17,513 matches
-
la nivel de caracteristici comunitare, dar și de resurse materiale, umane, sociale și simbolice ale diferitelor segmente de populație. Înțelegerea structurii de putere din comunitate este utilă pentru ca sugestiile de organizare comunitară să fie realiste, eficiente. 3. În setul de variabile intermediare, esențială în ordine acțională este conștiința necesității și posibilității de a rezolva o anumită problemă. Pentru a-și putea juca eficient rolul, facilitatorul trebuie să aibă o bună cunoaștere nu numai a posibilelor resurse mobilizabile pentru proiect, dar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
populației și locuințelor, INS, 2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
probabil ca locuitorii săi să dispună de mai puține relații în afară, la nivelul altor comunități. Aceeași izolare semnifică însă și șansele de accesibilitate la servicii sociale extracomunitare sau la oportunități de loc de muncă. Altfel spus, izolarea este o variabilă de estimare indirectă pentru nivelul pe care îl au toate stocurile de capital comunitar. Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT 20021tc "Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT20021" Graficul prezintă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din cultura plantelor cerealiere, specifică zonelor de câmpie. Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența unor drumuri de acces sau interioare care să fie asfaltate sau pietruite; - amplasarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
noțiunea de IS2 s-au confruntat cu problema măsurării și evaluării relevanței acestei dimensiuni nonverticale a statusului pentru diferite comportamente și fenomene sociale. În 1992, de exemplu, Jackson și Curtis au testat efectele IS asupra unui set de 43 de variabile dependente privind venitul și mobilitatea socială. Aceștia au găsit „un corpus de dovezi negative” (Jackson, Curtis, 1972) care indică un impact nesemnificativ al IS asupra setului selectat de variabile dependente. Zurcher și Wilson (1979) au afirmat că IS constituie un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Curtis au testat efectele IS asupra unui set de 43 de variabile dependente privind venitul și mobilitatea socială. Aceștia au găsit „un corpus de dovezi negative” (Jackson, Curtis, 1972) care indică un impact nesemnificativ al IS asupra setului selectat de variabile dependente. Zurcher și Wilson (1979) au afirmat că IS constituie un factor de stres psihologic, însă nu au găsit suficiente dovezi empirice în susținerea acestei ipoteze. Kerschke-Risch (1990; citat în Smith, 1996) a concluzionat că inconsistența pozitivă, adică existența unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
persoanei sau gospodăriei este mai favorabil pentru: a) atitudinile deschise, care promovează acțiunea publică prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
studiile realizate în cadrul seriei au utilizat același eșantion de tip probabilistic, în trei stadii (pentru populația adultă), cu stratificare în primul stadiu (pentru o descriere a eșantionului, vezi Sandu, 1999, pp. 171-179). Eșantionul utilizat este reprezentativ la nivel național. 2. Variabilele Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în cadrul unui studiu sociologic care a furnizat și una dintre seriile de date utilizate în prezentul studiu, s-a solicitat unui eșantion național să-și exprime opiniile cu privire la mineri și la sătenii care s-au asociat cu aceștia (vezi descrierea variabilelor MINERS și VILLAG din tabelul 26). Conform ipotezei metodologice, atitudinea persoanelor care au sprijinit acțiunile minerilor a fost o proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv este o metodă legitimă de rezolvare a problemelor publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diferite stiluri politice. Preferința pentru o soluție politică autoritară a fost testată cu ajutorul unui set de două întrebări care se interesau despre preferința privind existența la conducerea țării a unei persoane hotărâte sau a mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru un sistem politic cu un partid unic sau pluripartit (variabila ONEP din tabelul 26). Preferința pentru stilul democratic a fost testată pe baza a două variabile: susținerea ideii că soluțiile politice negociate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care se interesau despre preferința privind existența la conducerea țării a unei persoane hotărâte sau a mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru un sistem politic cu un partid unic sau pluripartit (variabila ONEP din tabelul 26). Preferința pentru stilul democratic a fost testată pe baza a două variabile: susținerea ideii că soluțiile politice negociate sunt cele mai bune (MIDDLE) și susținerea punctului de vedere după care este mai bine să fie tolerate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru un sistem politic cu un partid unic sau pluripartit (variabila ONEP din tabelul 26). Preferința pentru stilul democratic a fost testată pe baza a două variabile: susținerea ideii că soluțiile politice negociate sunt cele mai bune (MIDDLE) și susținerea punctului de vedere după care este mai bine să fie tolerate opiniile politice diferite de cele personale (TOLER). Problemele publice nu sunt abordate doar de partidele politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale indivizilor față de viața publică a comunității sau țării. Competența civică subiectivă, și anume ideea că „cineva ca mine” poate influența deciziile publice la nivel local sau central, este o măsură posibilă a orientării comunitariene. Aceasta poate funcționa ca o variabilă de măsurare indirectă pentru o potențială participare civică (Almond, Verba, 1989). Dovezile empirice 1 care rezultă dintr-una dintre seriile de date pe care se bazează acest studiu întăresc convingerea potrivit căreia competența civică subiectivă tinde să aibă un nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locuiesc și se consideră active și realizate prin eforturi proprii. Convingerea conform căreia stă în puterea persoanei să schimbe unele situații la nivel local sau național se bazează și pe un nivel ridicat de încredere în autoritățile centrale. Cele opt variabile descrise - două pentru orientarea spre comportamentul colectiv, două pentru acțiunea autoritară, două pentru orientarea spre negociere și două pentru potențialul participativ - au fost utilizate într-o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
negociere și două pentru potențialul participativ - au fost utilizate într-o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-au cuantificat orientările de tip REBELL, AUTHORIT, DEMOCRAT și PARTICIP ale populației 1. Cele opt variabile sunt grupate după factorii ce concordă cu ipotezele teoretice formulate privind dimensiunile pe care trebuie să le măsoare (pentru descrierea acestor factori, vezi tabelul 26). În secțiunea dedicată rezultatelor studiului, cele patru scoruri factoriale care măsoară AAP sunt analizate ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și Zurcher, Wilson (1979), ca diferențe între perechile de variabile de status. Dimensiunile de status avute în vedere sunt educația și veniturile. Conform acestei abordări, cu cât este mai ridicată valoarea reziduală absolută a statusului economic al unei gospodării față de statusul său educațional, cu atât este mai mare inconsistența economie-educație1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
controlăm dimensiunile verticale ale statusului la nivelul individului și al gospodăriei 1. 2. Valorile reziduale ca măsuri ale inconsistenței: poziția socială la o variabilă Y pentru unitatea i se consideră că este inconsistentă cu poziția pentru aceeași unitate la o variabilă X dacă se înregistrează un anumit număr de abateri standard de la media reziduală (Yi - Y'). Y' este valoarea așteptată a lui Y funcție de X într-un model de regresie. Un status este consistent din punctul de vedere al variabilelor Y
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o variabilă X dacă se înregistrează un anumit număr de abateri standard de la media reziduală (Yi - Y'). Y' este valoarea așteptată a lui Y funcție de X într-un model de regresie. Un status este consistent din punctul de vedere al variabilelor Y și X dacă valorile reziduale (Yi - Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]