112,177 matches
-
principală, în parte sub influența artei vocale sau a unor practici instrumentale folclorice și, mai ales, datorită funcției armonice tot mai semnificative a notelor melodice. Interpretul se confruntă deseori cu problema necesității adăugării de ornamente, practică tradițională în Baroc și valabilă încă pentru concertele de Mozart, considerate a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot și trebuie să îndeplinească adaosurile? Se spune că Bach era criticat de contemporani pentru că nu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
problema că lipsa instrucțiunilor scrise în acest domeniu ar putea însemna un cântat fără pedală. Se știe că Beethoven însuși o folosea din plin. Dar dacă pedala poate fi folosită și acolo unde nu este pretinsă expres, inversul nu este valabil: consecința nu este că indicațiile exprese, scrise, de pedalizare pot fi ignorate, că nu ar fi obligatorii dacă nu corespund normelor scolastice. Dimpotrivă. Și totuși, acest lucru se întâmplă frecvent, pentru că Beethoven experimentează prin pedală efecte cu totul insolite, depășind
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
fi infirm. S-au făcut referiri la pianele epocii care ar fi sunat, pasă-mi-te, altfel<footnote Alfred Brendel, Musik beim Wort genommen, Piper Schott, Mainz, 1995 footnote>. Se poate obiecta la aceasta că, dacă argumentul ar fi fost valabil și pianele ar fi permis într-adevăr, pedalizările lungi ar fi putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Biserica Penticostală, își manifestau spontaneitatea și entuziasmul credinței lor prin muzică. Contrastul puternic dintre încredințarea bisericilor evanghelice pe de o parte și neliniștile Bisericii Anglicane pe de altă parte, de a-i lăsa pe compozitorii consacrați să compună spontan este valabil și în zilele noastre. 2. Pe continentul African Muzica în societatea africană a asigurat o punte de legătură între cultura occidentală și cea africană cu implicații adânci în educație. În 1956 a fost publicată Africa Praise, carte de rugăciuni și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dată primilor oameni a fost interpretată simbolic de Părinții răsăriteni. Faptul că porunca are două părți o parte care folosește singularul și una care folosește pluralul este interpretată de Cuviosul Nichita Stithatul ca parte a Proniei divine. Porunca nu este valabilă doar pentru primii oameni, ci și pentru urmașii acestora, prin urmare, păcatul lui Adam este protototipul unui păcat ce se va repeta și mai târziu, chiar dacă sub forme diferite: [...] Dumnezeu a dat omului poruncă, zicând: <<Din tot pomul din rai
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
românească ,,infiltrează în tineret simțirea poetului’’. Istoricul literar apreciază că școlii ,,îi datorăm, fără îndoială, transformarea operei lui în dată fundamentală a conștiinței noastre culturale’’. Atragem atenția că eseul a apărut, pentru prima oară, în Revista Fundațiilor Regale, afirmația fiind valabilă pentru perioada interbelică, înainte de ,,obsedantul deceniu’’ stalinist, reconfirmată, apoi, abia în anii’70-’80 ai secolului XX. În viziunea lui Vladimir Streinu, alături de lirica filosofică și de cea erotică, al treilea factor intrinsec al operei eminesciene care asigură popularitatea acesteia
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
în calea achiziției de active strategice de către Rusia și China. În al treilea rând, România trebuie să reușească ca democrație. Nu doar să reușească, ci să reușească în mod vizibil. • Securitatea națională și guvernarea sunt strâns legate. Acest lucru este valabil în toate țările - inclusiv în Statele Unite ale Americii. • Diferența în cazul României este că mizele sunt mai mari aici. Trăiți într-un mediu ostil. Tocmai pentru că jucați un rol crucial în succesul Occidentului în această regiune sunteți o țintă pentru
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
în aceste domenii. Cu cât România va avea mai mult succes, cu atât mai mult Statele Unite vor fi prezente în țara și în regiunea dumneavoastră. Despre România interbelică s-a spus că a reprezentat o „stare de necesitate”. Aceasta este valabil și pentru România de astăzi. Sunteți într-o „stare de necesitate” pentru America și pentru alianța occidentală. Au fost momente în istorie când cel mai sigur lucru pentru România a fost să păstreze un profil scăzut și să acționeze ca
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
de Onoare al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni- va vorbi despre semnificația Zilei Culturii Naționale. Opera Poetului național este de actualitate, merită să fie cuprinsă în mai mare măsură în școli, în viața societății, în diferite domenii, abordare valabilă în prezent și în viitor, pentru dezvoltarea limbii române, a culturii naționale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 națiuni ale UE, a celor 192 națiuni ale ONU, a tuturor națiunilor lumii. Eminescu spunea: “Educațiunea
15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE [Corola-blog/BlogPost/93873_a_95165]
-
intelectualii internetului - adică mesajul potrivit căruia oricine are dreptul să-și atribuie singur puterea pentru a deveni o portavoce a opiniei publice și a participării individuale. Ce s-a ales din această euforie a începuturilor? Și oare ce mai e valabil acum din tezele despre o tehnologie capabilă să modifice toate raporturile sociale și economice? În sfârșit, ce anume din toate astea e altceva decât cea mai mare lovitură publicitară din istorie, orchestrată de Silicon Valley? Optzeci de milioane de germani
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
A fost, de asemenea, primul sociolog, în sensul deplin al cuvântului, și autorul unei teorii despre stat: STATUL ORGANIC. „Diagnosticele”, avertismentele, analizele și soluțiile sale, bazate pe o profundă cunoaștere a realităților românești, a istoriei și a contextului european, sunt valabile și astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzația că sunt scrise aici și acum. Pornind de la această realitate culturală care, deși publică, este necunoscută publicului (căci Eminescu este mai mult citat decât citit), m-am gândit să-l „confrunt” cu
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
se asocieze pentru a-și apăra și susține interesele. Acolo unde acest lucru s-a reușit, s-au văzut ulterior și rezultatele (îmi vine în minte cazul de la Curtici, Arad, unde se face agricultură „ca-n Germania”). Situația (proastă) e valabilă și în alte cazuri, de la învățământ până la sindicalismul muncitoresc. Așadar, formele autentice de asociere care ar putea da viață la ceea ce noi numim „societate civilă” sunt cele care pleacă de jos în sus. Cu cât astfel de inițiative s-ar
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
au valoare perenă, trec peste locuri, oameni și ani, iar altele sunt strict ancorate în prezentul trăit de marele creator. Nu există scriitor, artist sau chiar om de știință care să fi exprimat numai adevăruri, numai sentințe, numai afirmații general valabile și acceptate. Oamenii de geniu însă - între care se plasează fără nicio îndoială și Eminescu - au privilegiul de a fi lăsat opere durabile, așezate sub semnul eternității, modele de receptat și de neimitat, surprinzătoare, unice. Elogiatorii lui Eminescu au fost
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
naționalism, xenofobie, rasism și antisemitism, puse în raport cu gândirea eminesciană, cu poezia sa și, mai ales, cu publicistica sa. Naționalismul a fost definit în secolul al XX-lea drept o ideologie care susține o națiune prin câteva elemente de identificare comună valabile pentru un grup de oameni. Ulterior, spre vremurile noastre, termenul a dobândit contații negative. Xenofobia a însemnat inițial frica față străini și de necunoscut și, abia din secolul al XX-lea, s-a definit prioritar ca ură față de străini, față de
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
lor, ci au intrat în chip firesc în conștiința publică, dincolo de voința cuiva. La fel este - de ce ar fi la noi altfel? - și cu Eminescu! El a fost omul vremii sale, cu mărimile și cu micimile sale, cu ideile general valabile și cu lamentabile, pentru noi, obsesii locale și trecătoare. Poetul și publicistul a scris uneori cu asprime despre anumiți străini, i-a veștejit cu epitete grele, pentru venalitate, politicianism, rapacitate, dar, câteodată, și numai pentru „vina” de a fi fost
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
veni timpul, mi-aș dori să mă uit înapoi și să mor și eu un român mândru.” Serge Ioan Celibidache “Aveți cu toții o enormă vină”, spunea Sergiu Celibidache la întoarcerea în țară în 1990. În 2014, din nefericire, încă sunt valabile aceste vorbe: http://www.youtube.com/watch?v=UzB7u42JiYs
Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza! [Corola-blog/BlogPost/93944_a_95236]
-
furat-o de sub nasul lor. Au transformat neveste și prieteni în fermieri fictivi. Luate separat, furturile din banii pe pășuni par hoții minore, nesemnificative, dar în ansamblu, gaură financiară e o mare necunoscută. Până la încheierea judecății, prezumptia de nevinovăție e valabilă pentru toată lumea. Apoi, Justiția poate recupera doar banii încasați necuvenit. Dar impactul social al acestor furtișaguri e uriaș: oamenii își vând animalele, fiindcă nu mai au unde să le trimită la pășunat. Alte animel sunt sacrificate și se încasează bani
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
în jurnal: sunt sincer. Știu, e totdeauna suspectată posibilitatea sincerității directe și conștiente; e-o sinceritate care nu coboară în adîncimi; dar nici romanul, proza literară nu poate face asta. Visul poate face asta, și poezia. Jurnalul e însă mai valabil decît romanul. Paris, 10 August 1939. întors de la țară, revin într-un Paris plin de așteptare și febră. Presentimentul războiului. Agonia. Europei? Elitele presimt moartea. Mă-ntorc în București, curînd. Va fi, cred, nevoie să fiu acolo. Problemele mele personale
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
pare demersul (T. Vianu observă o "timiditate" în abordarea scrisului eminescian, o "încordare înspăimîntată de sine"). Ideea ar fi să determinăm măcar un semn de "eminescianism" la ceilalți nouă, mai ales că și cronologia o permite. S-ar dovedi astfel valabilă intuiția lui Maiorescu din Critice: "Pe cît se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui". Pentru următorii trei poeți, ce ocupă în ordine locuri privilegiate pe această listă: T. Arghezi, G.
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
bine observă acesta, ediția din2004 oferă un alt text decît aceea din 1999, "deși amîndouă au fost îngrijite de aceeași persoană". Care persoană, trebuie spus, mai și semnalează deosebirile drept principalul merit al ediției din 2004, adăugînd că observația este valabilă nu numai pentru Sonetul (84), ci pentru majoritatea poeziilor postume ale lui Voiculescu, fie ele Sonete, fie poezii religioase. Așa cum se arată în Notele asupra celor două ediții, cea din 1999 a fost alcătuită alegînd varianta cea mai credibilă din
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
Crăciunul este sărbătorit prin ucidere, destul de departe de iertarea creștinească. George Corbu crede că "generalizez zorit" cînd scriu că "Destinul operei postume a lui Voiculescu include, ca trăsătură repetabilă, dispariția manuscriselor". "Or, continuă George Corbu, se dovedește că lucrul este valabil și în privința operei antume, deși în mult mai mică măsură. Noi am oferit numai două exemple". Prima greșeală este de informație: din cele două exemple oferite numai Colind... aparține operei antume, Sonetul(84) aparține din păcate celei postume. A doua
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
limba ca un sistem în sine, rupt de societate. Este împotriva istorismului și dă întîietate lingvisticii statice. Continuatorii lui, structuraliștii, au accentuat trăsăturile reacționare și idealiste ale teoriei lui Saussure. Ei afirmă că în limbă există elemente constante, permanente, universal valabile. Semanticii susțin că oamenii nu se înțeleg între ei deoarece nu au clar în minte înțelesul cuvintelor. După ei, dacă înlocuim cuvîntul Ťcapitalistť prin alt cuvînt, muncitorii nu mai au de ce să lupte împotriva lui." în cadrul aceleiași lecții, menționarea lingvistului
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
paralele” (v. Leni Caler) putem crede fie că Mihail Sebastian avea o personalitate ieșită din comun, „magnetică”, fie că multe dintre femeile acelor ani aveau un adevărat cult al libertății, al trăirii momentului. Sau, și mai probabil, ambele explicații sunt valabile: avem cu toții tendința să valorificăm lucrurile rare, efemere, interzise chiar - așa cum trebuie să fi părut multe iubiri atunci; pe de altă parte, nici măcar o astfel de iubire nu se îndreaptă spre oricine, ci spre cel care are puterea de a
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
frați de cruce, suntem cavaleri ai mesei rotunde. În fiecare joi, facem ședință de Consiliu Permanent, batem cu săbiile în masă și cu pumnii în piept, facem jurăminte, legăminte, chestii de-astea, toți pentru unul, unul pentru toți...” “Asta e valabil la mușchetari, nu la noi...” “Ba e valabil și la noi. Dacă nu ne salvăm între noi, dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci, când?” “Nu pot să-ți cer așa ceva, te nenorocești pe viață. De babă nu
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
În fiecare joi, facem ședință de Consiliu Permanent, batem cu săbiile în masă și cu pumnii în piept, facem jurăminte, legăminte, chestii de-astea, toți pentru unul, unul pentru toți...” “Asta e valabil la mușchetari, nu la noi...” “Ba e valabil și la noi. Dacă nu ne salvăm între noi, dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci, când?” “Nu pot să-ți cer așa ceva, te nenorocești pe viață. De babă nu scapi niciodată, te-ngroapă ea pe tine.“ ” Nu
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]