391 matches
-
altele, în cuprinsul prezentei lucrări autorul abordează chestiuni legate de identitatea etnico-culturală a ausonilor, raporturile de convergență dintre etnonimele geți și goți, avatarurile elementului vlah răspândit în zona Muntelui Sinai, contactele dintre autohtoni și migratorii pătrunși din stepele eurasiatice, caracterul vasalității colectivităților agricole față de neamurile nomade, mentalul comunită ților protoromânești și românești în epoca crepusculară a migrațiilor, raporturile politice ale spațiului carpato-dunărean cu lumea romano-bizantină și otomană, caracteristicile așezărilor rurale ancestrale, sistemul proprietății în evul mediu românesc, componența elementului militar aflat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și cumâs. S-a stins cu adevărat fenomenul migrațiilor în lumea contemporană? Desigur, nu! Marile migrații și invazii de astăzi au alte mobiluri și alte scopuri și alte forme de manifestare, dar, în esență, rămân tot agresiuni. EVOLUȚIE ASINCRONĂ ȘI VASALITATE DE STEPĂ Când se vorbește de Europa divizată, gândul majorității celor cărora li s-a deschis apetitul politic după evenimentele din 1989, zboară spre „cortina de fier” instalată după încheierea celui de-al doilea război mondial, la care lucrase, lucru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în Dobrogea îi mai întâlnim în secolul al X-lea, în inscripțiile runice de la Basarabi . Francia-Franța se feudalizează în forma clasică, ca societate piramidală, bazată pe dependența personală, trecând prin patronat spre seniorie. Marii și micii seniori depun jurământ de vasalitate celui mai puternic, seniorului suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele încoronate depuneau jurământul de vasalitate altora, considerați mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
depun jurământ de vasalitate celui mai puternic, seniorului suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele încoronate depuneau jurământul de vasalitate altora, considerați mai puternici. Prestarea jurământului de vasalitate în forma apuseană nu însemna, inițial, nici o umilință, dar în unele cazuri, nu era depus decât din obligație și din frică . Sud-estul european nu va cunoaște această formă de dependență decât mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar și capetele încoronate depuneau jurământul de vasalitate altora, considerați mai puternici. Prestarea jurământului de vasalitate în forma apuseană nu însemna, inițial, nici o umilință, dar în unele cazuri, nu era depus decât din obligație și din frică . Sud-estul european nu va cunoaște această formă de dependență decât mai târziu, prin intermediul regalită ții maghiare și poloneze, practică
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să furnizeze ceva în schimb, așa cum ajunseseră tătarii din Crimeea prin secolul al XIV-lea - al XV-lea, se căuta securitatea necesară în altă parte, obținută cu atât mai ușor cu cât a existat o discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în schimb, așa cum ajunseseră tătarii din Crimeea prin secolul al XIV-lea - al XV-lea, se căuta securitatea necesară în altă parte, obținută cu atât mai ușor cu cât a existat o discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era nimic scris într-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era nimic scris într-un contract sau tratat, analfabetismul fiind o realitate înțeleasă. Or, cuvântul la societățile patriarhale era ceva sfânt și nici nu se punea problema de înscrisuri care puteau fi încălcate. De aici, de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la bază respectul datorat tatălui de către fii. Acest fel de relații s- au extins și la nivelul raporturilor dintre populații și comunități. Era suficient ca un șef al unui trib să se recunoască fiul altuia mai puternic pentru ca relația de vasalitate să fie îndeplinită. Nu era nevoie de nici un ceremonial, nu se ceda nimic nici din teritorii, nici din turme, nu se dădeau femei ca soții sau roabe, ci doar un dar ca semn de respect. În acest sens, amintim că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
da lovituri nimicitoare Hoardei de Aur a lui Toktamâș și Imperiului Otoman. Este suficient să amintim că a fost contemporan cu Mircea cel Batrân . Este instructiv de urmărit discontinuitatea turanicilor, furnizori de securitate pentru protoromâni și români contra tribut și vasalitate. În întinderile nesfârșite ale stepei, erau permanente răsturnări de situații, diferitele seminții luând locul altora la conducerea conglomeratelor etnice. Discontinuitatea barbarilor a dat posibilitatea comunităților românești să se redreseze și, în momente favorabile, angajate pe un culoar istoric liber, să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
convinși că descind din cerul etern pentru a domni asupra lumii” și se intitulau „demnitar al suprafeței pământului” , concepție preluată de mongolo-tătari. Această concepție, preluată de la populațiile turcice care au roit spre Europa, s-a materializat în ceea ce am numit „vasalitate de stepă”, prin care dominatorii temporari își asigurau existența biologică și își satisfăceau orgoliul de stăpâni, trimiși de Gor-Tängri, Cerul Albastru, să aducă fericirea lumii. Expresia materială a acestei vasalități consta din produse și bani, fără să putem stabili cuantumul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
roit spre Europa, s-a materializat în ceea ce am numit „vasalitate de stepă”, prin care dominatorii temporari își asigurau existența biologică și își satisfăceau orgoliul de stăpâni, trimiși de Gor-Tängri, Cerul Albastru, să aducă fericirea lumii. Expresia materială a acestei vasalități consta din produse și bani, fără să putem stabili cuantumul dărilor pe care localnicii se obligau s-o dea șefilor migratori. Bani trebuie să fi fost mai puțini, în schimb, societatea românească putea da animale mari și mici, mai puțin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aceluiași totem al proscrișilor-lupi, ca și urmașii geto-dacilor și romanilor. După ce au preluat elementele de cultură de la persani și după cucerirea Constantinopolului, otomanii adaugă pentru toți cei care li s-au supus benevol sau prin luptă, la vechile practici de vasalitate, și unele înscrisuri; turcii otomani n-au încheiat la început nici un act scris, pentru că și la ei, ca și pentru toți turcomongolii, cuvântul dat era purtătorul unui simbol magico-religios. MENTALUL SOCIETĂȚII PROTOROMÂNEȘTI ȘI ROMÂNEȘTI PÂNĂ LA ANUL 1000 Retragerea strategică din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
preluării materialului folcloric într-un gen atât de complex precum este simfonia, este miezul unei creații care va trece rigorile timpului atât în patrimoniul național, cât și în cel mondial"486. Istorie și politică În Acorduri europene vs. Jurăminte de vasalitate, Marius Jurcan lansează câteva predicții referitoare la viitorul economic al mai multor state UE. Astfel că "preludiile la un regim european de forță se cântă deja în Austria, Finlanda și Ungaria, unde autoritarismul are tonalități xenofobe"487. Dorim să menționăm
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Familia", an XLVI (146), nr. 3 (532), 20 martie 2010, p. 132. Jurcan, Alexandru, Strigătul lucrurilor care vor muri, în "Tribuna", serie nouă, an VIII, nr. 164, 1-15 iulie 2009, p. 17. Jurcan, Marius, Acorduri europene vs. Jurăminte de vasalitate, în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 224, 1-15 ianuarie 2012, p. 3. Kosova, Erden, în "IDEA. Artă+societate", Cowboy și îngeri, an 2005, nr. 21, p. 56. *** Lansarea pentru mass-media a Anului European al Creativității și Inovării 2009, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nouă, an IX, nr. 197, 16-30 noiembrie 2010, p. 31. 486 Ludmila Sprincean, Încheierea "laponă" a unui festival transilvănean, în "Tribuna", serie nouă, an IX, nr. 197, 16-30 noiembrie 2010, p. 31. 487 Marius Jurcan, Acorduri europene vs. Jurăminte de vasalitate, în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 224, 1-15 ianuarie 2012, p. 3. 488 Ion Bogdan Lefter, Epopeea eroi-comico-satirică a unui (anumit) oraș de provincie, în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 224, 1-15 ianuarie 2012, p. 8. 489 Dumitru
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
regulile „Cei cinci K”: Kesh, adică părul ca pe un dar al lui Dumnezeu; Khanga, un pieptene din lemn ce se poartă permanent în păr, ca simbol al curățeniei; Karra, o brățară din oțel la încheietura mâini drepte, ce înseamnă vasalitate, legătură între persoane și simbol al înfrânării; Kachha, o pereche de pantaloni scurți, ce impun o reținere simbolică; Kirpan, un pumnal cu vârful încovoiat, însemnând bunătate, onoare, respect și libertatea spiritului. Pumnalul, fără să vreau, m-a pus pe gânduri
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ocârmuire actual și acest chip de ocârmuire este statornicit printr-un statut organic, instituit cu învoirea Porții, spre a asigura, pe de o parte, moldo-muntenilor privilegiile ce le sunt concedate și a-i menține, pe de alta, în raporturile de vasalitate care îi unesc cu împărăția otomană. Reiese din această stare cu totul excepțională, întemeiată întreagă pe convenții stabilite de noi și de Poarta Otomană, că Moldova și Țara Românească au de îndeplinit, atât față de Puterea Suzerană, cât și față de acea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
imperialiste anglo-americane... Nu numai că n-am fi putut avea un regim de democrație populară și n-am fi putut porni la construirea socialismului, dar orice urmă de independență ar fi fost distrusă, iar poporul nostru ar fi căzut în vasalitatea cea mai distrugătoare față de țările imperialiste”. Condițiile noi, în care evoluează relațiile internaționale, impun o redefinire a noțiunii de patriotism, orice om al muncii urmând a fi convins că Uniunea Sovietică nu este o țară oarecare, ci „reprezintă cel mai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
40 de vagoane de aur în Banca Națională a României, ori în toți anii de pace, abia se adunase 16 vagoane. România nu a dat nimic pe gratis, petrol, bumbac, cereale și altele, ci numai prin contract echitabil. Nu am avizat legi de vasalitate cu Germani, ci numai de egalitate. Privind muncitorii, niciodată nu am scos armata contra lor, nu am avut vreo grevă, nimeni nu mă poate acuza de această situție. Sunt acuzat ca dictator, dar aceștia își extermină adversarii. Pe cine am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu limba latină și cele surori"408. 5.2.4. Dihotomii semantice fundamentale Structura profundă a limbajului politic eminescian permite identificarea unor dihotomii semantice care străbat publicistica, conferindu-i unitate și coerență semantică: trecut/ prezent, naționalism/ cosmopolitism, liberal/ conservator, suzeranitate/ vasalitate. Fiecare dintre aceste dihotomii descrie cadrul desfășurării semanticii limbajului politic eminescian, favorizând exprimarea opțiunilor și atitudinilor politice ale jurnalistului. a) Trecut/ prezent. Acuzat frecvent că proiectează asupra trecutului o perspectivă idilică, Eminescu transformă istoria în element de referință pentru actele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deopotrivă trezesc criticile jurnalistului care le prevede dispariția într-o viitoare organizare a societății românești: "s-apropie timpul în care, în genere, deosebirea între idei conservatoare și liberale, între idealuri abstracte de organizație va căta să înceteze"420. d) Suzeranitate/ vasalitate. Desfășurându-și activitatea publicistică într-o perioadă în care lupta pentru libertate a popoarelor din răsăritul Europei se intensifică, Eminescu consideră independența un act politic major, subliniind, într-un articol în care își afirmă solidaritatea cu "națiunile nemulțumite ale Austriei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în vederea stabilirii unui inventar lexical specific scrisului jurnalistic eminescian. Analiza semantică a evidențiat polarizarea limbajului politic eminescian în jurul unor dihotomii semantice fundamentale, care conferă unitate și coerență scrisului jurnalistic. În acest sens, dialecticile trecut/ prezent, naționalism/ cosmopolitism, liberal/ conservator, suzeranitate/ vasalitate circumscriu dimensiunile fundamentale ale problematicii articolelor, favorizând, în același timp, exprimarea gândirii politice a jurnalistului. Caracterul polisemic al limbajului politic eminescian se sprijină pe dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care înglobează în corpul lor afirmațiile altor jurnaliști, fragmente din textul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Acest sistem de patronaj lasă la dispoziția acelor honestiores proprietari un număr important de clienți dependenți, creînd riscul de a asista la formarea puterilor locale în detrimentul puterii centrale. Acest fenomen de patronat prefigurează lumea medievală, mai puțin legăturile specifice de vasalitate. În sfîrșit, odată cu revenirea invaziilor barbare, bagauzii reapar la sfîrșitul secolului al IV-lea pentru a ajunge la întreaga lor amploare în Armorica și în Aquitania în primii ani ai secolului al V-lea. Dificultățile religioase. Biserica abia născută a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]