373 matches
-
a pune la încercare o parte a propriului eu. Crearea și consumul muzicii merg pe același drum. De la stilurile punk (God Save the Queen) pînă la cele mai actuale, recompunerea de forme și conținuturi deja difuzate (mixuri, remixuri) este puternic valorizată. În final, practicile jocului formează fundalul constant, derutant și tulburător al exaltărilor de la cincisprezece/treizeci de ani. Inițierea în comportamentele dependente parcurge și ea, oare, aceeași cale? Este oare vorba tot de comportamente "sec" cum se spune la poker? Adoptarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dar și de a convinge. Persuasiunea apare prin punerea-în-cuvînt (un ritm plăcut, un stil ce reflectă valoarea obiectului de descris, de exemplu un stil "bogat" pentru a descrie bulevardul Champs-Elysées) și prin conținuturi; persuasiunea apare de asemenea prin alegerea sub-temelor valorizate tradițional, ca și prin adăugarea predicatelor evaluative. Chiar și atunci cînd un număr de metafore este inclus într-o asemenea descriere, construcția textului continuă să urmărească principiul contiguității. 3: Metonimia metaforică Aici, din nou, contiguitatea este principiul dominant de construcție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
participarea la rânduiala lui Dumnezeu"15. Cunoscutul sociolog bucureștean face o distincție netă între cunoașterea "senzualiștilor", cunoașterea filosofică și cea duhovnicească. Profetul se situează la nivelul duhovnicesc de cunoaștere grație unei "trăiri înalte". Imaginea profetului este, așa cum anunțam mai sus, valorizată pozitiv la nivelul mentalului individual și colectiv. El se remarcă prin simplitate, prin intensitatea trăirii emoționale, sensibilitate și o viață spirituală intensă. "Este interesant că, de obicei, profeții nu provin din rândurile aristocrației, nici nu fac parte dintre oamenii instruiți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o ambianță temporală Înglobantă, plină de vitalitatea care pulsează În natura ce Își parcurge iar și iar ciclul. „Poeții uitau că asemenea termeni erau doar arbitrari și că ideea ar fi putut prinde viață doar În măsura În care cuvîntul era cu adevărat valorizat.” Nu informația sezonală, dată de un anume cuvînt, contează, ci capacitatea Întregului poem de a capta În cuvintele sale aerul inefabil al anotimpului ce se degajă dintr-o imagine, o scenă, un eveniment, o experiența. CÎnd un cuvînt sezonal este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trebuie să constituie un eveniment pentru a reține atenția... și clientela. Piața artei este informație tradusă în cotare. Iar informația se măsoară prin gradul de distanțare față de medie. Este exact inversul unei probabilități de apariție. De aceea formele cele mai valorizate astăzi sunt cele mai neașteptate, căci, constituind în mai mare măsură decât celelalte un eveniment, fac să se vorbească mai mult despre ele: să ambalezi Pont-Neuf, să-ți așezi șevaletul în fața unui rinocer la grădina zoologică de la Vincennes, să rostogolești
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
secvențialistă“ și „secvențializantă“ a separării spațio-temporale a treptelor. Astfel, „vârful“, „principiul“ ierarhiei este interpretat, pornind de la pro iecțiile grafice, ca aflându-se „lângă“ celelalte registre, așe zat în continuitatea lor ca punct culminant. Această „ultimă treaptă“, deși intens și diferit valorizată, rămâne eronat circumscrisă tărâmului ierarhiei, ca „parte“ a ei. Așezarea sacrului, a principiului ultim undeva, într-un „acolo“ sau „dincolo“, și reprezentarea lui în manieră grafică (ori altfel) sunt semne ale „idolatriei“ așa cum au răstălmăcit-o și reinterpretat-o pentru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
din istorie, care deja oferă o idee clară despre preferințele ideologice (ordinea apariției lor nu este cronologică). Astfel, de la momentul 514 î. Cr., de la conflictul geților cu regele Darius, la 336 î. Cr. și campania lui Alexandru Macedon, trecând prin triada mult valorizată a regilor daci Dromichete, Burebista, Decebal, prin Menumorut, Litovoi, momentul Posada, voievodul Dragoș, Mircea cel Bătrân (reșapat în "cel Mare"), Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit (sau mai neutru, "cel Viteaz"), Mihai Viteazul, Dimitrie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fost În-scris În sângele tău, În particulele elementare ale ființei; a face o lectură semiotică a fibrei proprii, după ce-ai probat parcursul biologic al speciei; (În general, un text se constituie corporal ca o sumă de alte texte, conștient valorizate În tine); există semne ce se fixează adânc În memoria ereditară. Acestea dau ceea ce se Înțelege În general prin cultură: arhetipuri precise macerate În plasma câtorva generații. (Aristocrația culturii are sens Înțeleasă mai ales ca o conservare a corpului.) (vineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
crezare textelor analizate, româncele atrag privirile observatorilor maghiari În primul rând datorită frumuseții lor. În al doilea rând, interesul față de ele este stimulat de portul lor pitoresc, dar și de tendința de a se Împodobi - trăsături care nu sunt Însă valorizate Întotdeauna Într-un mod pozitiv. Ca și În cazul imaginii bărbaților, felul În care este reprezentat aspectul fizic al femeilor va fi influențat de aprecierile cu privire la trăsăturile morale și comportamentale care le sunt atribuite. Româncele, considerate, de obicei, mult mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
clienți implicați emoțional. Pentru a se produce acest fenomen ce detremină În comportamentul clienților o atitudine de fidelitate marile companii sunt interesate să creeze un climat În care angajații cei mai eficienți ăși manifestă talentele recurent, se simt implicați și valorizați, devin angajați implicați emoțional. Ca urmare, atunci când astfel de angajați Își folosesc talentele naturale ei oferă un avantaj competențional imediat și constant. „Ei construiesc astfel o nouă valoare: legături afective Între angajați și clienți”, concluzionează autorii citați. Implicarea emoțională atât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ani) Își aleg hainele, se Îngrijesc de ținuta vestimentară și se distrează alături de părinți la cumpărături. Adevărat, această alegere are loc și sub influența familiei, a mediului În care cresc și se formează În viața cărora shopingul este o activitate valorizată ca posedând multiple funcții Între care noi Înscriem: 1) asigurarea trebuințelor de bază, fiziologice, de siguranță de apartenență, de statut; 2) crearea de noi trebuințe (diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
va dezvălui noi valențe ce trebuie avute În vedere. Personalizarea este un fenomen ce scoate individul din gregaritate și Îi dă siguranța, Încrederea și speranța În valoarea sa umană. Trebuie semnalat faptul că acest fenomen psiho social este Încă puțin valorizat având În vedere valorile promovate În diferite culturi sau domenii de activitate. De exemplu realizarea pentru români a unor modele de țesături sau texturi pentru fețe de Încălțăminte ce combină elemente din opera lui C. Brâncuși (lotusul, palmeta etc.) pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în anchetele exploratorii, care încearcă să colecteze informații necesare definirii problemei care va fi ulterior studiată (Evans, 1985). Ele au avantajul că nu impun subiectului categorii de răspunsuri prestabilite, care nu îl reprezintă poate îndeajuns, iar acesta se poate simți valorizat. Întrebările deschise au și dezavantaje: volumul mare de informații obținut prin astfel de întrebări trebuie redus la un număr rezonabil de date cuantificabile, ceea ce poate conduce la asocierea răspunsurilor în categorii și diluarea caracterului personalizat al acestora. Codarea răspunsurilor la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mediul în genere.Astfel spus, activitatea constituie simultan mijloc de cunoaștere și formare a copilului. Lucrarea de față, întocmită în lumina considerentelor de mai sus, reunește un număr de lucrări practice prin care aptitudinile, deprinderile, priceperile copilului sunt angajate și valorizate. Activitățile propuse încearcă o îmbinare între aspectul de cunoaștere și cel de formare referindu se la atitudini și orientări ale personalității, la capacități sau aptitudini personale, cum sunt spiritul de observare, imaginația creatoare, reprezentare spațială, expresivitate și creativitate. Firește, lucrarea
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
sau considerate valori ale culturii umane. Văzând în ea o promisiune de potențial bio-psihologic, Gardner subliniază omnipotența acestei calități la toate ființele umane care contribuie la acte de creație. Faptul că domeniul sau câmpul de manifestare determină inteligența care este valorizată subliniază importanța actului educativ în dezvoltarea uneia sau mai multora dintre inteligențele umane în funcție de oportunitățile și posibilitățile de dezvoltare. Studiind modul în care oamenii rezolvă problemele, Gardner concluzionează că există opt tipuri de inteligențe, definite pe baza mai multor criterii
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
unor pericole externe pe care acesta le poate ignora, dar mai ales îl ocrotește împotriva pericolelor psihice în care îl pun propriile impulsuri elementare, pe care autoritatea îl ajută să le disciplineze. Autoritatea îi arată modurile de comportament acceptabile și valorizate care întăresc integrarea în grupul familial și ulterior în cel social. Autoritatea poate porni, însă și dintr-o atitudine de neacceptare: copilul este controlat, mustrat, corijat pentru că părintele îl dorește altfel decât este el în realitate. Acceptarea, din punctul de
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
grav, dar nu și în situația unui război; c) statutul și rolul autorului; chiar într-o comunitate ce dezaprobă puternic suicidul, sinuciderea unei persoane investite cu putere ca semn de protest sau pentru apărarea unor valori va fi un gest valorizat și recompensat social; d) pragul de toleranță socială; într-o societate, există două tipuri principale de norme de conviețuire, și anume: norme minimale cele legale, juridice, fără respectarea cărora conviețuirea devine imposibilă și norme maximale cele morale, care prefigurează tipul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
părinte este timorat, neîncrezător, are o părere proastă despre sine, comunică greu cu părintele său, se ascunde de el, caută să-l mintă și să-l păcălească. Este nehotărât, ia cu greutate decizii, nu își asumă răspunderi. Nu se simte valorizat, iubit, înțeles și apreciat, nu poate fi relaxat în preajma părintelui său. Cât e mic, se străduiește să facă mereu pe plac părintelui său, indiferent de ceea ce-și dorește el. Spre adolescență, teama lui față de părintele său se va nuanța
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și de momentele ei marcante, precum și simbolistica spațiilor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și de momentele ei marcante, precum și simbolistica spațiilor și a timpilor dedicați anumitor activități, și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
subordonați apare un schimb de natură economică, politică, psihologică, iar conducerea este conceptualizată în termeni de costuri și beneficii. Ideile principale ale teoriei sunt următoarele: - în conducerea tranzacțională, liderul oferă ceva și primește la rândul său ceva (liderul oferă produse valorizate, cum ar fi premiile, prestigiul etc., și obține din partea subordonaților comportamentele așteptate); - trăsătura esențială a interacțiunii dintre lider și subordonat este recompensarea/răsplătirea comportamentului (dacă subordonații se poartă bine, liderul îi laudă; dacă liderul practică un stil participativ, atunci subordonații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Petit, Dubois, 1998, p. 225). # După opinia noastră, forța/tăria sau slăbiciunea cercurilor de calitatea constau în rolul și poziția lor atât în raport cu colegii, cât și cu conducerea superioară. Dacă eforturile și mai ales ideile/soluțiile acestor grupuri sunt apreciate, valorizate, transpuse în practică, atunci este foarte probabil ca ele să dispună de o mare eficiență. Dacă însă produsele activității acestor grupuri nu sunt valorizate, atunci discuțiile și activitățile din cadrul lor li se vor părea participanților, inclusiv colegilor și conducerii, ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
toate acestea sunt tematici reluate și reelaborate În mod sincretic de către nazism. Acest fenomen a fost studiat cel mai temeinic În domeniul religios. În Africa, de exemplu, putem observa În mod simultan: 1) o cramponare Încăpățânată de anumite trăsături tradiționale valorizate ca simboluri ale rezistenței În fața străinilor (excizia fetelor la populația Kikuyu), accentul căzând uneori pe trăsături secundare ale culturii autohtone; 2) o respingere a anumitor aspecte ale acestei culturi (poligamia este interzisă la populația Ngunziste din Congo), concomitent cu o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comuniste ale anilor ’50, ascundea termeni normativi, reductivi și simplificatori, axați pe ideologia stalinistă comună În epocă și pe fondul său de cunoștințe marxiste, administrat de propagandă (Moscovici, 1976). Noțiunea este așadar legată de atitudini, de norme sau de reprezentări valorizate social, asociate unor practici instituționale și unor grupuri specifice. Stereotipurile sunt de asemenea rezultatul unor procese de categorisire socială, care conduc la o accentuare a diferențelor percepute În raport cu alte grupuri („ei”) și la o egalizare a atribuirilor (sau o subestimare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
categorisire socială, care conduc la o accentuare a diferențelor percepute În raport cu alte grupuri („ei”) și la o egalizare a atribuirilor (sau o subestimare a eterogenității) În ceea ce privește comunitatea de apartenență („noi”). Diferențierea accentuată de sine (identitate personală, provenită dintr-o afiliere valorizată, egalitaristă, a unui „noi”), confruntată cu alte entități de grup, duce În paralel la o simplificare a modurilor de percepere a caracteristicilor altor grupuri (Tajfel, 1984; Bourhis și Leyens, coordonatori, 1999). Studiile privind raportarea la comunitățile naționale sau etnice confirmă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]