408 matches
-
litru apă rece), timp de 1-2 zile, după care se Încălzește și se strecoară. Se constată că, după câteva zile, dispar edemele la picioare, sunt calmante durerile și se Îmbunătățesc datele analizelor de sânge și urină. *Macerat din frunze de vâsc de stejar (pentru bărbați) și de măr (pentru femei) din care se bea câte o cană pe zi, Împărțită În 3-4 reprize. *Macerat din amestec de tătăneasă (rădăcini), nuc (frunze), coada șoricelului, mușețel și rostopască. *Extract antitumoral preparat din: -macerat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
simbolul aferent textemului (care, de altfel, dă titlul întregului roman) necesită o examinare mai amănunțită. 3.4.1. Ca topos cultural, creanga de aur își are originea în cartea a VI-a din Aeneida lui Vergilius, unde apare, sub forma vâscului, cu rolul de obiect psihopomp, care îi asigură protagonistului accesul în "lumea de dincolo"426. Cu toate acestea, textemul aferent și-a câștigat notorietatea mai ales datorită amplei lucrări de mitologie comparată elaborată de către antropologul englez James George Frazer și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de reliefat aici originalitatea prozatorului român. 3.4.2. Comparat cu mitul "canonic" din reconstituirea lui Frazer, textemul-simbol își relevă, în romanul sadovenian, cel puțin două sensuri inedite. Pe de o parte, creanga de aur nu mai este un obiect (vâscul sau alt arbore), ci o stare dotată cu proprietăți magice (iubirea); pe de altă parte, "regele-profet" pe care îl "ucide" Breb nu este un alt "mag", ci el însuși, mai precis latura sa materială, pe care și-o "jertfește" pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
țarcul imaginar În care tremură cu sufletul la gură ori la rădăcină cu gândul la sacrificiul ce-i va avea curând ca victime, odată cu Sărbătorile, ale noastre, nu ale lor, porcul și bradul nu sunt singuri. Le Împărtășește soarta și vâscul. Ei și? Am spune sub primul impuls, e un parazit care suge seva arborilor; un tâlhar deci. Dar tot un tâlhar a fost și primul mântuit, pentru că a avut șansa de a fi răstignit odată cu Hristos... Dar vâscul nu e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
soarta și vâscul. Ei și? Am spune sub primul impuls, e un parazit care suge seva arborilor; un tâlhar deci. Dar tot un tâlhar a fost și primul mântuit, pentru că a avut șansa de a fi răstignit odată cu Hristos... Dar vâscul nu e un oarecine. El a avut de-a face și cu zeii, cel puțin cu aceia germanici, el fiind cauza morții Însuși fiului lui Odin, Baldr, care obținuse neutralitatea tuturor elementelor Naturii, dar nu-l băgase În seamă pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e un oarecine. El a avut de-a face și cu zeii, cel puțin cu aceia germanici, el fiind cauza morții Însuși fiului lui Odin, Baldr, care obținuse neutralitatea tuturor elementelor Naturii, dar nu-l băgase În seamă pe modestul vâsc; un fel de buturuga mică... De fapt, vâscul și-a transcendentalizat victima, dându-i un alt rol, asemenea până la identitate cu cel al lui Hristos În lumea de după Apocalips, de suveran al uneia perfecte și cu totul deosebite. Și, Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face și cu zeii, cel puțin cu aceia germanici, el fiind cauza morții Însuși fiului lui Odin, Baldr, care obținuse neutralitatea tuturor elementelor Naturii, dar nu-l băgase În seamă pe modestul vâsc; un fel de buturuga mică... De fapt, vâscul și-a transcendentalizat victima, dându-i un alt rol, asemenea până la identitate cu cel al lui Hristos În lumea de după Apocalips, de suveran al uneia perfecte și cu totul deosebite. Și, Într’adevăr, vâscul conține o toxină puternică, o proteină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fel de buturuga mică... De fapt, vâscul și-a transcendentalizat victima, dându-i un alt rol, asemenea până la identitate cu cel al lui Hristos În lumea de după Apocalips, de suveran al uneia perfecte și cu totul deosebite. Și, Într’adevăr, vâscul conține o toxină puternică, o proteină, viscotoxina, care acționează asupra inimii dar, cum doza face medicamentul, o și ajută. Și mai conține și saponine care, producând hemoliza, sunt extrem de toxice dacă ajung În sânge, nu Însă dacă sunt ingerate; asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
proteină, viscotoxina, care acționează asupra inimii dar, cum doza face medicamentul, o și ajută. Și mai conține și saponine care, producând hemoliza, sunt extrem de toxice dacă ajung În sânge, nu Însă dacă sunt ingerate; asta În principiu, căci felul saponinelor vâscului nu produce hemoliza. Și, à propos de saponine, ele sunt În general deosebit de toxice pentru pești, motiv pentru care o variantă primitivă de pescuit face apel la ele; și, totuși, Natura a avut grijă, separând vâscul și peștele În ecosisteme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
principiu, căci felul saponinelor vâscului nu produce hemoliza. Și, à propos de saponine, ele sunt În general deosebit de toxice pentru pești, motiv pentru care o variantă primitivă de pescuit face apel la ele; și, totuși, Natura a avut grijă, separând vâscul și peștele În ecosisteme diferite... Poate mai pragmatici, celții i-au atribuit - și pentru asta l’au sacralizat - puterea de a asigura fertilitatea tuturor ființelor. Nici ei nu erau prea departe de realitate căci, Într’adevăr, vâscul conține vitamina zisă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avut grijă, separând vâscul și peștele În ecosisteme diferite... Poate mai pragmatici, celții i-au atribuit - și pentru asta l’au sacralizat - puterea de a asigura fertilitatea tuturor ființelor. Nici ei nu erau prea departe de realitate căci, Într’adevăr, vâscul conține vitamina zisă a fertilității, E, iar frunzele sale intră În compoziția unor ceaiuri bune pentru afecțiuni și stări specific feminine: hemoragii neordinare, căci este un hemostatic și, pe același fond, tulburări de menopauză. Dar ce e vâscul? O tufă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Într’adevăr, vâscul conține vitamina zisă a fertilității, E, iar frunzele sale intră În compoziția unor ceaiuri bune pentru afecțiuni și stări specific feminine: hemoragii neordinare, căci este un hemostatic și, pe același fond, tulburări de menopauză. Dar ce e vâscul? O tufă, măsurând cel mult 60 de centimetri, neam cu santalul al cărui lemn orice indian care se respectă și-l dorește măcar cât o surcică În rugul de pe care pleacă din această lume. Dar, spre deosebire de santal, vâscul este un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce e vâscul? O tufă, măsurând cel mult 60 de centimetri, neam cu santalul al cărui lemn orice indian care se respectă și-l dorește măcar cât o surcică În rugul de pe care pleacă din această lume. Dar, spre deosebire de santal, vâscul este un semiparazit care Își Înfige rădăcinile, mult transformate, nu În pământ, ci În ramura unui copac pentru a extrage nu apă, ci sevă brută, ceva oarecum diferit. Restul, adică producerea substanțelor organice prin fotosinteză, o face singur, deși ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fură și altceva decât și-a pus În minte, adică o mică cantitate din substanțele organice sintetizate de nefericita gazdă. Desigur, gazda suferă: i se grăbește sfârșitul, iar lemnul degradat se rupe ușor. Și, pentru ca treaba să fie mai eficientă, vâscul Își păstrează de obicei frunzele și peste iarnă. De obicei? Desigur, căci există două specii: acela de stejar, cu fructe galbene, care rareori parazitează și alți arbori, și care-și leapădă frunzele toamna, respectiv acela alb, cu frunze persistente iarna
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
manifesta. Evident, binefacerile se arată În alt plan decât acela al individului - vegetal - care se alege doar cu ponoasele. Acel plan e unul global, al biocenozei. Egoist, ca orice om, Încep cu foloasele noastre, de fapt unul, acela de leac. Vâscul conține amine. Una, colina, ca o componentă a fosfolipidelor, Între care lecitina prezentă În sistemul nervos, Își arată utilitatea În tratarea astmului bronșic și a tusei convulsive. Altă amină, acetilcolina, determină absolut necesarele, chiar dacă nesimțite, mișcări intestinale, dar este și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În tratarea astmului bronșic și a tusei convulsive. Altă amină, acetilcolina, determină absolut necesarele, chiar dacă nesimțite, mișcări intestinale, dar este și un hipotensiv prin reducerea frecvenței cardiace și, Încă mai important, asigură transmiterea comenzilor de la nervi la mușchi. Ca hipotensiv, vâscul e remarcabil, deși nu și pentru aceia care suferă de leziuni cardiace și, pe această cale, tratează și ateroscleroza. Mai e și un vasodilatator periferic, numai bun să Împiedice Înghețarea mâinilor și picioarelor, dar și diuretic și furnizor de vitamină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceia care suferă de leziuni cardiace și, pe această cale, tratează și ateroscleroza. Mai e și un vasodilatator periferic, numai bun să Împiedice Înghețarea mâinilor și picioarelor, dar și diuretic și furnizor de vitamină C. La vreme de iarnă, fructele vâscului, care se coc În decembrie, sunt unele dintre puținele surse de hrană ale păsărilor. Recunoscătoare, dar și stimulate Întru Înmulțire de către subtilul vâsc ce le oferă râvnita vitamină E, păsările Îl ajută În propria răspândire, curățindu-și ciocurile de cleioasele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înghețarea mâinilor și picioarelor, dar și diuretic și furnizor de vitamină C. La vreme de iarnă, fructele vâscului, care se coc În decembrie, sunt unele dintre puținele surse de hrană ale păsărilor. Recunoscătoare, dar și stimulate Întru Înmulțire de către subtilul vâsc ce le oferă râvnita vitamină E, păsările Îl ajută În propria răspândire, curățindu-și ciocurile de cleioasele semințe pe alte crăci. Lucru pe care-l fac și elementele neanimate ale Naturii: vântul care, zbenguindu-se printre ramuri, desprinde atât de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
neanimate ale Naturii: vântul care, zbenguindu-se printre ramuri, desprinde atât de delicatele fructe pe care le strivește, lipindu-le, de prima cracă; sau ploaia. Și, dacă tot e vorba de răspândire, oare ce face omul? Chiar dacă e interesat de vâsc doar ca plantă medicinală, iar În rest Îl distruge ca podoabă de Sărbători sau ca „dăunător“, omul Îl ajută. Cum? Prin orașele sale, care măresc temperatura În zonă cu câteva grade. Exact lucrul de care are nevoie vâscul pentru a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
interesat de vâsc doar ca plantă medicinală, iar În rest Îl distruge ca podoabă de Sărbători sau ca „dăunător“, omul Îl ajută. Cum? Prin orașele sale, care măresc temperatura În zonă cu câteva grade. Exact lucrul de care are nevoie vâscul pentru a-și acorda necesitățile sale oxido-reducătoare care sunt, la temperaturi normale, relativ discordante cu oferta mediului - a se Înțelege ale copacului-gazdă - necesități dependente de temperatură. Iar asta am văzut-o cândva când, iubind bradul, doream ca barem eu să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la temperaturi normale, relativ discordante cu oferta mediului - a se Înțelege ale copacului-gazdă - necesități dependente de temperatură. Iar asta am văzut-o cândva când, iubind bradul, doream ca barem eu să nu particip la masacru: În Copoul meu nu găseam vâsc; În schimb, În Bucium, unde vântul abate toată căldura emanată de oraș, el, vâscul, trăia ca’n rai. În fond, ce face acuzatul? Strică lemnul? Ne doare pe noi, care-l dorim scânduri, nu pe Natură, care le știe pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dependente de temperatură. Iar asta am văzut-o cândva când, iubind bradul, doream ca barem eu să nu particip la masacru: În Copoul meu nu găseam vâsc; În schimb, În Bucium, unde vântul abate toată căldura emanată de oraș, el, vâscul, trăia ca’n rai. În fond, ce face acuzatul? Strică lemnul? Ne doare pe noi, care-l dorim scânduri, nu pe Natură, care le știe pe ale ei, ca de pildă selecția: ca și lupul, vâscul lovește În exemplarele susceptibile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
emanată de oraș, el, vâscul, trăia ca’n rai. În fond, ce face acuzatul? Strică lemnul? Ne doare pe noi, care-l dorim scânduri, nu pe Natură, care le știe pe ale ei, ca de pildă selecția: ca și lupul, vâscul lovește În exemplarele susceptibile, sensibilizate de bătrânețe ori boli. Iar parazitismul, În genere, nu e cumva o unealtă a Naturii care, „altoind“ un oaspete, face ca În același loc să trăiască nu doar unul, gazda, ci doi, fiecare cu genomul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oaspete, face ca În același loc să trăiască nu doar unul, gazda, ci doi, fiecare cu genomul, felul lui adică, Într’un cuvânt, biodiversitate? Sau, altfel spus, o șansă În plus pentru evoluție, condiția perpetuării vieții cu V mare? Oricum, vâscul e frumos și vesel. O picătură de culoare pe albul chiciurei și cenușiul copacului desfrunzit. „Radioalmanah“, 13 decembrie 1997, ora 18,46 21. Ștefan E sâmbătă, adică week-end, dar omul nu se oprește din gândit. Aici n’are sărbătoare. Încercați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devenind un fel de „gaură neagră“ pentru biocâmpul tuturor din jur. Care, culmea, “lucrează“ taman În cel mai mai sărac energetic moment al anului, solstițiul. Ar trebui ca În acest moment să cauți compania unor excedentari. Ca mine. Sau ca vâscul, așa cum fac, Încă de pe vremea galilor, franțujii. Niște deficitari, aș spune eu, chiar dacă ei sunt atât de delicați cu mine numindu-mă „pisică de streașină“, nu maidaneză cum spuneți voi românii. Dar, așa maidanez cum sunt, eu sunt mai român
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]