17,453 matches
-
amintit se va acorda pe termen de până la 8 luni, dar nu mai târziu de data de 31 martie 2005, beneficiari urmând a fi producătorii agricoli - persoane fizice și juridice - organizați în exploatații agricole, care nu au posibilitatea de a valorifica sau de a procesa imediat grâul. De acest avantaj vor mai avea parte și societățile comerciale de morărit și panificație, care achiziționează grâu în cantități mari ce depășesc capacitatea proprie de prelucrare. Statul va suporta costul depozitării, acesta urmând a
Agenda2004-28-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282627_a_283956]
-
în postul de ambasador al Austriei la Washington. A câștigat alegerile prezidențiale în 1992, candidând din partea conservatorilor și succedându-i în funcție lui Kurt Waldheim. A fost reales în această funcție mai mult ceremonială în 1998. Ca președinte, și-a valorificat din plin calitățile diplomatice, reușind să facă auzită în Europa vocea Austriei. Din inițiativa sa a luat naștere așa-numitul For al șefilor de state din Europa Centrală și de Est, a cărui ultimă reuniune a avut loc la Mamaia
Agenda2004-28-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282635_a_283964]
-
născut geologul Dan Giușcă. Doctor în științe chimice și doctor în științe geologico-mineralogice, a fost pasionat de cercetările geologice de teren. A descifrat alcătuirea mineralogică și evoluția proceselor de metalogeneză la zăcămintele din diverse masive muntoase. Cercetările sale au fost valorificate în peste 100 de lucrări, studii și articole apărute în publicații de prestigiu. A fost membru al Academiei Române. A murit în 1988. VINERI, 16 IULIE MAREA SCHISMĂ În urmă cu 950 de ani, s-a produs marea schismă dintre cele
Agenda2004-28-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282641_a_283970]
-
E. 2005, care va aduna în luna august a anului viitor, la Belgrad și Novi Sad, peste 70 de tineri artiști din varii domenii (teatru, muzică, pictură, grafică, multimedia, dans) interesați să dezvolte proiecte culturale comune pe tema cetățeniei europene, valorificând artistic ideea centrală a următoarei ediții F. A.C. E, aceea a orașului ca topos al europenismului. Două state membre ale U.E. (Franța și Olanda), două aspirante (România și Bulgaria) și două care nu sunt nici membre, nici candidate ale Uniunii
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
fiecare țară se acordă viză de lucru potrivit reglementărilor în vigoare acolo. Vlad Cornelia, Timișoara. Așa după cum rezultă din art. 2 al Decretului Consiliului de Stat nr. 233/1974, perioada cât au lucrat în străinătate persoanele în cauză putea fi valorificată numai la stabilirea sporurilor de vechime neîntreruptă în muncă în aceeași unitate și la avansări, nu și la deschiderea dreptului la pensie - lucru, de fapt, normal, din moment ce perioada menționată era „concediu fără plată“ (pe cale de consecință, pentru perioada respectivă nu
Agenda2004-49-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283120_a_284449]
-
nu aveau cum să vicieze (acestea din urmă) rezultatele. Cîteva exemple: 1. Subiectele, cel puțin la unele probe, nu cred că au fost concepute de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
puțin obișnuită. Se pricepe de minune să atragă cititorii - fie ei "spirite literatoare" sau profani care nu se pricep decît (cel mult) la calculatoare -, în capcanele ironice ale unor scenarii pasionante, scăpărînd de verva imaginativa, iar efectele speciale - realmente, inepuizabile - valorifica la maximum spectacolul multicolor al vieții de zi cu zi din tînără noastră societate de consum. Știe, de asemenea, să infuzeze căldură umană subtilelor accesorii intelectuale învăluindu-le abil în haină "paraliterara", jonglînd cu ele pe mai multe paliere de
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
Fundației Regale, iar a doua scriere, Sfîntul, (un microroman) e tot inedită. Amîndouă se publică acum după manuscrisele foarte citețe ale autorului. Nu știu cîte scrieri literare inedite mai sînt de apărut (autorul a scris mult în anii războiului, neputînd valorifica producția să și, se pare, chiar în anii înghețului proletcultist) și nici dacă Editură Minerva are de gînd să continue ediția, inclusiv prea multele volume conținînd publicistica. Normal ar fi fost ca de prin anii șaptezeci, să se fi pornit
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
aceste gesturi de risipitor. El devine însă vulnerabil atunci când îi atribuie frizerului mitologizat unele poeme-poeme, pe care le-a găsit probabil printre hârtiile sale, ca pe un vestigiu al unei tinereți sentimentale, si pe care a vrut neapărat să le "valorifice", nu literar, ci editorial. Aceste texte - sau, în orice caz, unele dintre ele - nu au nici o legătură cu tonul general al cărții: "Oare asta e dragoste?/ Răsăritul acesta își va schimba vreodată culorile?/ (La terre est bleue comme une orange
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
și neconvingătoare. Printre ele se numără umorul pe care l-ar avea scriitorul postmodernist: acesta, renunțând la exclusivismul modernistului, știind de la început că nimic nu înseamnă nimic, privește cu înțelegere și duioșie, cu sentimentul relativității, formele literare revolute și le valorifica generos în textele sale. Practică literară dezminte însă aceasta aserțiune fermă. Mulți postmoderniști profesează umorul cu o flagrantă lipsa de umor. Regulile aparțin nu unei estetici supraindividuale, ci personalității. Modernistul - sau, în sfârșit, prepostmodernistul - Nichit Stănescu are de o mie
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
care s-a desenat schiorul coborând în plină viteză, zâmbind fericit sub cerul senin. Schiorul cu ochelari de soare, survolând munți și văi, pante abrupte, coaste întregi. Schiorul desenat pe orice pachet de țigări "Bucegi"" Poetul încearcă - și reușește - să valorifice în poezie până și retorica propagandei comuniste: "Stimați tovarăși, Pe baza realizărilor de până, pe baza succeselor înregistrate..." Urmează formularea ingenios elaborată a unei propuneri sarcastice de a adopta un plan privind ... moartea: "Tovarăși! Acesta este Unicul, Adevăratul, Marele nostru
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
termen!" Poetul nu se mulțumește să arunce în derizoriu, cu verva lui mefistofelică, stereotipiile lingvistice ale discursurilor oficiale; el reconsideră aceste stereotipii, le conferă un sens metafizic. Cristian Popescu a fost un Robinson Crusoe al poeziei, care a inventariat și valorificat inteligent ceea ce a găsit pe insula existenței lui. Cristian Popescu, "Arta Popescu" (caiet de format mare, însumând 468 de pagini, cu texte scrise de mâna autorului, ediție anastatică). Se difuzează împreună cu numărul special Cristian Popescu al revistei Manuscriptum. Manuscriptum, 1-4
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
pentru dl Ungheanu, o piatră de hotar, deși studiile trec deseori dincolo de data indicată în subtitlu. Dl Ungheanu se face a uita apoi că grupul, căruia i s-a alăturat, a adresat lui Ceaușescu (după teze și sperînd a le valorifica spiritul) solicitarea de a fi creată o Uniune a Scriitorilor Comuniști. Din textul d-sale acest termen final al titulaturii s-a evaporat. Așa se explică de ce un scriitor comunist pînă în măduva oaselor ca I. Lăncrănjan trece drept disident
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
acțiunea cea mai consecventă în timp și cea mai coerentă ca proiect teoretic și ca program expozițional. Dacă în absolut Muzeul Național de Artă poartă o imensă vinovăție pentru degradarea, pînă la suspendare, a funcției sale elementare, aceea de a valorifica public un patrimoniu agonisit de-a lungul mai multor generații, Secția de artă contemporană nu poartă nici o vină pentru dezechilibrul pe care îl creează deplasînd accentele pînă la a reprezenta, printr-o ciudată absorbție metonimică, însăși ideea de muzeu. Iar
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
o pungă goală ,,cu baierele lungi, de pus la gît", Muzeul Național de Artă și-a abandonat sine die funcția sa esențială, aceea de MUZEU, adică de instituție publică sau, în condițiile noastre, de stat, care păstrează, conservă, cercetează și valorifică specific un patrimoniu artistic complex, valori excepționale din cultura universală și națională, pentru a deveni o simplă galerie pentru expoziții curente. Poate că în spatele ușilor închise depozitarea și conservarea se fac la cel mai înalt nivel al muzeografiei contemporane, poate
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
petrece timpul nu numai "hăhăind și pilind", ci și jucându-se de-a literatura, este chiar demnă de stimă. Totuși, cartea are și ceva antipatic și anume însuși faptul că există, ca expresie a dorinței celor nouă de a-și valorifica un moment de spontaneitate. în loc să-și considere improvizațiile de la Tescani o literatură cu unică folosință (așa cum și sunt), în loc să fie mulțumiți că au colaborat cu mai multă sau puțină inspirație la o sărbătorire a clipei, ei au avut grijă să
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
anterior. Au fost depistate surse de finanțare. Repet, în baza inițiativelor particulare! Competiții de percutanță spectaculoasă. Competiții de certă orientare tematică și repertorială. Oferta șanselor este largă. Tinerii muzicieni, cei care îi îndrumă, trebuie să o observe, trebuie să o valorifice. Cel mai important ar fi putut - ar fi trebuit! - să fie Concursul Internațional "George Enescu". Atât în trecut cât și în prezent, a rămas o competiție etatizată. Atât în trecut cât și în prezent a fost gândit drept mijloc de
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
editare al liricii eminesciene (și, să nu uit, dramaturgiei)? Nu e sigur deloc. Însă, oricum, neuitatul meu prieten Petru Creția a ținut să lase scris legatul sau de cunoștințe și opinii, care reprezintă un adevărat tezaur, posibil și necesar de valorificat cîndva. Să spun mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui climat etnicist și autarhic. Așadar, singura atitudine cu șanse reale de a valorifica în esență caracteristicile celor două școli de pictură, fără excese și fără falsificări născute din lecturi voluntariste, rămîne cea de-a treia , pe care, de fapt, d-na Ruxandra Ionescu a și pus-o în practică. Fără sentimentalism, dar și
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
mesianism, polivalența lirică a simbolului Mamei (Mama-Patrie, Mama-Cuvânt / Logos, Mama-Libertate, Mama-Demnitate-Națională, Mama-zeitate-protectoare, Mama-jertfă-a-zidirii, Mama-Dor etc.) s-au ivit în creația poetică a lui Grigore Vieru, în ciuda aprigei cenzuri staliniste din R. S. S. Moldovenească, deoarece poetul a avut iscusința de a valorifica subtilitățile adânci ale limbii române, intraductibile în limba rusă „de control” a imperialilor Moscovei (deși la Chișinău s-au găsit și destule „cozi de topor” care i-au prilejuit multe necazuri marelui poet dinspre autoritățile sovietice de ocupație). Într-un
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
că ghid. Între timp, mentalitatea americană se schimbase și așa a rămas: se considera că n-ai nevoie să înveți limbi străine, e suficientă engleză maternă pentru a te face înțeles oriunde în lume. Michael Heim a decis să-și valorifice cunoștințele în cadrul unor studii de lingvistică. De ce nu de literatură? Fiindcă literatura îi plăcea prea mult: "Profesia e una, afinitatea e alta. Ceea ce te atrage prea tare n-ar trebui să-ți devină profesie, asta e părerea mea". * În cadrul studiilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
Paris, într-o lume franceză de care se pare că îl legau afinități elective, ca să apelez la o sintagma care i-ar fi fost pe plac probabil, pe care el însuși s-a străduit să le explice și să le valorifice în propria să opera. A fost unul dintre ultimii occidentali cu vocația iluminista a enciclopedismului (cunoștea șapte limbi și era în largul lui, în sensul cel mai temeinic cu putință, în cultura ebraică, rusă, franceza și germană), dar nu asta
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
lor strategică pe stadii formative. Metodele de cercetare utilizate: studiul bibliografic, observația directă și indirectă, statistico matematică, măsurătorilor și testelor, experimentală și grafică. Conținutul demersului operațional Pentru realizarea scopului / obiectivelor cercetării s-a consultat un bogat material bibliografic, s-a valorificat experiența școlii românești de handbal, s-a ținut seama de opiniile unor reputați antrenori care au lucrat sau lucrează cu echipele de fete și mai ales s-au măsurat un număr de 30 de parametrii (disponibilități favorizante și indicatori ai
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
capacitatea de a fi creativ, că acesta se poate dezvolta prin însușirea de noi maniere de gândire și gestionare a emotivității. Este important pentru viitorii educatori să privească dintr-o perspectivă mai largă creativitatea, mai ales ca oportunitate de a valorifica într-o manieră cât mai eficientă propriul potențialul aptitudinal. Considerând „activitatea didactică un demers creativ ce presupune instituirea unui climat favorabil, motivațional, creativ” (Dobrescu T., 2008, pag. 25) este ușor de înțeles necesitatea unui proces de cunoaștere și autocunoaștere reală
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
și a formării lor ca cetățeni europeni proactivi. Strategia de dezvoltare a activității educative formale și non-formale proiectată de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pornește de la premiza că abordarea educațională complementară formal - non-formal asigură plus valoarea sistemului educațional. Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educația îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetățeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătățire a calității vieții. Formularea unor obiective clare și coerente în
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]