1,935 matches
-
căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
apoi se tamponează cu șervete uscate de hârtie. Se curăță dovleceii și se taie în cubulețe de 4 cm. Se curăță ardeii și se taie în sferturi. Se spală bamele și se curăță; se înmoaie în oțet, ca să se îndepărteze vâscozitățile, apoi se scurg. Se curăță fasolea verde și se taie păstăile în jumătăți. Roșiile se taie felii. Se încinge jumătate din ulei într-o tigaie și se călesc vinetele până capătă o nuanță aurie. Se mută pe o farfurie, fără
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
presiune joasă și de rezistența pe care vasele o opun scurgerii lichidiene. Ramificându-se progresiv în ramuri din ce în ce mai mici, arterele realizează o importantă diferență presională între segmentul proximal și cel terminal arteriolo-capilar, dublată de creșterea rezistenței la flux dependentă de vâscozitatea sângelui pe de o parte și de diametrul vasului pe de alta. Astfel arterele asigură deplasarea rapidă a sângelui de la inimă la țesuturi, iar teritoriul arteriolar îndeplinește rol de rezistență și reducere a vitezei de scurgere a sângelui în vederea realizării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la inimă la țesuturi, iar teritoriul arteriolar îndeplinește rol de rezistență și reducere a vitezei de scurgere a sângelui în vederea realizării schimburilor lichidiene capilare. Rezistența, la rândul ei, depinzând de diametrul și lungimea vasului pe de o parte și de vâscozitatea lichidului pe de altă parte, debitul de scurgere va fi proporțional cu gradientul de presiune și cu diametrul vasului la puterea a patra și invers proporțional cu lungimea acestuia și vâscozitatea fluidului. Conform legii lui Poisseuille, debitul de scurgere poate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și lungimea vasului pe de o parte și de vâscozitatea lichidului pe de altă parte, debitul de scurgere va fi proporțional cu gradientul de presiune și cu diametrul vasului la puterea a patra și invers proporțional cu lungimea acestuia și vâscozitatea fluidului. Conform legii lui Poisseuille, debitul de scurgere poate fi calculat după formula: În cazul circulației sângelui, diferența de presiune se realizează cu participarea a trei factori: cardiac, vascular și sanguin. Factorul cardiac este reprezentat de volumul bătaie și respectiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contractilității miocardice, dependentă de intensitatea întoarcerii venoase și a distensiei telediastolice. Factorul vascular, dependent de elasticitatea și vasomotricitatea sistemului arterial, constituie ceea ce în termeni consacrați poartă numele de rezistență periferică. Aceasta este în funcție de lungimea vasului, de diametrul lui și de vâscozitatea sângelui. Cu cât un vas este mai lung, cu atât rezistența sa este mai mare și debitul de scurgere devine mai mic. Rezistența la scurgere este astfel direct proporțională cu lungimea vasului. Relațiile dintre rezistență și diametrul vaselor modificatoare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În felul acesta, variațiile de conductanță și complianța devin mijloace fizice eficiente de adaptare a sistemului vascular închis la condițiile de suprasolicitare a funcției circulatorii, pe seama modificărilor de presiune, volum și rezistență vasculară. La rândul său, factorul sanguin reprezentat de vâscozitate influențează hemodinamica atât ca factor vascular, cât și ca și component sanguin. Creșterea concentrației globulelor roșii din sânge intensifică procesul de fricțiune dintre acestea și pereții vaselor, obligând cordul la un efort suplimentar pentru a asigura un flux sanguin normal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a asigura un flux sanguin normal la periferie. De aici tendința la hipertensiune a pacienților cu poliglobulie esențială sau hipoxică (de altitudine etc.). În anemie, dimpotrivă, numărul de hematii scăzând, viteza de circulație a sângelui crește ca urmare a reducerii vâscozității, iar presiunea sanguină are tendință la scădere. În anumite teritorii (piele, mușchi, rinichi, inimă), eferențele simpatice acționează în sens dilatator prin intermediul acetilcolinei (simpaticul colinergic). Simpaticul cervical, de exemplu, trimite impulsuri vasodilatatoare atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arborele vascular este cel de al treilea factor determinant al presiunii arteriale. El participă la realizarea și menținerea presiunii arteriale în limite normale pe două căi principale: prima este reprezentată de masa sanguină circulantă, iar cea de a doua, de către vâscozitatea sângelui. De masa sanguină circulantă depind atât încărcarea patului vascular, cât și întoarcerea venoasă, umplerea diastolică și volumul sistolic, care, în funcție de frecvență, asigură debitul cardiac normal sau patologic. Creșterea volumului circulant din cazul retenției sau ingestiei mari de lichide predispune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
frecvență, asigură debitul cardiac normal sau patologic. Creșterea volumului circulant din cazul retenției sau ingestiei mari de lichide predispune la hipertensiune arterială, iar scăderea masei sanguine prin hemoragii atrage după sine tendința la prăbușire a presiunii arteriale. Implicațiile presionale ale vâscozității sângelui ca factor sanguin de modificare a rezistenței vasculare periferice au fost menționate anterior. Procesul de fricțiune dintre elementele seriei roșii ale sângelui și pereții arterelor contribuie la realizarea forței oponente și rezistenței crescute la flux din teritoriul vaselor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu o creștere a conținutului eritrocitar de Ca. Aceasta poate favoriza apariția a două anomalii: creșterea rigidității membranei și creșterea diametrului eritrocitar, fenomen secundar unei presiuni osmotice intracelulare crescute. Scăderea deformabilității hematiilor este determinată și de glicozilarea Hb, cu creșterea vâscozității mediului intern al hematiei. Toate acestea ar favoriza aderarea eritrocitelor la endoteliul vascular, cu obstrucția tranzitorie a vaselor. Nivelul intracelular de fructoză este crescut în multe din țesuturile țintă ale diabeticilor. S-a demonstrat că AGE intracelulari provoacă mutații ale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
CRP care se normalizează în urma tratamentului cu presiune pozitivă continuă nazală (CPAP). Determinarea hemoglobinei și a hematocritului se realizează în vederea determinării efectelor hipoxemiei nocturne asupra hematopoiezei pacienților. S-a demonstrat că o parte din pacienți au policitemie însoțită de creșterea vâscozității sanguine. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL SAOS Afecțiuni asociate cu somnolența diurnă: •apneea de somn de tip central, •sforaitul și sdr. de rezistență a CRS, •sdr. Pickwick, •narcolepsia, •hipersomnia idiopatică, •tulburări ale ritmului circadian, •privarea de somn prin muncă în tura de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
să le stăpânească și să nu le permită să-i tulbure armonia, pacea și calmul interior. Omul poate evita așa numita stare de stres și trebuie să rămână calm, vesel și să poată râde. e. Cantitatea sângelui, compoziția lui și vâscozitatea sângelui determină o circulație normală sau o circulație defectuoasă. Organismul uman este un sistem aflat sub presiune. Presiunea se măsoară prin tensiunea arterială, care are o valoarea optimă, considerată normală. Această presiune interioară crește odată cu creșterea vâscozității sângelui. Creșterea vâscozității
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
compoziția lui și vâscozitatea sângelui determină o circulație normală sau o circulație defectuoasă. Organismul uman este un sistem aflat sub presiune. Presiunea se măsoară prin tensiunea arterială, care are o valoarea optimă, considerată normală. Această presiune interioară crește odată cu creșterea vâscozității sângelui. Creșterea vâscozității sângelui este efectul îngroșării sângelui, produsă de substanțele rezultate din descompunerea alimentelor ingerate (consumate). Cantitatea și calitatea alimentelor consumate, determină calitatea sângelui. Alimentele de origine animală, consumate în exces (și nu numai în exces), determină îngroșarea sângelui
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
vâscozitatea sângelui determină o circulație normală sau o circulație defectuoasă. Organismul uman este un sistem aflat sub presiune. Presiunea se măsoară prin tensiunea arterială, care are o valoarea optimă, considerată normală. Această presiune interioară crește odată cu creșterea vâscozității sângelui. Creșterea vâscozității sângelui este efectul îngroșării sângelui, produsă de substanțele rezultate din descompunerea alimentelor ingerate (consumate). Cantitatea și calitatea alimentelor consumate, determină calitatea sângelui. Alimentele de origine animală, consumate în exces (și nu numai în exces), determină îngroșarea sângelui. Absența legumelor și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
ceapă pe zi reduce cu 50% riscul de cancer gastric (Men’s Health, mai 1997, p. 78). Explicația pare să fie faptul că sulfurile alilice activează enzime care neutralizează substanțele cancerigene. Datorită flavonoidelor pe care le conține, ceapa poate reduce vâscozitatea sângelui, prevenind formarea cheagurilor și atacul de cord. S-a demonstrat că această legumă scade hipertensiunea și colesterolul. Ea favorizează respirația Într-un mod foarte asemănător cu usturoiul și tratează răceala, ucide bacteriile din corp, stimulează apetitul, scade hiperetensiunea și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cauză a hipertensiunii este un stil de viață nesănătos: alimentația bogată În grăsimi, sare, zahăr și sodiu și săracă În fibre; lipsa de mișare; fumatul; băuturile alcoolice. Așa cum știm deja, grăsimea face să crească tensiunea arterială prin faptul că mărește vâscozitatea sângelui și greutatea corporală și stimulează producerea de hormoni care fac vasele de sânge să se Îngusteze. Situația este agravată de lipsa de mișcare suficientă, care face ca grăsimile să se depoziteze În corp și Încetinește procesul metabolic. Prin urmare
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
laptelui indică îmbolnăviri ale ugerului (este grunjos imediat după mulgere, iar ceva mai târziu prezintă o floculare a proteinelor) sau o contaminare masivă cu microorganisme, urmare a nerespectării condițiilor de igienă (are o consistență filant vâscoasă). Laptele colostral are o vâscozitate mare, iar cel provenit de la animalele care au consumat cantități mari de furaje cu conținut ridicat de apă (varză sau frunze de sfeclă) are o consistență apoasă. 3) Culoarea. În mod normal, trebuie să fie albă, dar de diferite nuanțe
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de 8,4. Aciditatea oferă indicații asupra stării de prospețime a unui lapte, valorile maxime admisibile fiind următoarele: 15-19°T pentru laptele de vacă; 19°T la cel de capră; 21°T la bivoliță și 24°T la oaie. 3) Vâscozitatea. Laptele integral (la +20°C) are o vâscozitate absolută de 2 Centipoise, față de 1 Cp cât are apa. Creșterea vâscozității se constată la laptele omogenizat, la cel acidifiat, dar și la laptele supus unor variații mari de temperatură. Adaosul de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de prospețime a unui lapte, valorile maxime admisibile fiind următoarele: 15-19°T pentru laptele de vacă; 19°T la cel de capră; 21°T la bivoliță și 24°T la oaie. 3) Vâscozitatea. Laptele integral (la +20°C) are o vâscozitate absolută de 2 Centipoise, față de 1 Cp cât are apa. Creșterea vâscozității se constată la laptele omogenizat, la cel acidifiat, dar și la laptele supus unor variații mari de temperatură. Adaosul de apă reduce vâscozitatea laptelui. 4) Punctul de congelare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pentru laptele de vacă; 19°T la cel de capră; 21°T la bivoliță și 24°T la oaie. 3) Vâscozitatea. Laptele integral (la +20°C) are o vâscozitate absolută de 2 Centipoise, față de 1 Cp cât are apa. Creșterea vâscozității se constată la laptele omogenizat, la cel acidifiat, dar și la laptele supus unor variații mari de temperatură. Adaosul de apă reduce vâscozitatea laptelui. 4) Punctul de congelare (crioscopic). Este de 0,52....0,59 °C la laptele integral, fiind
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
la +20°C) are o vâscozitate absolută de 2 Centipoise, față de 1 Cp cât are apa. Creșterea vâscozității se constată la laptele omogenizat, la cel acidifiat, dar și la laptele supus unor variații mari de temperatură. Adaosul de apă reduce vâscozitatea laptelui. 4) Punctul de congelare (crioscopic). Este de 0,52....0,59 °C la laptele integral, fiind influențat de concentrația în lactoză, minerale și azot neproteic, dar fără a fi afectat de conținutul în proteine și lipide. Sterilizarea laptelui determină
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
gelatinos; la unele probe de lapte reacția este reversibilă; * pozitiv = amestecul se îngroașă imediat, cu apariție de gel; prin agitare, gelul nu dispare, ci se adună în centru; * intens-pozitiv = se formează un gel consistent, cu suprafața convexă; cu cât crește vâscozitatea, cu atât crește aderența de pereții cupei. Pentru probele la care apar și modificări de culoare, alături de calificativele de mai sus, se adaugă un simbol, în funcție de pH-ul laptelui: + = pentru laptele alcalin, în cazul când pH-ul laptelui este 7
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cca. 0,1%). Procesul de smântânire a laptelui este influențat de factori de natură mecanică, dar și de anumiți parametri ai laptelui materie primă; în acest sens, este indicat ca laptele să aibă o temperatură de +50...+55°C (reduce vâscozitatea laptelui, deci se favorizează separarea grăsimii) și o aciditate de max. 28 °T (peste acest nivel crește vâscozitatea laptelui). Pentru evaluarea procesului de smântânire, în practică se utilizează diferite relații de calcul: a) Calculul capacității orare a separatorului: K = Cl
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
anumiți parametri ai laptelui materie primă; în acest sens, este indicat ca laptele să aibă o temperatură de +50...+55°C (reduce vâscozitatea laptelui, deci se favorizează separarea grăsimii) și o aciditate de max. 28 °T (peste acest nivel crește vâscozitatea laptelui). Pentru evaluarea procesului de smântânire, în practică se utilizează diferite relații de calcul: a) Calculul capacității orare a separatorului: K = Cl x 3600/ t K capacitatea separatorului (l/oră); Cl cantitatea de lapte supusă smântânirii, măsurată pe o anumită
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]