354 matches
-
minerală de masă “Doina” Apa minerală de masă “Doina” este o sursă care debitează în afara stațiunii Strunga, are o mineralizare de 1.155 mg/l, în care prodomină ionii Ca2+ și HCO3 -. Apa a fost îmbuteliată experimental. Din punct de vedre chimic, tabloul analitic evidențiază, alături de macroelementele obișnuite, și existența a două microelemente (Fe2+ și Li+) care, probabil, explică, în parte, proprietățile farmacodinamice ale acestei ape, comercializată sub numele de “Doina”. S-a livrat impregnată cu CO2 natural (2000 - 2500 mg
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sectorul tradițional nu sunt funcționale. Ca atare, productivitatea muncii în acest sector rămâne scăzută, iar puterea de cumpărare stagnează. În ultimă instanță, dualismul pieței muncii contribuie la menținerea subdezvoltării. Prezentarea modelului economiei duale este importantă nu atât din punct de vedre istoric, cât politic. Analiza economiei duale a inspirat trei categorii de politici și strategii: strategia dezvoltării industriale axată pe substituirea importurilor; strategia dezvoltării industriale axată pe promovarea exporturilor; politica educației, care-și are sorgintea în studiile lui Theodore Schultz, inițiatorul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
rezonabil de investiții bune - și mai important, scăderea tensiunii populației - cheltuielile reale per elev în învățământ s-au putut ridica remarcabil în câteva economii est-asiatice în decursul anilor, contribuind în mod semnificativ la îmbunătățirea calității învățământului (atât din punctul de vedre al conținutului cât și al mediului). Raporturile elev-profesor din școlile primare sunt mici în multe economii, variind între 18 în Japonia și 28 în Coreea. În celelalte este de aproximativ 20. În contrast, raporturile corespondente țărilor în curs de dezvoltare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și sportul optimizează potențialul biologic, stimulînd direct dezvoltarea morfo-funcțională. Absența mișcării conduce la disfuncții ale căror dimensiuni sînt greu de anticipat. * FUNCȚIA EDUCATIVĂ Este cea mai complexă funcție dezvoltînd toate laturile personalității umane: morală, intelectuală, estetică, tehnico-profesională. Din punct de vedre al dimensiunii morale, activitatea fizică determină un comportament corect, în întreceri, competiții, dar și în viața de toate zilele, întregind personalitatea individului din acest punct de vedere. Intelectual, mișcarea contribuie la stimularea memoriei, imaginației, gîndirii și conștientizarea subiecților. Spusele lui
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Dacă România ar fi avut 22 de milioane de Patapievici ori de Pleșu, eu n-aș fi fost președinte”. În realitate, tot ceea ce-i trebuia României spre a evita varianta Băsescu era să aibă un Năstase mai puțin și o vadră de noroc mai mult. Una din situațiile absurde la care a condus soluția Băsescu este că ne-am trezit cu un Pleșu cam mult și cu un Patapievici cam teleportat. Dl Pleșu a trudit cu entuziasm pentru președintele Ion Iliescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
lui, supunându-l astfel unei grile competitive de performanță și demonstrând ca atare altitudinea la care se situează expresia poetică, profunzimea gândirii filosofice și, nu mai puțin, poziția de autentic deschizător de drumuri. În această ordine a discuției avem în vedre cartea D-lui Paul Iruc (având la bază o teză doctorală, după cum însuși ne atrage atenția, începută sub conducerea regretatului profesor Ioan Constantinescu și finalizată, cum putem lua seama, sub îndrumarea profesoarei Viorica S. Constantinescu, de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură biserica și peste câte mile are această mănăstire de la noi, iată am mai adaos venitul precum arătăm mai gios.” Si vodă le dă spre folosință câte patru bani la fiecare vadră din venitul viilor. Scutește de dări pentru „o sută de cai, iepi, și o sută cinzăci boi, vaci, nice un ban să nu dea pe aceste vite...Așijderea și o pivniță ce are mănăstire Cetățuie, aici în Iași încă să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ne oprim în sat la Mahlata, la dediu Andrei, care-i un tip foarte interesant. Aici văd pentru prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se vede în țară pornirea împotriva lui Danev... Un bătrân urât ne spune că a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben jumătate oaia. Construcția drumului peste Stânișoara, cu Italienii, acu 10-12 ani, când lucrau aici oamenii aceia din rasă de artiști, cântând, improvizând coruri și orchestre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clădire din bârne de stejar în care funcționa localul și locuia hangiul, după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin și 9,5 vedre de rachiu. «Onor» conții și contesa nu locuiau aici, ei aveau domicilul fie la Cluj, la Oradea, fie la Budapesta, fie la Viena sau în alte mari orașe de pe întinsul imperiului. Aveau în schimb
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care funcționa localul și locuia hangiul, după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin și 9,5 vedre de rachiu. «Onor» conții și contesa nu locuiau aici, ei aveau domicilul fie la Cluj, la Oradea, fie la Budapesta, fie la Viena sau în alte mari orașe de pe întinsul imperiului. Aveau în schimb oameni de încredere care le administrau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în mod egal din toate și vânzând țăranilor din satele din apropiere din merele și prunele în surplus. Autorul notează chiar cu conștiinciozitatea unui responsabil econom, câte mii de nuci au revenit fiecărui frate călugăr în acea toamnă și câte vedre de prune uscate, care era prețul de vânzare la nuci și la prune, cât ulei de nuci s-a putut obține și câte ocale de ulei curat a revenit fiecărui membru al obștii. Este un pasaj care impresionează nu numai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, contribuind prin comedii la îmbogățirea repertoriului încă atât de sărac la vremea aceea. Când a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
răsare,/ Cal bun sare-n pod d-aramă,/ Pod de-aramă zărnăiară/ Și hăutul se ducea/ Pe la măicuța sa./ Și măicuța lui... (cutare),/ Ea de veste că prindea/ Și-nainte le ieșea,/ Cu-n colac de grâu curat,/ Pe colac vadra de vin”. În celelalte etape, beneficiarii erau boierii, instanțe ficționale ale gospodarilor colindați, și pentru că ei erau purtați alături de fecior pe traseul eroizant, vocalele nu pot sugera decât această cuminecare din seva regăsită: „caii-și umbreau”, „caii-și pășteau”, „caii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național, se vede surghiunit la schitul de la Soveja. Consemnat acolo aproape două luni (februarie-aprilie 1846), R. are șansa să descopere „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume”, balada Miorița. În 1848 se implică în mișcarea revoluționară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
ani, Cântarea României a fost atribuită, pe rând, lui R., lui N. Bălcescu, precum și amândurora. Autor dramatic lipsit de șansă, R. a compus două piese într-un act, care s-au pierdut: Băcălia ambițioasă (jucată în ianuarie 1846) și Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național (jucată în februarie, același an), care nu era doar o „scenă de haiduci”, ci, după spusele autorului, și o satiră a melodramelor ce invadaseră scena. A făcut și prelucrări de vodeviluri franțuzești. Lucrarea Șezătorile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
ducă steagul cu mândrie și demnitate și să-i poarte mare grijă, pentru că ceilalți tineri nuntași sunt cu ochii pe el, ca să i-l subtilizeze. În caz că aceștia reușesc să fure steagul, nașul nu-l mai poate recupera decât contra unei vedre de vin. Pentru că naș fără steag în sat nu se concepea. Unii gospodari, mai ales cei cu dare de mână, organizează pentru a da mai mult fast evenimentului, nunta cu călărași. În acest caz, feciorii, cavalerii de onoare ai mirelui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
anumite „note” definitorii, un fel de explicații motivante pentru personalitatea autorului de identificare sau relaționare a stării de spirit dintre expeditor și primitor, precizându se modul de exprimare al acestora. În timp, Emil Cioran a renunțat la acest punct de vedre și a intitulat această corespondență simplu „peste ani”, conștient fiind de eficiența acestor scrisori pentru cei care „vor veni” și vor dori să știe amănunte din trecutul strămoșilor noștri. Pentru investigarea argumentată a corespondenței cu mare vechime, în scopul evocării
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai spus, el s-a bucurat acolo ca boier de scutire totală de taxe; acum, ca străin, el trebuie să achite, pentru propriul său vin, așa numitul vădrărit: o contribuție obișnuită în Moldova, care se ridică la 6 kr. pe vadră, adică circa 7 măsuri de-ale noastre, și care trebuie plătită chiar la culesul viilor. Toate celelalte mijloace și mărfuri, pe care trebuie să le aducă din Moldova, pentru satisfacerea nevoilor casnice, sunt supuse unor jumuliri asemănătoare de către vama moldovenească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cezaro-crăiască. Introducerea acestora în țară se supune iarăși taxelor. De exemplu, pentru vinul pe care l-a produs pe propriile domenii și din care cea mai mare parte e destinată consumului casnic, el trebuie să plătească 9 kr. pentru fiecare vadră. Deja am amintit mai sus că pentru produsele și vitele din Bucovina nu există altă piață de desfacere decât cea din Moldova și că aceasta din urmă le este deschisă numai în cazul în care războaiele puterilor europene duc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Iași, descria situația la fel de dur ca și predecesorii săi: „Huși, oraș de schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acel de Huși, ținându-se mai mult slăbește și se zmintește foarte lesne”. În secolul al XIX-lea, se accentua caracterul de „oraș de podgorii” și centru principal pentru comercializarea vinului. În sudul Basarabiei se transportau 90.000-100.000 de vedre de vin, în fiecare an, aducând mari venituri orașului. După 1870, cultura viței-de-vie tradiționale a slăbit, fiind reluată, la începutul secolului al XX-lea, prin cultivarea viței altoite. Printr-un act din 19 ianuarie 1849, vornicul Ilie Kogălniceanu, care aprecia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plac, la ruletă, în Las Vegas? Am făcut un efort substanțial să înțeleg de ce unii mai cu moț ca noi și cu pretenții, care pot fi măsurate doar cu prăjina, și-au trimis regii pe lumea cealaltă. Îi am în vedre pe englezi, care l-au executat pe regele lor, Carol I Stuart, în 1649. Acesta, cu capul pe butuc, ar fi rostit: „Amintește-ți”, adresat, cu siguranță, altor regi, nu poporului englez. Nici francezii n-au fost mai blânzi; l-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și de toate orațiile de nuntă, totul s-a simplificat, nunta nu mai este un spectacol, este un contract și o mică afacere. La Fruntești, după cum am aflat din cele scrise de preotul Gheorghe Antohi, se mai făcea „nunta cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]