346 matches
-
aspectul structurii, cât și al efectelor (Sfez [1988] 2000: 99), perspectiva pe care o vom folosi va fi cea semiotica. Această abordare teoretică se sprijină pe următoarele trei argumente: a) Semiotica poate fi asociată conceptului de metamorfoza datorită dublei sale valente (Eco [1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fenomenologie, biologie). Acest lucru este ilustrat de cele trei module/ niveluri teoretice ale semioticii pasiunii: (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 63) * Nivelul precondițiilor este guvernat de modulațiile devenirii. Subiectul pornește de la o tensivitate forică și va asocia obiectelor (non)verbale anumite valente fiduciare (vezi I.3.b.), în cele din urmă ajungându-se la o potențializare a obiectului, care îi va permite să privească lumea ca valoare. * Nivelul semio-narativ este guvernat de modalizări și presupune categorizarea structurilor elementare și conversia acestora în
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
persoanelor și acțiunilor li se conferă statutul de valoare; efectele asupra comportamentului, obținute în urmă desemnării acestor valori, si inferențele stabilite între obiectele, persoanele și acțiunile specifice sistemului. De asemenea, o valoare este judecată (Jackendoff 2007: 279) în funcție de două dimensiuni: * valentă, termen provenit din chimie și care ilustrează numărul de legături chimice formate de atomii unui anumit element. Desemnează diverse asocieri conceptuale (bun vs rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
motiv de conștientizare a groazei. Vom plasa această configurație a fricii în cadrul tensivității forice, la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor deja existente. Acest proces de (re)construcție a semnificației corespunde modulației devenirii, adică unui mod de a salva (organizația/ compania) de la dezintegrare/ faliment. Potrivit lui Corey Robin (2004: 18), sunt două modalități de a experimenta frică: pe de o
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dintre granițele habitatului uman și ale celui animal. Din 1997, când pui de găină și o persoană au murit infectați cu 4000 H5N1, acest mod de a deceda a devenit o problemă globală, iar virusul unui obiect, investit cu o valentă negativă. Consecință acestei forme noi de globalizare s-a transformat într-o amenințare pandemica ce a cuprins Asia, Europa și Africa. Un raport 31 recent al Asociației Mondiale de Sanatate (World Health Organization WHO), din 19 iunie 2008, arată că
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Adaptând modelul actanțial al lui Greimas (1983: 49-51), putem interpreta cazul generic al gripei aviare folosind trei axe: * axa fricii. Obiectului (gripă aviară) i se aplică o analiză timică prin atribuirea unei anumite incertitudini a valorii. Această evaluare oferă o valentă negativă cu o magnitudine înaltă, iar subiectul (autoritățile statului) nu este dornic "să-l achiziționeze". Astfel, starea finală dorită este cea a unei disjuncții cu virusul letal; * axa transmiterii. Putem identifica natură și societatea drept destinatarul și destinatorul, corpul uman
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
îl asociem cu acel "prag" normativ axat pe modalizarea "a vrea-a avea", care presupune o posibilă conjuncție cu un obiect. Această modalizare implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către nivelul tensiv foric care dezvăluie o precondiție, si anume valente fiduciare, care înseamnă asocieri conceptuale ale unor subiecți diferiți pentru anumite obiecte. În contexte sociale distincte, "câștigul" poate lua forma unor diferite lexeme "bani, mâncare sau poziție socială" -, care devin "umbre de valoare" (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 21). Suntem
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
avea calitatea de mâncare, lâna va fi asociată cu calitatea de material textil folosit pentru articole de vestimentație, toate aceste calități fiind interpretate că obiecte de posesie personală sau colectivă. În semiotica pasiunilor, aceste calități diferite din același obiect devin valente sau "umbre de valoare" ale obiectului prototip. Frunză, brânză, lâna și pielea au două valente: prima corelata cu modulațiile ființelor umane drept posesori, iar cea de-a doua corelata cu posibila protensivitate a insectelor/ animalelor care devorează mâncarea. În cadrul acestui
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
articole de vestimentație, toate aceste calități fiind interpretate că obiecte de posesie personală sau colectivă. În semiotica pasiunilor, aceste calități diferite din același obiect devin valente sau "umbre de valoare" ale obiectului prototip. Frunză, brânză, lâna și pielea au două valente: prima corelata cu modulațiile ființelor umane drept posesori, iar cea de-a doua corelata cu posibila protensivitate a insectelor/ animalelor care devorează mâncarea. În cadrul acestui proces generativ al distrugerii, există alte patru obiecte care devin, de asemenea, "purtătoare de sens
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Dosoftei = S) parcurge un traseu generativ prin ceea ce Greimas și Fontanille ([1991] 1997) numesc modurile de existență (virtualizare, actualizare, potențializare, realizare) ale subiectului pasional care intră în relații de tensivitate pentru a-și realiza visul. ÎI.5.a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei Ray Jackendoff (2007: 270) definește valoarea de stima (S-valoare) drept "valoarea socială atotcuprinzătoare a unei persoane" și reprezintă compoziția valorii personale normative (PN-valoare), valorii de superioritate (S-valoare) și cea de dominantă. În diferite practici discursive
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
270) definește valoarea de stima (S-valoare) drept "valoarea socială atotcuprinzătoare a unei persoane" și reprezintă compoziția valorii personale normative (PN-valoare), valorii de superioritate (S-valoare) și cea de dominantă. În diferite practici discursive, aceste valori au două dimensiuni: * o valentă 54, care desemnează diverse asocieri conceptuale (bun versus rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
implică o experiență abducțială bazată pe stima persoanei pentru superioritatea funcției, pe când apelativul "Ileana Măriucăi lui Dosoftei", prin folosirea dublului genitiv, devine un dublu semn indice, atât pentru numele părinților (Măriuca și Dosoftei), cât și pentru clasa socială cu o valentă statutara inferioară și o magnitudine scăzută. Astfel, Ileana devine ceea ce Norman Fairclough (2003: 160) numește "un agent primar" care se naște cu anumite trăsături pertinente (sex, fizionomie, trăsături fizice) sau care îi sunt impuse la naștere (nume, clasa socială sau
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sunt trăsături sociodemografice (variabile latențe) și se încadrează în ceea ce Ricœur (apud Floch, [1995] 2000: 30-32) numește "caracter", o parte din identitate narativa binara, axată pe continuitate și sedimentare. Dacă Ileana pierde prin apartenența la o clasă inferioară, câștigă o valentă superioară prin elementele cu care a înzestrat-o natură. Descrierea fizică, construită pe o raționalitate metaforica, posedă un stil identitar prin întruparea a două elemente de natură feminină ("par" și "buze"). Corespondentele ontologice și epistemologice (Lakoff, Johnson 1980) transferate dinspre
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
elementul principal care guverneaza viața Ilenei. Această plonjare în simulacru ("imaginar pasional" Greimas, Fontanille [1991] 1997) are o dublă instanță, în funcție de obiectele de valoare căutate. Banul și dragostea carnala sunt cele două obiecte pe care Ileana le investește cu o valentă pozitivă. Cele patru moduri de existență din modelul semioticii pasiunii sunt activate de două ori în nuvelă, semi-realizarea fiind punctul de început (virtualizarea) al celui de-al doilea simulacru. Însă modalizarea deontica autoritara este întărită de o modalitate epistemică a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
the Edge: The Clinton Presidency). 52 Cmeciu, Camelia (2005a), Strategii persuasive în discursul politic, Iași, "Universitas XXI", p. 51. 53 Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura "Univers", p. 120. 54 Termen provenit din chimie; valentă ilustrează numărul de legături chimice formate de atomii unui anumit element. 55 Matthaei, J. (1982), Ăn Economic History of Women în America, New York, Schocken Books, apud Valentina Marinescu (2002), Muncile casnice în satul românesc actual studii de caz, Iași, POLIROM
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
altă idee ce conturează această abordare este aceea că indivizii reacționează diferit la factori diferiți de stres. Diferențele individuale ale reacțiilor la stres pot fi explicate în mare măsură de combinațiile particulare ale agenților stresori din experiența subiectului, precum și de valentă / semnificația personală a acestor stresori pentru subiect. Ansamblul de mecanisme și conduite pe care individul le interpune între el și evenimentul perceput că amenințător , pentru a stăpâni , a ține sub control , a tolera sau diminua impactul acestuia asupra stării sale
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
informații prognos-tice valoroase, întrucât pacienții cu un status funcțional bun, capabili să facă efort fizic regulat, au o rezervă cardiovasculară suficientă pentru a suporta intervenții chirurgicale, cu risc mai mic de complicații perioperatorii. Statusul funcțional poate fi exprimat în echi valenți metabolici (1 MET este definit ca un consum de 3,5 ml O 2/kg/min, care reprezintă consumulde oxigen în repaus în poziție șezândă). Riscul perioperator și pe termen lung este crescut la pacienții care nu sunt capabili să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de viață spirituală. Operele literare constituie izvoare, surse de cunoaștere a idealurilor de viață, a modelelor morale, a vieții și a activității personalităților. -funcția comunicativa: creatorul se eliberează prin opera de tensiunea ideilor și sentimentelor și transmite receptorului mesaje cu valente semantice variate. Se comunică idei, mentalități, emoții și sentimente, atitudini, stări de spirit. -funcția ludica scoate în evidență efectul relaxant, competițional, atractiv și agreabil al artei. În contact cu opera de artă, receptorul preia jocul imaginației, jocul ideilor, jocul confruntării
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
național românesc, se poate spune că principalele forme de definire a diferențelor față de ceea ce este văzut ca fiind "normal" pentru cei mai mulți dintre cetățeni, si anume a asumă o identitate "românească", pornesc de la criteriul național. Cei "diferiți" și eventual investiți cu valente negative la nivelul imaginarului colectiv sunt cei percepuți ca fiind un pericol pentru unitatea națională și pentru identitatea națională, iar criteriul religios apare numai pentru a fi subordonat celui național 2. De aceea, în măsura în care o parte cetățenilor accepta ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
acționează, competența comunicațional, aceasta revendică (pe plan cultural - politic și mai puțin sexual - fiziologic), deopotrivă, o deplină egalitate și libertate, anticipând dreptul la specificitate. De fapt, se prefigurează un demers cu miză precisă în localizarea specifică(n)ta a acelor valente politice atribuite strategiilor culturale, demers care preconizează redarea directă/ne-mediată a bogatului material arhivat. Se cuvine formulată o dublă mențiune absolut necesară - ținând cont de interesul și profesionalismul corect dozate, recunoscute în organizarea unei bibliografii specifice domeniului -: prima ar
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
există într-o minte imateriala.“ Asemănarea intenționala este înțeleasă, în cadrul acestei interpretări, ca o caracteristică primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că sunt astfel datorită naturii sui-generis a intenționalității, datorită proprietății speciilor inteligibile de a fi despre unele obiecte și nu despre altele. Pentru a susține această interpretare, cei doi autori recurg la două fragmente din Quaestiones disputatae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
substratul oferit de maestru, imaginea: desișurile se apleacă, vântul coboară, poate fi interpretată ca limită ce a pierdut funcția de filtrare, ce nu mai dă glas vântului care, în consecință, nu mai adâncește experiență cognitivă. Învestirea motivelor leopardiene cu noi valente dezvăluie efortul quasimodian de reelaborare. Noul poet ni se revelează că individualitate, ca voce nouă în cadrul literaturii italiene atunci când se îndepărtează și se abate de la modele. Și nu ne-ndestulează / chip schimbător de aer și coline (Mobil al sferelor și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
simpla apropiere de par teneră. Erecțiile femeii Femeia și bărbatul sunt făcuți din același aluat; doar un simplu detaliu genetic decide dacă vei arăta ca o femeie sau ca un bărbat. În rest, în corpul femeii se găsesc organe echi valente cu cele considerate în genere exclusiv masculine și vice versa. Acesta e și cazul clitorisului, un penis în miniatură, care poate îndeplini aceeași funcție erectilă, având la rândul lui corpi cavernoși și fiind inclus într-un arc reflex. Un alt
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în centrul repertoriului marilor scene lirice din întreaga lume Nu există an în care vreuna din cele 27 opere ale sale să nu fie reprezentată undeva în lume în noi versiuni regizorale, ocazii cu care să ne fie dezvăluite noi valente nedescoperite ale creațiilor respective și să ne readucă în memorie frumusețea perena a muzicii lui Verdi. Operele lui Verdi continuă să ne pasioneze cu o intensitate neobișnuită: creația acestuia continuă să reprezinte pentru melomani baza percepției în materie de dramă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
frontierele sunt reperele ce jalonează discontinuitățile instituționalizate (recunoscute sau nu) ale spațiului politico geografic. Ele reprezintă componentele periferice esențiale în anatomia organismului teritorial-statal, cu un rol asemănător, sub aspect perceptual-mental, celui jucat de membranele corpurilor celulare. Totodată, sunt interfețe dublu valente, de contact și de separație, între arii cu statute politico juridice și etno-culturale diferite, asemănătoare sau identice. Sunt elemente ce asigură confortul de siguranță a spațiilor pe care le delimitează sau în sens contrar, le catalizează stările conflictuale reciproce. Frontierele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]