469 matches
-
cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală a Mănăstirii Văratec, de ordinea, disciplina și orânduiala din această lavră a ortodoxismului, filosoful Vasile Morar stabilește câteva conexiuni și disocieri ce se cuvin a fi cunoscute și reținute. [București, 25 septembrie 2013] Stimate domnule profesor Scurtu, Ne cunoaștem demult timp, iar faptul
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
prin această observație, la ceea ce mă interesează în momentul de față să vă împărtășesc: tema spațiilor tradiționale impregnate religios. În ultima noastră discuție purtată telefonic mi-ați spus că vă bucurați pentru ca destinul a fost darnic cu dumneavoastră: „am cunoscut Văratecul de mic”. După aceea ați continuat pomenindu-i pe cei care s-au perindat pe acolo, iluștri scriitori, istorici, filosofi, istorici ai literaturii, psihologi, oameni politici. Inevitabil, apăreau acorduri sau dezacorduri față de opiniile sau descrierile locului. Dumneavoastră aveți avantajul că
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
vă port o caldă invidie. N-am o experiență de acest fel. Și, mai ales, n-am fost acolo, atunci. Am fost însă, într-un fel norocos pentru că primul meu coleg de cameră din timpul facultății, Ioan Mihăilescu, era din Văratec, cea atât de apropiată, din multe puncte de vedere, de Agapia. Eram fascinat de povestirile sale și, astfel, prin el am avut acces la ceea ce dumneavoastră numiți, în chip potrivit, „farmecul inconfundabil al Văratecului”. „Farmec” este un cuvânt pe care
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
timpul facultății, Ioan Mihăilescu, era din Văratec, cea atât de apropiată, din multe puncte de vedere, de Agapia. Eram fascinat de povestirile sale și, astfel, prin el am avut acces la ceea ce dumneavoastră numiți, în chip potrivit, „farmecul inconfundabil al Văratecului”. „Farmec” este un cuvânt pe care-l găsesc și eu ca fiind potrivit, poate pentru că el surprinde ceva din starea pe care colegul meu, cu patos, o exprimă printr-un frumos amestec de naturalețe și încântare. Știu că atunci m-
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
că mult mai pregnantă a devenit această întâlnire, dintre conceptul metaforă propus de Lucian Blaga și senzația că există asemenea spații privilegiate, atunci când l-am cunoscut pe ilustrul jurist de drept internațional, Tudor Popescu, care avea un adevărat cult pentru Văratec. Nutresc un regret încărcat și de amărăciunea culpabilității că nu i-am răspuns acestui om cu aceeași deschidere generoasă pe care el a manifestat-o față de mine în anii ’70, spre sfârșitul acestora, când Profesorul de etică al meu și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
să asist, pur și simplu la discuțiile lor de vechi și încercați prieteni. Eram necopt pentru a-i înțelege și nici nu puteam pricepe cum se împacă pasiunea pentru drept internațional cu fascinația pentru trăitul dânsului în fiecare vară la Văratec. Nu știam multe atunci, după cum nici acum nu sunt mai bine instalat în lumea cunoștințelor profunde, semnificative, autentice. Acum știu, de pildă, ceea ce atunci am aflat dar n-am înțeles cât de important este, anume că, în tulburii și brutalii
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
ignoranți sau nu, ar fi putut să-și ducă la rău sfârșit impulsul lor agresiv: față de orice era considerat „vechi”, „obscurantist”, „bigot” și, alte asemenea etichete-ciocan. Or, ce a făcut Tudor Popescu pentru a salva lavrele monahale precum cele de la Văratec și Agapia? Nu s-a mulțumit doar să lucreze cu mintea sa dreaptă și competență întocmind Hotărâri de Guvern și îmblânzind zbiri ideologici plin de zel și nerăbdători să nu mai vadă în fața ochilor „negrul mănăstirilor”, ci, știind ce reprezintă
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
plin de zel și nerăbdători să nu mai vadă în fața ochilor „negrul mănăstirilor”, ci, știind ce reprezintă exemplul curajos, a decis, și s-a ținut de cuvânt, să locuiască, două trei luni de vară, timp de 60 de ani, la Văratec. A intuit exact că există o lașitate a celor însetați de ruine și distrugere de dragul distrugerii. A intuit și a știut, deopotrivă, că aceștia sunt atenți la cei care au putere, iar dacă puterea nu se manifestă distructiv înseamnă „că
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
este adevărat, pot proba, domnule profesor Scurtu, prin faptul că ultimele însemnări intitulate de soția Vera și fiul Nicolae, în 2007, Notițe biografice, strict personale și de suflet, apărute într-un tiraj infim, au fost redactate, deloc întâmplător, tocmai la Văratec. Nu pot să nu reproduc chiar prima frază a cărții în care Vera Popescu mărturisește: „în ambianța de vrajă a mănăstirii, în tihna ceasului de noapte, când până și clopotele din turnul bisericii tac, iar toaca-și odihnește lemnul la
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei care este stareța Iosefina Giosanu - sufletul duhovnicesc și, în egală măsură - înțelepciunea practică, de câțiva ani buni, ai actualei Mănăstiri Văratec. Când am avut bucuria s-o cunosc, acum câțiva ani, printr-un prieten străvechi, el însuși mai mult decât atașat de loc, de măicuțe, și am întrebat de profesorul Tudor Popescu, nu mică mi-a fost surpriza s-o văd
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
iubirii de semeni, ale generozității și misericordiei ci și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat lui Petre Roman și mie, într-o bună zi, lucrarea intitulată Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat lui Petre Roman și mie, într-o bună zi, lucrarea intitulată Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire. Era o teza de licență redactată după toate canoanele cercetării științifice. Nici o frază nu era rod al impresionismului nestrunit de cerința obiectivității. Așa că am citit pe nerăsuflate un text pe care prietenul pomenit mai înainte avusese
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
are conștiința clară a misiunii sale: „Ideea de bază ce se desprinde din investigația mea istorică este aceea a împletirii duhovniciei cu filantropia într-o simfonie vocațională, care este singura în măsură să explice ascensiunea uimitoare a așezământului monastic de la Văratec de la stadiul de modestă sihăstrie adunată în jurul unei simple bisericuțe de lemn, până la dimensiunile de adevărată lavră monahală constituită în jurul celor trei biserici mari cu obștile respective, însumând aproape cinci sute de viețuitoare”. În partea a doua a cărții autoarea
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
celor trei biserici mari cu obștile respective, însumând aproape cinci sute de viețuitoare”. În partea a doua a cărții autoarea se străduiește și reușește să furnizeze cât mai multe și mai convingătoare date și argumente pentru chipul în care, la Văratec, de două secole există o continuitate în ajutor filantropic care a primit, în timp, cel puțin trei forme distincte: asistență medicală acordată atât în interiorul cât și în afara mănăstirii (pentru răniții și invalizii de război); asistență socială în cadrul obștii monahale pentru
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
puțin trei forme distincte: asistență medicală acordată atât în interiorul cât și în afara mănăstirii (pentru răniții și invalizii de război); asistență socială în cadrul obștii monahale pentru ocrotirea și ajutorarea orfanilor, refugiaților și sinistraților; formarea socială și de caritate a monahiilor de la Văratec. Sunt aduse în planul din față multe exemple din timpul celor două războaie, inclusiv, cazuri nominale de călugărițe implicate drept surori de caritate pentru anii 1874-1878; 1915-1917; 1941- 1944. Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul surorilor de
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta, nici felul în care fete orfane (între 50-400) au fost ocrotite aici de ororile războiului, după cum stareța Iosefina Giosanu nu omite să evidențieze participarea călugărițelor de la Văratec la cursuri organizate de Spitalul Christiana din București, începând cu 1991. Nu se poate să nu te gândești la ce a însemnat tradiție, continuitate și înnoire dacă încerci să vezi, de pildă, începuturile. Or, autoarea scoate la iveală rânduielile paisiene
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
termenului. Înseamnă, mai mult că sa câștigat o competență pentru misiunea socială a bisericii ortodoxe, una care s-o acordeze la sarcinile noului curs al religiei în lumea actuală. În fond, oricine a fost, cred, câteva zile și nopți la Văratec a înțeles că formele de viață de aici sunt statornicite printr-o prelungire a satului românesc într-o matrice firească: solidaritatea nu exclude pioșenia, iar filantropia este parte componentă a duhovniciei, a adevăratei duhovnicii. Dar, cu certitudine, cea mai indubitabilă
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
aici sunt statornicite printr-o prelungire a satului românesc într-o matrice firească: solidaritatea nu exclude pioșenia, iar filantropia este parte componentă a duhovniciei, a adevăratei duhovnicii. Dar, cu certitudine, cea mai indubitabilă dovadă a înnoirii continue care înnobilează tradiția Văratecului pentru filantropie ne este dată de Căminul Social-Filantropic „Cuvioasa Nazaria” a cărui construcție a început în mai 1996, acum aflată în fază finală. Nu se poate imagina ceva mai modern și mai bine încadrat în peisaj decât acest edificiu. De
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
dimensiune nelalocul ei, nici o culoare altfel decât te aștepți să vezi. În locul maicii starețe Iosefina, la inaugurare, aș invita-o pe cea mai vârstnică beneficiară în viață - Vera Popescu, soția profesorului Tudor Popescu - care în 1938 a fost îngrijită la Văratec de nimic altceva decât de tuberculoză, care atunci, încă, nu avea leac. Ce ar fi mai palpabil pentru exemplificarea triadei tradiție-continuitate-înnoire decât prezența venerabilei persoane la un atare eveniment? Domnule profesor Scurtu, închei aceste rânduri prilejuite de un loc, o
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și Dosu Luncii cu Frasini. 19. Ridu Buscatul, cu Fața și Dosu; Văratecele din care curge Valia Buscatului ce intră în apă Telcisorul. 20. Ridu Lunca Mare, cu Dosu. 21. Ridu Valia Lustii, Valia lui Grigore, cu Dialu, Fata și Dosu, Valia Bicisinului, Valia Lungă, cu Fața și Dosu. 22. Ridu Valia Prisacelii
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
de artă bisericească, obținând fonduri de la Stat și cheltuind bani dăruiți de credincioși. De asemenea, a restaurat, integral sau parțial, peste 20 de mănăstiri și schituri: Putna, Sucevița, Moldovița, Voronet, Arbore, Humor, Slatina, Dobrovăț, Cetățuia, Râșca, Neamț, Sihăstria, Secu, Bistrița, Văratec. A condus câteva delegații ortodoxe române în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica siriană din Malabar (1961), S.U.A. (1970), Biserica luterană din Danemarca (1971), Patriarhia Ecumenică (1974). A făcut parte din câteva delegații sinodale conduse de patriarhul Justinian și
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
estică a fost trasata pe malul estic al râului Siret. În partea de sud, se învecinează cu comună Verești, respectiv, cu 2 sate componente ale acestei comune: Bursuceni și Verești. În partea de vest se află orașul Salcea, respectiv, satele Văratec și Salcea. Prima atestare scrisă se află în cartea lui M. Costachescu ,Documentele moldovenești înaintea lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul din 1430 Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbrava cu Dumbrăvenii din județul Botoșani.El este în fața
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]