642 matches
-
festivă “Anul 1812”, Uvertura solemnă după imnul național danez, op. 15, uvertura „Hamlet” (1888) ), Felix Mendelssohn Bartholdy (uvertura „Mare liniștită și voiaj prosper", op. 27), Richard Wagner (uvertura la opera „Rienzi"), Ludwig van Beethoven (Uvertura „Leonora" nr. 3, op. 72b, Uvertura „Egmont" op. 84), Giacomo Meyerbeer ( festivă pentru deschiderea Expoziției mondiale de la Londra, 1862), Georges Bizet ("Patria”, uvertură simfonică, 1874), Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
uvertura „Mare liniștită și voiaj prosper", op. 27), Richard Wagner (uvertura la opera „Rienzi"), Ludwig van Beethoven (Uvertura „Leonora" nr. 3, op. 72b, Uvertura „Egmont" op. 84), Giacomo Meyerbeer ( festivă pentru deschiderea Expoziției mondiale de la Londra, 1862), Georges Bizet ("Patria”, uvertură simfonică, 1874), Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
prosper", op. 27), Richard Wagner (uvertura la opera „Rienzi"), Ludwig van Beethoven (Uvertura „Leonora" nr. 3, op. 72b, Uvertura „Egmont" op. 84), Giacomo Meyerbeer ( festivă pentru deschiderea Expoziției mondiale de la Londra, 1862), Georges Bizet ("Patria”, uvertură simfonică, 1874), Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Beethoven (Uvertura „Leonora" nr. 3, op. 72b, Uvertura „Egmont" op. 84), Giacomo Meyerbeer ( festivă pentru deschiderea Expoziției mondiale de la Londra, 1862), Georges Bizet ("Patria”, uvertură simfonică, 1874), Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
mondiale de la Londra, 1862), Georges Bizet ("Patria”, uvertură simfonică, 1874), Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Gioacchino Rossini (uvertura „Wilhelm Tell”). În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
În Moldova, Josef Herfner a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
a fost autorul primei "Uverturi Naționale", compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
compusă în 1837, bazată pe o succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
succesiune de cântece și dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
dansuri românești. Alți compozitori de uverturi din spațiul românesc au fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
fost, de exemplu, Alexandru Flechtenmacher (Uvertura națională moldavă), Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura de concert” Nr.1, 1984), Emilian Ursu (1877 : „Uvertură festivă
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Gheorghe Burada (Uvertura națională), Eduard Wachmann (Uvertura națională), Eduard Caudella (Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura de concert” Nr.1, 1984), Emilian Ursu (1877 : „Uvertură festivă”, 1987).
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Moldova, 1913, uvertură programatică pentru orchestră), Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura de concert” Nr.1, 1984), Emilian Ursu (1877 : „Uvertură festivă”, 1987).
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Leon Klepper (uvertură festivă), Alfonso Castaldi (Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura de concert” Nr.1, 1984), Emilian Ursu (1877 : „Uvertură festivă”, 1987).
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Frederic Storck), Ciprian Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura de concert” Nr.1, 1984), Emilian Ursu (1877 : „Uvertură festivă”, 1987).
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
Porumbescu (uvertură la opereta Crai Nou), Eugen Doga (Două uverturi pentru orchestră simfonică, în 1958 și 1984), Dan Dediu (uvertura pe teme săsești), Nicolae Brânzeu (Uvertură sportivă "UTA" - 1969), George Draga („Uvertura de concert” Nr.1, 1984), Emilian Ursu (1877 : „Uvertură festivă”, 1987).
Uvertură () [Corola-website/Science/321087_a_322416]
-
obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach aduce ca o introducere ce urmărește fixarea de la început a tonalității unice a suitei termenul de „preludiu” pentru suite instrumentale (uneori „intradă”), iar pentru cele orchestrale denumirea de „uvertură”. Mai putem întâlni o mișcare ce nu intră în categoria dansurilor populare, pe numele de arie. Ea este introdusă pentru obținerea unui contrast mai puternic între piesele componente. Caracteristicile specifice suitei preclasice: Suita este, de fapt, primul gen muzical (instrumental
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
opereta Silvia ("Die Csardasfürstin"). Inventivitatea compozitorului pare să se fi cristalizat într-un manierism fericit care, în timp - îndeosebi sub influența americană - va deveni din ce în ce mai evident. Că Emmerich Kálmán era un maestru al operetei vieneze devine evident din chiar vasta uvertură - o piesă minunată, al cărei gen de orchestrație va fi preluat și de primii ani ai filmelor musicale.În crearea și definirea muzicală a personajelor, Kálmán și libretiștii săi au urmat formula standard a Perioadei de Argint a operetei vieneze
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
lor se simte o evoluție de la o primă tinerețe lirică la tinerețile” ce au urmat, poezia, firește, necunoscând în esență povara trecerii anilor...Ba, aș observa că textele din final par mai încărcate de entuziasm și frăgezimi senzoriale decâtcele din uvertura cărții, semn că poeta a reîntinerit scriind și căutându-se pe sine!„Strângeți din pumni și din dinții dar stați în lanțuri cuminți” ) sunt în această dintâi mărturisire lirică a Cristinei Ștefan nu doar semne dar certitudini de autentică vibrație
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Toto. În egală măsură se promovează lucrări ale unor instrumentiști de top din muzică rock, cum ar fi: Joe Satriani, Brian May, Yngwie Malmsteen. Piese precum: "Preludiu la Nunta lui Figaro", "Suite Arlesienne 2 - Farandole", "Carmina Burana - O Fortuna" sau "Uvertura la Cavaleria Ușoară", sunt alternate cu "Perfect Strangers", "Kashmir" sau "Comfortably Numb", într-un spectacol de mare ținută artistică. "Crinolinele" (Leș crinolines), piesa originală scrisă pentru chitară și orchestră de Călin Grigoriu, unul dintre cei mai valoroși instrumentiști români, este
Mozart Rocks () [Corola-website/Science/333968_a_335297]
-
mama lor vitregă. În cele din urmă Șostakovici s-a căsătorit în 1956 cu Margarita Kainova, o activistă din Comsomol dar relația a fost una tensionată iar cei doi au divorțat trei ani mai târziu. În 1954 Șostakovici a compus Uvertura festivă, Op. 96, care a fost folosită ca temă muzicală la Jocurile Olimpice de vară din 1980. În 1959 Șostakovici a apărut pe scenă în Moscova la sfârșitul unei interpretări a Simfoniei nr. 5 în care i-a felicitat pe Leonard
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
puține cu putință, concentrându-se în schimb pe bucăți mai simple care servesc atmosferei cântecelor. Mare parte din acestea sunt obținute cu un efecte de "delay", contribuind la un sunet ca de clopot, îmbogățit de ecouri. De exemplu, rifful de la uvertura primei piese, „Where the Streets Have No Name” este un arpegiu de șase note, repetat, cu "delay" utilizat pentru repetarea notelor. "Riff"urile de la „I Still Haven't Found What I'm Looking For„ și „With or Without You” folosesc
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
Suită orchestrală, opus 41 (1946); • Simfonieta nr. 3, opus 45 (1947), primă audiție, București, 18 aprilie 1948, Filarmonică, George Georgescu; • Simfonia nr. 2 în Fa major, opus 46 (1947), București, 1949, primă audiție, București, 23 octombrie 1949, Filarmonică, Constantin Silvestri; • Uvertura, opus 47 (1947), primă audiție, București, 1948, Ansamblul CCS; Patru tablouri rustice, opus 48 (1949), primă audiție, București, 1950, Orchestra RTV, C. Silvestri; Marș pentru orchestra, opus 50 (1949); • Dans pentru orchestră, opus 51 (1950); Procesiune pentru orchestră, opus 52
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
RTV, C. Silvestri; Marș pentru orchestra, opus 50 (1949); • Dans pentru orchestră, opus 51 (1950); Procesiune pentru orchestră, opus 52 (1950); • Simfonia nr. 3 în do minor, opus 54 (1949), București, 1957, primă audiție, București, 1950, Orchestra RTV, Matei Socor; • Uvertura festivă, opus 56 (1949), primă audiție, București, 10 noiembrie 1950, Filarmonică, C. Silvestri; Trei schițe pe teme populare pentru orchestră, opus 59 (1951); Fantezie pe teme populare, opus 61 (1951), primă audiție, București, 1951, Orchestra RTV, Matei Socor; • Suita nr.
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]