1,237 matches
-
scobește în centru; acolo se pune umplutura: ficăței de pasăre rumeniți în unt, alături de feliuțe de slănină, bucățele de cârnat de porc, totul fiind condimentat cu salvie și boabe de ienupăr (acestea din urmă creează impresia unui fel de mâncare vânătoresc). Bulzul, afirmă Radu Anton Roman, este „bucata mioritică a mai adevărată“. Dar trebuie spus că originea cuvântului este incertă. Alexandru Ciorănescu, în al său Dicționar etimologic al limbii române, îl clasează printre destul de numeroasele cuvinte cu „origine necunoscută“ (apropo de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al „Manuscrisului brâncovenesc“: „Învățătură de a face multe feluri de ostropiiale“; în acest caz, „ostropiel“ desemnează sosul în sine, nu mâncarea în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri, pilafuri și legume cu umplutură prea puține ar fi de spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
reprezentărilor sale), pe care le denumim generic "culturi".189 Omul este sfâșiat între instinctele sale de primată (insectivor și fructivor) și cele ce prădător terestru (carnivor), care pun în conflict cele două mari sfere simbolice corespunzătoare, cea arboricolă și cea vânătorească, din încleștarea lor născându-se mitul, "războiul zeilor", ilustrat prin cuplurile antagonice Marte-Venus, Apollo-Dionysos, Cain-Abel etc., și care exprimă "puterile constitutive ale stratului ultim din noi, elementele simbolice extreme dincolo de care nu mai poate spune nimic și pe care din
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să deretice prin casă, în semn că vorbirea s-a terminat... CAPITOLUL IV Faunul Bătrânul Toma Chiuariu, încă din tinerețe, era un mare povestitor... și, pentru asta îl îndrăgeau sătenii din împrejurimi; le spunea, ori de câte ori avea prilejul, povești cu întâmplări vânătorești nemaiauzite până atunci, și-l ascultau cu sufletul la gură. - He... hei! povestea bătrânul pădurar, cu surâs dulce adus de amintiri plăcute, din viața veselă a tinereții lui de pădurar al codrilor Fălciului, dar și de vânător neîntrecut. Își mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
care ne urmăresc, vin din toate părțile, ocupă spațiul din jur tăcuți, toți au arme de vânătoare În mâini. Iată, cel mai apropiat ține un arc mare pe umeri cu săgețile prinse În tașca de la spate, are un grosolan cuțit vânătoresc la cingătoare; cu dreapta, strunește doi dulăi, două bestii feroce care trag să se repeadă spre noi; mai mult spre ea, a cărei carne albă s-a aprins acum ca o torță. Nu am putut observa când i-au sfâșiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cântă pe aia cu „banii mei, banii mei, ce-am făcut cu ei”. Caști gura prin vitrinele de la Metalolux, de la Confecția. La cofetărie prăjituri cu creme groase de margarină roz și vernil. Un magazin cu unelte de pescuit și harnașamente vânătorești. Nici o pușcă. La Loto-Prono este Închis. Îți trece prin minte un gând distrugător, ucigaș. Ca o sinucidere a cărei forță o Îndrepți spre lumea exterioară. Ceva măreț, glorios. O demolare. O crimă zguduitoare care să facă din tine un apostol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
drumul de țară unde nu erau șantiere și macaralele nu se înălțaseră încă în văzduh, străbătu duminici păstrate în amintire, în care bătuserăm împreună cu familia Saner povârnișurile munților Jura, făcuserăm focul într-un luminiș, tata călise ceapă într-o tigaie vânătorească și prăjise carne, în timp ce sticla de vin se răcea în fântână. W. își străbătea propriile sentimente, trecând printr-un peisaj care îl acompania în realitate; conducea încet, parcă voia ca toate sentimentele astea să-l prindă din urmă pe omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu mănuși încleiate de miere, fără teamă de roiul albinelor răzbunătoare. În interior plutea un miros de pâine caldă de secară. Soarele blajin scălda cu alb încăperea orânduită gospodărește, cu mașina de cusut la colțul dinspre fereastră, cu poze mari vânătorești înrămate în stinghii netede și negre, prinse de pereții zugrăviți cu flori și clopoței albaștri, pe fondul de culoarea oului de rață. Pe pânza albă și curată de pe masa simplă și pătrată din mijlocul camerei, erau puse patru cești de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ca-n povești, s-a deschis dintr-odată o pajște pe care, anunțată de gălăgie și fanfară, se desfășura la mese lungi o serbare câmpenească cu multă bere. Mulțime de popor se adunase acolo. Se purtau costume populare și pălării vânătorești. Tarabele te invitau să arunci la țintă în turnuri de cutii de tablă sau să tragi cu pușca, dar și să câștigi flori artificiale sau alte premii. Să țintesc oameni învățasem de timpuriu, dar cu toate astea nu ajunsesem niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ar putea fi, În ecuație. Poate secretară. d) Nu este cazul meu (vezi c), totuși cunosc destui scriitori care, atunci cînd aud cuvîntul „editor”, vor să pună mîna pe pistol. Și o pun pe altceva, ca domnul Romanița Iovan. Atitudinea vînătorească privește aspectul financiar. N-au dreptate. Nu numai că-i normal să cîștigăm 100 de dolari pentru o carte, dar și mai normal ar fi să nu cîștigăm nimic, În afara celor 30 de exemplare gratuite din propria noastră operă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Cardul de fidelitate Poate fără griji să-mi dea Un card de fidelitate Soața, căci la vârsta mea Am oferte expirate. Precizare Deși nici o specificare În biblie nu am văzut, Cred, toamna-i anotimpu-n care Chiar frunza Evei a căzut. Vânătorească Ca vânător trofee rare Îi decorează panoplia; Doar unul singur nu apare: Cu el l-a procopsit soția. Domnișoarei X (mare amatoare de pisici) În jurul ei roiesc admiratorii Și-n van cu o speranță mai rămân, Privind-o cum își
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
hanorac, apoi mizeria de pe ghete. Am împins ușile batante și mi-am făcut apariția în salon. Eram așteptat; fără îndoială, nu cu flori. „Edgar’s“ degaja o atmosferă primitoare, de tavernă și sală de curs. Fațada fusese placată în lemn vânătoresc, la fel ca interiorul. Mesele inspirau încredere: păreau de nemișcat și te-așezai la ele pe bănci tari, vopsite în negru intens. La o adică, ți-ai fi putut întinde caietele, ca la seminar. Tăbliile pe care așteptai castroanele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă În care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa În existența umană un rol foarte important. Vânătoarea constituie o Îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii vânătorești. Animalul este o făptură cosmică care poate proveni dintr-un om printr-o metamorfoză, ori În urma unui blestem părintesc. Distingem mai multe tipuri de vânătoare rituală: vânătoarea de Întemeiere a unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
foarte important pentru copii Sora mea a intrat în prenatal acum două zile. Sunt predispuse să persiste în limbă, fără a reclama obligatoriu substantivul suport inițial: numele unor rubrici din presă (matrimoniale, imobiliare, mondene, demimondene, cinematografice, fotbalistice, vestimentare, grădinărești, pescărești, vânătorești), numele de sectoare/secții din anumite instituții cum ar fi cele spitalicești (venerice, infecțioase, interne) sau cele comerciale (casnice, electrice, electronice, electrocasnice): A făcut o avere cu imobiliare [bunuri imobiliare] A fost internat la infecțioase [boli infecțioase] Lucrează la romanice
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
o poziție bună atunci când vrei să eviți o confruntare directă și nu neapărat o „atitudine, un look războinic”. Camuflajul se adaptează situațiilor particulare î care se desfășoară jocul, și anume: în zonele de pădure, verdele și negrul sau stilul camuflaj vânătoresc este cel mai bun, în mediile urbane (case, grădini, etc), alegeți îmbrăcămintea particulară locului, o alta componenta importantă este vizorul; vizorul poate luci, sclipi, se poate aburi și îngreuna vederea. Și nu în cele din urmă camuflajul se poate sintetiza
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
vestică a Podgoriei Copou s-ar mai putea găsi mărturii de locuire aparțin�nd culturii Criș (mileniile V și IV înaintea erei creștine). Poate că prin cercetări viitoare, bine îndrumate, să se găsească și alte mărturii care să ateste activități vânătorești ale unei comunități neanderthaliene pe aceste locuri. Nimic din toate acestea nu au vreo legătură directă cu ceea ce anunță titlul acestei cărți, dar, ne pun sumar în situație cu privire la temeliile și dimensiunile unei culturi materiale străvechi în vecinătatea Iașului, premize
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și cele vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice bază empirică, cel puțin până în paleoliticul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi conferit acestor societăți, cel puțin în ultimele decenii, o semnificație nouă, la fel de apetent etnocentrică, cea de personificări ale adaptării
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
par să fie: • o demografie globală (și de grup) restrânsă, dependentă de accesibilitatea și abundența (sezonieră) a resurselor economice; • organizarea socială de tip bandă, de obicei patrilocală, alcătuită din câteva familii nucleare; • mobilitatea rezidențială și lipsa comportamentului teritorial; • statutul preponderent vânătoresc al comunităților paleolitice; • diviziunea muncii pe sexe, responsabilitatea vânătorii revenind bărbaților, iar exploatarea plantelor, femeilor; • egalitarismul și, în general, lipsa unei diferențieri importante de statut social între membrii comunității, cu excepția unor vagi distincții între clasele generale de vârstă și sex
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și împărțire a hranei a fost pusă pe seama necesității de optimizare a exploatării resurselor<footnote Tendința recentă a ecologiei behaviorale este cea de a minimaliza cooperarea și de a sublinia interesul acut al bărbaților în a și „semnala”, prin succesul vânătoresc, potențialul reproductiv: împărțirea vânatului nu s-ar concentra, astfel, către propria familie, complementaritatea celor două sexe la nivel de cuplu fiind mai mult decât discutabilă (Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reevaluările recente susțin, însă, mai degrabă interpretarea tradițională, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
uneltelor (Weedman Arthur 2010). footnote>, extremă în contexte boreale. Dihotomizarea acestor societăți în termeni de activități rămâne, oricum, relativă: în mediile temperate și reci, femeile vânează mamifere mari, în toate mediile animale mici, la fel cum bărbații, în toate societățile vânătorești, practică ei înșiși exploatarea resurselor vegetale. Alocarea inteligentă a timpului, faptul banal că respectivele funcții economice sunt deja deținute de bărbați, ca și mobilitatea inevitabil mai scăzută a femeilor, solicitată de îngrijirea copiilor în primii ani de viață oferă, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ca și al unor instituții de schimb generalizat care descurajează acumularea materială și asimetriile exagerate în prestigiu (Binmore 2001; Boehm 1999; Runciman 2005; Spikins 2008; Wiessner 2005; Woodburn 1982). Că acest tip de „contract social” eșuează frecvent o demonstrează societățile vânătorești „de rang mediu” (Arnold 1993), „trans egalitare” (Hayden 1995; Owens & Hayden 1997), deja parțial stratificate în termeni de statut și posesiuni, ca să nu le amintim pe cele în care ierarhia ereditară și chiar practica sclavajului constituie norma (Ames 1995). Mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
economic și social care ocupă, totuși, medii cu resurse similare. Un exemplu relevant este cel raportat de S. Beyries (1997): două comunități de amerindieni din Columbia Britanică, AthapaskanBeaver și Salish Shuswap, ocupă medii foarte asemănătoare. Primii, o populație nonsedentară, preponderent vânătorească, asociază activitățile de subzistență în timp și spațiu și exploatează spații mari, în regim sezonier; indienii Salish-Shuswap sunt semi sedentari și practică o exploatare intensivă a mediului, pe suprafețe mai restrânse. Alimentația, bazată în particular pe pescuitul somonilor, este completată
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de calitate (carne, grăsime, miere), prețuite și greu de capturat, chiar și atunci când, în termeni pur calorici, contribuția lor cotidiană este inferioară celei a femeilor (vezi Hawkes 1993 vs. Marlowe 2007). Aceasta nu înseamnă, însă, că prestigiul este inerent activităților vânătorești, premisa fiind frecvent contrazisă de exemplele etnografice (Kent 1999). Chiar și în societățile vânătorești complexe, amplasate de obicei în zonele temperate sau reci, vânătoarea este departe de modelul „recreațional sportiv”, mânat de vânătoarea de trofee și de prestigiu (Jarvenpa & Brumbach
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]