689 matches
-
iubire arzătoare prindea să se inchege! Iar iarba-nrourată era ca o chemare și voaluri și mătăsuri cădeau în graba mare și trupu-i de fecioară, părea floare de crin privi cam trist băiatul și se gândi puțin în brațele-i vânjoase, frumoasa ce-a ales simțea cum se topește ca și cuvântu-n vers. O caldă-mbrățișare, parfumul ei divin pe-o tainică carare îl poartă spre sublim, în valuri înspumate cânta vrăjindu-i marea simțeau în ei dorința, îi ascultau
POVESTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/356730_a_358059]
-
întredeschisă și buzele îi fremătau ușor în urmărirea melodiei. Și-a lăsat privirea printre genele apropiate în ochii lui, simțindu-i cum o sorb cu mare încântare. Înclinându-și capul și aplecându-se ușor în timp ce o strângea spre pieptul său vânjos, Cristian a sărutat-o pe gură într-un impuls pe care nu șil-a putut stăpâni. Buzele ei au răspuns sărutului ce venise pe neașteptate tocmai în clipa în care își dorea să fie sărutată. Încă doi pași și alții doi
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_vietii_3_marian_malciu_1337874986.html [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
sfinții. În mine se aprinde tânăr dorul De-a-mi revedea, cândva, umili părinții Ce mă așteaptă într-o stea, cuminții, Să-și mai sărute-o dată scump odorul. Dar seara vine, iară moșul Ene Mă ține strâns în brațele-i vânjoase Și raze de speranță-mi prinde-n gene. Iar gânduri noi, curate, mângâioase Se zbenguiesc, plutind prin minte-alene Și se revarsă-n poezii duioase. 24 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: Soborul poeziei (sonet) / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SOBORUL POEZIEI (SONET) de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Soborul_poeziei_sonet_curelciuc_bombonica_1390584736.html [Corola-blog/BlogPost/347348_a_348677]
-
destinația de locuință, până s-a ajuns la forma arhitecturală actuală. Întreaga proprietate se întinde pe o suprafață de vreo cincizeci de hectare, iar de lângă castel pornea o pădure în care existau copaci seculari cu tulpini pe care doi bărbați vânjoși nu le puteau cuprinde. Mai era în apropiere și un mic heleșteu, în care chiar exista pește, heleșteu străjuit pe trei părți de pădurea respectivă. Acest castel de-a lungul timpului a suferit nu numai modificări arhitecturale, ci și trecerea
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491893723.html [Corola-blog/BlogPost/370759_a_372088]
-
la doctori mari se cată, Dar când boala roade-n tine La spitale pun... lăcată! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Mai naște România plozi? Dacă suntem milioane, Și ne ucid niște nărozi...?! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Ai tu brațele vânjoase? Au, doar să dezmierzi cucoane Și la hoți să le faci case?! Referință Bibliografică: Dar de ce, te-ntreb, Ioane / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir
DAR DE CE, TE-NTREB, IOANE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dar_de_ce_te_ntreb_ioane_george_safir_1327125042.html [Corola-blog/BlogPost/361354_a_362683]
-
misogini, cu mințile lor sufocate de “părul din nas”, n-ar fi reușit să conceapă un “silogism” atît de napraznic, dar că, totuși, ar putea să-l folosească cu succes, odată ce Bucurenci li-l pune, cu atîta amabilitate la dispoziție. Vînjosul anti-“Gheorghe” nu înțelege că intențiile bune nu țin loc de formule inspirate. I-am spus de mai multe ori că un neadevăr poate trece drept adevăr prin consecințele pe care le produce credință că ar fi un adevăr. Și
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
de cuvânt. Eu știu că ești virgină și am mare încredere în tine. Ne vom căsători și atunci... - Ne vom iubiiiii! a izbucnit Alina și a sărit din pat uitând că este dezbrăcată. Eugen a prins-o în brațele-i vânjoase și s-au îmbrățișat strâns. I-a simțit lacrimile pe obraji. A mângâiat-o duios și i le-a sărutat, ștergându-i fața cu buzele lui. Ea plutea de fericire. - Nu mai sunt amețită de la șampanie..., acum mă amețești tu
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_5_.html [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
și să sculpteze străduindu-se singur, le predă astăzi copiilor de la Centrul de plasament „Mihail și Gavril” din orașul Solca tainele exprimării prin desen și culoare și meșteșugul mânuirii dălții în căutarea formelor ascunse în fibra lemnului. Meșterul cu brațe vânjoase Meșterul cu brațe vânjoase, care a plecat din Cajvana și s-a împământenit în orașul Solca, povestește că, în copilărie, mergea la un unchi de-al său care picta prapuri bisericești și-și spunea, privind la chipurile de sfinți care
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Mesterul_lemnului_talent_pasiune_si_mestesug.html [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
-se singur, le predă astăzi copiilor de la Centrul de plasament „Mihail și Gavril” din orașul Solca tainele exprimării prin desen și culoare și meșteșugul mânuirii dălții în căutarea formelor ascunse în fibra lemnului. Meșterul cu brațe vânjoase Meșterul cu brațe vânjoase, care a plecat din Cajvana și s-a împământenit în orașul Solca, povestește că, în copilărie, mergea la un unchi de-al său care picta prapuri bisericești și-și spunea, privind la chipurile de sfinți care răsăreau treptat pe pânză
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Mesterul_lemnului_talent_pasiune_si_mestesug.html [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
voia bună, se-auzeau din când în când șoapte, râsete sparte de pereți și apa care clipocea; la un moment dat nu s-a mai auzit nimic, decât în ritmuri rare, icnirile isterice ale femeii, sub presiunea grea a mușchilor vânjoși ai părintelui Visarion. Eu încremenisem, îmi venea să mă fac duh nevăzut și să zbor pe fereastră, mă vedeam afurisit, dat afară din mânăstire, luat la trei păzește de taică-mi-o care mă amenința cu desfierea dacă fac ceva
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440652834.html [Corola-blog/BlogPost/343970_a_345299]
-
al timpului nostru”, constituind nu numai un cadru exterior, ci și o expresie a forței nestăvilite. În acest cadru poetul își afirmă cu o vigoare rară crezul estetic. Poezia “Poetul” (1838) transmite mesajul major al artistului-cetățean, care odinioară cu ritmul vânjos al vorbei sale putea la luptă pe ostași să-i îndrume - în opoziție cu poetul pasiv care și-a uitat menirea: "Ai dat în schimb pe aur puterea ta de oțel" - ce uimea pe vremuri omenirea. Folosind simbolul pumnalului cu
Mihail Lermontov () [Corola-website/Science/304263_a_305592]
-
de a trece sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Astfel, la 27 noiembrie 2005, după ce enoriașii bisericii din Nisporeni au votat în acea zi în favoarea intrării sub autoritatea Mitropoliei Basarabiei, și-a făcut apariția PS Petru însoțit de o echipă de indivizi vânjoși îmbrăcați în straie călugărești, care au încercat să ocupe cu forța biserica din Nisporeni. Fiind solicitat sprijinul organelor de ordine, atacul pro-moscoviților s-a amânat. A doua zi însă, echipa de comando condusă de Petru Musteață a spart ușile bisericii
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
a fost nimicită, fiind o lovitură grea pentru Augustus, care la bătrânețe se spune că se plimba prin palatul său zicând: „Quinctilius Varus, dă-mi legiunile înapoi”. Velleius Paterculus la descris pe Arminius ca fiind: „Un aristocrat tânăr, cu braț vânjos și iute la minte, de departe mai isteț decât barbarii obișnuiți... Înflăcărarea ce i se citea pe chip și în ochi dezvăluia spiritul aprins ce-l însuflețea. El luptase de partea noastră în campaniile precedente și a căpătat dreptul de
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
aceste meleaguri au existat suprafețe întinse de păduri, detașându-se ca pondere ulmul. Se presupune că însăși denumirea localității ar proveni din limbajul popular din cuvântul "gâju", care, prin latinizare, ar fi devenit "vâjul" și apoi "Vînju Mare". Adjectivul "Vînju" (vânjos) este atribuit unui ulm puternic și foarte înalt care era folosit ca punct de observație, de unde se putea anunța trecerea turcilor pe drumurile Vidinului, azi șoseaua Calafat - Drobeta Turnu-Severin. Explicația toponimului Vînju poate fi relativ dificilă deoarece acești arbori puternici
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
este atribuit unui ulm puternic și foarte înalt care era folosit ca punct de observație, de unde se putea anunța trecerea turcilor pe drumurile Vidinului, azi șoseaua Calafat - Drobeta Turnu-Severin. Explicația toponimului Vînju poate fi relativ dificilă deoarece acești arbori puternici, vânjoși, ar fi fost identificați prin apelativul "Gâj" ori prin cuvântul care ar desemna sunetul pe care îl facea vântul prin frunzele acestora. Din bătrâna pădure au fost însă defrișate suprafețe întinse și cultivate cu viță de vie. Se pare că
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Băncilă a susținut poziția proletariatului, deci a socialiștilor, în paginile ziarului Lupta: Octav Băncilă a organizat în data de 1 noiembrie 1915 o mare expoziție la București. Una dintre vedetele expoziției a fost lucrarea intitulată "Pax", care înfățișează un muncitor vânjos a cărui musculatură este lăsată să se vadă de sub șorțul ce-i atârnă de la gât. El este aplecat într-o parte și frânge cu picioarele o sabie groasă îndoită deja, de forța sa. Pe cap, muncitorul poartă o bonetă frigiană
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
mai târzii cum au fost "Flămândul" și "Muncitorul" (1911), cunoscut și sub denumirea de "Meșterul" sau "Muncitor în repaus" (după denumirile pe care le-a purtat lucrarea din 1905 în ulei sau pastelul din anul 1909). Compoziția înfățișează un muncitor vânjos și masiv, figurat în poziție șezândă în timp ce-și fumează pipa. El este îmbrăcat în haine de lucru, lustruite și are pe cap o tichie. Mâinile sunt suflecate, lăsând astfel să se vadă antebrațele puternice. Tabloul este o reprezentare
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
la Florești, 6 august la Alexandru Vlahuță, 29 august Bârlad ) În perioada comunistă se organizau bâlciuri și în comuna Ibănești, pe 23 august, în satul Mânzați. La “bâlciuri” se organizau uneori și concursuri de “trânte” la care participau cei mai vânjoși tineri din sat. Oina a fost cel mai popular sport până în perioada interbelică când fotbalul a devenit în prim-plan. Apoi, în fiecare zi de sărbătoare se organizau meciuri între echipe din comuna sau din comune învecinate. Tradiția meciurilor de
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
că, dacă nu tratează natură cu respect, riscă să stârnească mânia Ființei Supreme. De aceea, vânează și culeg exact atât cât le trebuie pentru a supraviețui. Cam de înălțimea pigmeilor din Africa Centrală, au feșe mari, foarte proeminențe, si coapse vânjoase, care servesc drept "cămara de provizii", aici depozitându-se hrană consumată în cantități mari în perioadele de belșug. Femeile și copiii își petrec cea mai mare parte a timpului culegând plante suculente și prinzând animale mici, pe care le mănâncă
Deșertul Kalahari () [Corola-website/Science/303316_a_304645]
-
Albert a rămas orfan de mamă. Bibliofil și poliglot, Albert Łaski era în acelaș timp antrenat din tinerețe în arta militară, energic, ambițios, călăuzit de un spirit machiavelic și nu lipsit de cruzime. La vârsta de 50 ani era încă vânjos la trup, purta o barbă lungă și deasa care îi acoperea și umerii, preferă vestminte de culoare purpurie. La început de religie protestanta calvinista, a trecut din 1569 la catolicism. Ceea ce nu l-a împiedicat să fie preocupat de ocultism
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
pielea acestui măgar soarele mi-ar înfierbânta perii țepoși făcându-mă să zbier de voluptate; pulberea m-ar invita să mă tăvălesc în ea, făcându-mi să-mi tremure de plăcere de-a lungul coastelor pielea tare și negricioasă. Iarba vânjoasă înțepându-mi nările m-ar îmbăta cu aroma ei de vegetația arsă iar dinaintea mării care stă în față aș rumega cu filosofie capătul fibros al unei burueni. Dorință deșartă... Am mângâiat totu[și] acest măgar ca pe un frate
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
s-a înscris la universitatea din Montpellier, sub numele de Iacob de Marchetti. Aici a început să studieze medicina, ceea ce presupune cunoașterea limbilor greacă și latină . Istoricul Leonclavius îl descrie ca "un bărbat frumos la înfățișare, nu mare de stat, vânjos și cu draci în corp" . Acolo îl cunoaște pe marele botanist francez Charles de L'Ecluse (Clusius), care relatează că Iacob s-ar fi căsătorit cu discreție cu văduva unui prieten al său, numită Gilette d'André, care avea deja
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
-i viața în pericol. Unul dintre dragonii lui Daenerys, Drogon, arde Casa Celor Nemuritori, stârnind mânia qartheenilor. O încercare de asasinare a lui Daenerys, desfășurată în portul orașului, este dejucată de sosirea a doi străini, un războinic gras pe nume Vânjosul Belwas și scutierul lui, un războinic vârstnic pe nume Arstan Barbă-Albă. Ei sunt agenții aliatului lui Daenerys, Illyrio Mopatis, veniți să o escorteze în Orașul Liber Pentos. Daenerys și însoțitorii ei părăsesc orașul. Povestea este relatată din perspectiva a 9
Încleștarea regilor () [Corola-website/Science/321674_a_323003]
-
are ceva de spus; de exemplu, cănd deschide un craniu omenesc, descoperă un creier conceput din nuduri de femei voluptoase. Don Quijote rătăcește într-un peisaj ce este trupul unei gigante nimfe, si un glob ocular este suspendat între două brațe vânjoase. Toate acestea sunt povești figurativ urbane fantastice venite din arhaicul romaneasc combinate cu cultura pop americană. Dion dezvolta un bogat vocabular vizual și o expresie grafică producând un desen alegoric și o ilustrație neosuprarealista. Trăiască Dada cu un accent românesc
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
basm, Calul dracului. Aici rolurile sînt inversate: seducătorul e de sex feminin. O cerșetoare bătrînă găzduiește peste noapte, sub cerul liber, lîngă o fîntînă, pe un tinerel în trecere, care nu poate fi decît dracul însuși, fiindcă ascunde o “coadă” vînjoasă. Istorisirea curge pe muchie de cuțit, căci Caragiale are îndrăzneala de a relata actul în sine, drapîndu-l în stereotipiile basmelor cu prinți și prințese transformați prin vrajă. La Creangă, ca și la Caragiale, tehnica sugestiei prin ricoșeu - diferența de atitudine
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]