceea ce privește înțelegerea celorlalți agenți ai schimbării sociale, considerându-i nu numai ca actori raționali ce urmăresc realizarea unui bine definit în termeni utilitariști, ci și ca actori rezonabili preocupați de realizarea (sau conservarea) unui sens. Privit astfel, partidul nu se mai află în contradicție cu sine însuși, ca un element care ba dorește schimbarea, ba o refuză: identitatea lui nu ne mai apare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Hypothesis ethike, De officiis secundum naturae jus (1660). Sharock a reformulat teoria dreptului natural în așa fel încât ipoteza legii naturale să permită o morală în care acțiunea umană să rezulte din alte considerente decât teama de moarte și calculul utilitarist. Cum teoria lui Grotius despre sociabilitate nu oferea și o sursă convenabilă pentru obligația morală, Sharrock a mai făcut un pas înapoi, la Cicero, de la care a preluat ideea că onestitatea se definește prin ceea ce este util. Sociabilitatea este un
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
coerent din perspectiva politică a loialității față de suveran, dar este un argument de tip realist care redeschide în mod neașteptat "cazul" Hobbes. Punând mai mult accent pe natura umană originară și pe caracterul optimist al religiei creștine, Locke eludează aspectul utilitarist al contractului. Aceasta îi permite să respingă justificarea absolutismului prin ideea calculului pesimist, ca la Hobbes: tirania nu-și poate afla originea nici în starea naturală, nici în contractul social. În interpretarea optimistă a naturii umane, contractul nu servește numai
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie luată în calcul. Introducând participarea anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată. Astfel, nu doar participarea curentă, activă și pasivă este importantă, dar și cea trecută are influență asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Includerea măsurii participării anterioare nu induce un efect de vârstă (cei mai în vârstă nu se dovedesc a fi mai implicați în asociații doar pentru că au avut mai mult
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]